BusinessMagazin

Blog

  • Românul Mihai Pohonţu devine vicepreşedinte al Samsung la nivel mondial

    Mihai Pohonţu, fostul vicepreşedinte al Disney Interactive, a preluat din ianuarie 2015 funcţia de VP pentru Emerging Platforms la Samsung. 

    ”Zona de activitate s-a lărgit considerabil şi acum include toate iniţiativele de software dezvoltate intern la Samsung Media Solutions Center America şi de asemenea cele dezvoltate prin parteneriate externe cu studiouri independente, dar şi companii de vârf”, sintetizează noua funcţie Mihai Pohonţu, spunând că va reveni cu precizări odată ce se va obişnui cu noua echipă, dar şi cu noile responsabilităţi.

    În ultimii doi ani şi jumătate, Mihai Pohonţu a fost vicepreşedinte al Disney Interactive. Cu un an în urmă, povestea pentru un articol de copertă în Business Magazin că este ”foarte angrenat în strategia Disney” şi că are ”deja o poziţie foarte importantă în companie, pe care o simt ca atare. Am multă libertate să inovez, să aduc suflu nou”. Pohonţu a preluat jobul de la Disney Interactive la începutul anului 2012. Jobul de la Disney presupunea conducerea unei reţele de parteneri care creau jocuri: ”Reţeaua pe care o conduc eu se cheamă Partners. Forţa care creează jocurile este externă. Coordonez direct o echipă de 10 producători care coordonează studiourile de jocuri; echipa mea în total are peste 500 de oameni în 7 locaţii din lume (Polonia, India etc)”. Cel mai  important proiect pe care a lucrat în cadrul gigantului de entertainment este Disney Infinity, care creează o legătură între jucăriile Disney şi un tool care comunică cu consola şi care permite să transformi jucăria într-un personaj din joc.

    Cariera lui Mihai Pohonţu în industria jocurilor a început când era la studii la UCLA, în Statele Unite şi căuta un job de noapte pentru a se putea întreţine. S-a angajat tester la Activision şi a profitat din plin de faptul că în adolescenţă jucase sute de ore de Civilization, având acces la calculator prin prisma muncii mamei sale (matematician la Institutul de Tehnică de Calcul). Studia Ştiinţe Politice la Los Angeles şi visa să se întoarcă în România. Când a terminat facultatea, lucrase deja aproape patru ani în industria jocurilor şi a primit o ofertă de la un start-up fondat de foşti angajaţi ai Activision, Jamdat, primul dezvoltator de jocuri pentru terminale mobile. Jamdat a pornit la drum în 2011, când jocurile pe mobile erau o industrie aproape inexistentă. La Jamdat, Mihai a fost angajatul cu numărul 20 şi a avut una dintre ideile care au schimbat semnificativ traiectoria firmei. La trei ani de Jamdat, când compania avea deja 60% din piaţă şi voia să se extindă în Europa, Mihai Pohonţu a venit cu ideea să deschidă un studio în România. Era anul 2004 şi el avea 24 de ani când a aterizat la Bucureşti şi a căutat primii angajaţi pentru a-i angaja într-o industrie care începuse să se dezvolte în România din anii 90, prin primul studio deschis de francezii de Ubisoft în afara Franţei la Bucureşti (1992) sau prin Gameloft, care a deschis primul studio în capitală în 1999 şi un al doilea la Cluj Napoca în 2010. Jocurile pentru mobile erau însă la început.

    Într-un an, studioul deschis de Mihai Pohonţu a ajuns la 70 de angajaţi, iar Jamdat – care dezvolta deja jocuri populare precum Tetris sau Bejeweled şi care ajunsese la 800 de angajaţi -, a fost cumpărat de Electronic Arts, unul dintre giganţii de pe piaţa jocurilor care nu erau încă prezenţi în România şi care ţintea o creştere accelerată în zona de mobile gaming. Jamdat, la care Mihai Pohonţu spune că a avut acţiuni (fără a preciza numărul lor), a fost cumpărat în decembrie 2005 de EA într-o tranzacţie de 680 milioane de dolari, sumă motivată la momentul tranzacţiei de Warren Jensen, CFO la EA, prin faptul că “Cei mai mulţi oameni nu îşi pot permite astăzi o consolă de 300 de dolari, dar oricine are un telefon şi îşi permite un joc”.

    După achiziţia de către Electronic Arts, care a impulsionat dezvoltarea studioului de la Bucureşti, Mihai Pohonţu a mai stat în România până în 2007 şi a apărut pe coperta Business Magazin în 2006, atunci când făcea tranziţia studioului de la Jamdat la EA. “Uitându-mă acum în urmă, nu îmi vine să cred că eu am înfiinţat ceea ce este acum EA România, o companie cu 1.100 de angajaţi”, spune Mihai Pohonţu. Diferenţa dintre cele două interviuri în Business Magazin, dincolo de cei opt ani care au trecut, este că “data trecută când am apărut în revistă eram manager la EA şi făceam un efort de PR, deoarece aveam 150 de angajaţi şi căutam oameni buni. Acum nu dau interviuri, deoarece sunt într-o perioadă de creştere accelerată”.

    Ritmul accelerat al carierei lui Pohonţu a continuat când s-a întors în Statele Unite în 2007: a intrat pe o poziţie de conducere în cadrul Electronic Arts, de coordonare a tuturor echipelor de testare, apoi a devenit vicepreşedinte al EA şi în 2011 a preluat EA Interactive. În 2012, unul dintre foştii şefi din EA, John Pleasants, care preluase conducerea Disney Interactive, l-a recrutat pentru o poziţie de vicepreşedinte în cadrul companiei, unde a rămas doi ani şi 7 luni.

  • Un dreptunghi din chiştoace

    Cel mai urât lucru legat de atentatele din Franţa şi de şirul de evenimente care a urmat a fost modul în care politicienii au încercat să speculeze emoţiile declanşate în mulţime. Sarkozy înghesuindu-se în primul rând la marea manifestaţie, Hollande cu capul de umărului cancelarului Merkel, toţi cei care au defilat deşi, moral, n-ar fi trebuit nici măcar să se apropie de Paris în acel moment, urmaţi de cohortele de îngrijoraţi din serviciile secrete, gata să se sacrifice în lupta antiteroristă; şi, în context, reluarea pe plan local a disputelor legate de legile de tip Big Brother.

    Mă întorc acum în capitala de judeţ în care m-a găsit revoluţia din decembrie; era şi locul în care fusese „exilat“ un disident de origine comunistă, care se bucura, în ultimii ani ai lui Ceauşescu, de domiciliu forţat şi supraveghere specială. Cum eram relativ vecini, treceam zilnic pe lângă o Dacie albă, veche, care nici măcar număr din trei cifre nu avea (cunoscătorii vor fi ştiind ce spun) şi în care fie tremurau, fie năduşeau, în funcţie de anotimp, patru inşi. Şi fumau, aşa că în urma maşinii rămânea, seara, un dreptunghi gol perfect conturat de sutele de chiştoace azvârlite în orele de pândă. Nu aveam, la acea vreme, prea mari simpatii legate de regim, dar nici vreun răzvrătit nu eram.

    Treceam pe lângă maşină şi, într-un fel, îi compătimeam, pentru că fumau atât de mult şi pentru că erau obligaţi să zacă în fiecare zi în maşină, dar mă şi enervau cumplit, pur şi simplu pentru că erau acolo, zilnic, nefăcând nimic din ceea ce mi s-ar fi părut util la acea vreme şi pentru că îmi aduceau aminte cine eram şi în ce fel de ţară trăiam. În plus îmi induceau un sentiment de nelinişte lipicioasă, mă mâncau plămânii pe dinăuntru pentru că, trecând pe lângă maşină, respiram acelaşi aer care fusese şi în plămânii lor. Erau reprezentanţii unei instituţii care se ocupa cu securitatea naţiei, aşa cum o înţelegeau ei la vremea aceea. Şi, repet, deşi n-ar fi trebuit să simt vreo ameninţare, oamenii aceia şi dreptunghiul de chiştoace care rămânea în urma loc îmi aduceau mereu aminte că mă născusem, din păcate, pe partea greşită a lumii.

    Am regăsit o idee din gândurile vechi de decenii la emisiunea televizată de care am pomenit mai sus: o doamnă atotştiutoare zicea că de ce să se teamă ea de legile Big Brother, pentru că nu complotează, nici ea şi nici partenerul de emisiune (unul mai nevinovat, nici nu avea figură de complotist), şi nici nu folosesc cartele preplătite care în general sunt folosite de săraci care n-au ce pierde şi nici n-au de ce a se revolta în cauzul în care Big Brother o să îi ia la ochi. Şi iar au început să mă mănânce plămânii.

    Cartelele acelea preplătite au tocmai forma unui dreptunghi din chiştoace. Iar simpla existenţă a unor legi din ce în ce mai sugrumătoare – cartelele, convorbirile, datele, mailurile, operatorii, totul în numele unei securităţi iluzorii, că ai a te teme sau că nu ai a te teme – poate fi începutul a ceva ce am renegat în decembrie 1989. În numele siguranţei cetăţeanului se pot comite orice fapte şi poate exista justificare pentru orice măsură, iar dacă acestea îşi mai găsesc şi apărători, care nu complotează şi nu au de ce să se teamă, cu atât mai bine şi mai uşor. Iar masă de manevră există, slavă Domnului, pentru că, sincer să fiu, mi se pare că există din ce în ce mai puţini oameni dispuşi să gândească cu capul lor şi care preferă să li se spună ce şi cum trebuie să simtă.

    Ilustrez cu „Crocifissione di San Pietro“ al lui Caravaggio, pe care l-am găsit, recent, într-o biserică din Piazza del Popolo a Romei. Tot acolo am găsit o mostră de ingeniozitate italiană – iluminatul cu bănuţ: băgai bănuţul într-o cutie, se aprindea lumina şi te bucurai, scurt timp, de tablou; nu băgai bănuţ, stăteai pe întuneric. Chestia era că turiştii, şmecheri, tot aşteptau ca un alt fraier, şi nu ei, să bage bănuţul, un studiu bun pentru actuala psihologie, din ce în ce mai complicată, a mulţimilor.

  • Valoarea clientului din România. Cine şi de ce calculează acest indice

    Sunt doar câteva din întrebările la care am invitat să răspundă reprezentanţi din toate domeniile. Valoarea unui client este un indicator folosit mai degrabă în pieţele avansate şi sofisticate, prea puţin folosit pe piaţa locală. Cert este însă că firmele care l-au adoptat îşi cresc şi veniturile, şi profitabilitatea.

    Puţini vor fi auzit de compania englezească Dunnhumby, nu doar în România, ci şi în Occident. Cu toate acestea, Dunnhumby  a intrat recent în atenţia gigantului comunicării WPP, grup cu 179.000 de angajaţi în 3.000 de birouri în 111 ţări, care oferă nici mai mult, nici mai puţin de 3 miliarde de dolari pentru preluarea obscurei companii. Ce ştie să facă Dunnhumby? Să colecteze date despre clienţi şi despre obiceiurile acestora şi să le folosească.

    Cu mult înainte ca obiceiul de colectare a datelor să fie răspândit, în 1995, Edwina Dunn şi Clive Humby au pus bazele unei firme care a iniţiat un program de loialitate pentru clienţii retailerului britanic Tesco. Folosind date legate de comportamentul din trecut al clienţilor şi obiceiurile acestora de consum, Tesco şi-a putut dimensiona stocurile de produse din magazine în funcţie de obiceiurile de consum ale clienţilor, un fapt revoluţionar pentru acea vreme.

    De-a lungul timpului reţeaua de retail a preluat controlul companiei, care s-a transformat într-o firmă globală, care colaborează cu circa 20 de mari retaileri din 50 de ţări, dar şi cu nume grele din industria bunurilor de consum, cum este Coca-Cola.  Dincolo de cardurile de loialitate, Dunnhumby centralizează date despre circa 350 de milioane de oameni – consum de televiziune, comportament online, obiceiuri de consum. În aceste condiţii interesul WPP este şi mai justificat, pentru că firmele de publicitate caută să îşi îmbogăţească abilităţile şi eficienţa, să afle ce mesaje publicitare sunt cele mai bune. Iar o companie cu experienţă în domeniu este cu atât mai preţioasă.

     „Cât valorează un om?“ scria Business Magazin, într-un articol de opinie din vara anului trecut. „Financial Times a descoperit că părticelele de informaţie care compun existenţa unui ins modern, conectat, dependent de smartphone şi de reţele sociale, sunt vândute de companiile care le adună cu preţuri ce încep de la 0,0005 dolari. Articolele, interesante, trimiteau la calculatorul de care pomeneam mai sus, în baza căruia am descoperit că valorez mai puţin de un dolar, mai precis 0,9182 dolari. Am pornit de la 0,007 dolari, preţul vârstei, genului, codului poştal, etniei şi nivelului de educaţie. Nu am fost punctat pentru că nu sunt milionar, din cauza slujbei, din cauza faptului că nu sunt logodit, recent căsătorit, recent divorţat, că nu aştept un copil, că nu sunt părintele unui nou-născut. Eram deprimat, valoram în continuare nici cât ineluşul de care tragi ca să desfaci cutia de suc sau de bere.

    M-au salvat alergia, astmul (care aproape mi-a trecut de când am abandonat fumatul – asta e, am trişat un pic!) şi greutatea (slujba sedentară!), care m-au mai ridicat pe la 0,786 dolari. Faptul că am o casă mi-a mai adus ceva milicenţi, dar am fost penalizat la numărul de băi, de dormitoare şi pentru lipsa unui şemineu. La fel de demoralizator a fost şi faptul că nu deţin avion, barcă şi că nu prea merg la sală; pasiunile şi siturile pe care le frecventez – financiare, de ştiri, educaţie, filme, politică, gaming – m-au mai ridicat un pic şi mi-au stabilit preţul final, de 0,9182 cenţi. Înţeleg că pentru industrie valoarea este destul de mare şi că în cazul în care cineva cumpără între 50.000 şi 100.000 de inşi ca mine, astmatici, dar lipsiţi de şemineu şi barcă, poate primi un discount consistent.

    Lăsând gluma la o parte, nu vi se pare cam trist să fii redus la un nivel de consumator amorf, să fii preţuit pentru că ai o casă cu trei dormitoare sau pentru că ai nişte kilograme în plus, într-un sistem de valori care adună speranţe, vise, posesiuni, drame, coduri poştale şi nou-născuţi?“, se întreba autorul articolului din Business Magazin. 

  • Un grup de jurnalişti cere într-o petiţie transparenţa dezbaterilor din Parlament pe Codul electoral

    Jurnaliştii precizează, în cadrul petiţiei, că membrii Comisiei de Cod electoral le-au limitat accesul direct şi liber la dezbaterile legilor electorale, prevalându-se de o prevedere controversată a propriului regulament de funcţionare, şi solicită permiterea accesului liber, imediat, direct şi fără limite la şedinţele Comisiei, pe toată durata acestora.

    Petiţia a fost postată pe Internet, iar lista de semnături este deschisă: http://www.petitieonline.com/press_access_cod_electoral

    Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a justificat miercuri faptul că accesul presei este îngrădit la lucrările Comisiei de Cod electoral, în timpul şedinţelor, prin eşecul demersului de revizuire a Constituţiei, care a fost ”un show de presă”, în care se făceau declaraţii politice.

    Zgonea a invocat hotărârea plenului Parlamentului din februarie 2013, prin care s-a decis înfiinţarea comisiei, şi care menţionează că ”lucrările nu sunt publice”.

    Comisia comună pentru elaborarea Codului electoral s-a întrunit miercuri în prima şedinţă din anul 2015, în condiţiile în care termenul fixat pentru finalizarea noilor legi electorale, decis de plenul comun al Parlamentului, expiră pe 30 iunie, perioada fiind mai mica de jumătate de an.

     

     

     

  • Banca centrală a Greciei a cerut BCE aprobarea unei linii stand-by de finanţare de urgenţă

    “Am trimis o cerere către BCE pentru aprobarea liniei de finanţare de urgenţă pentru cele patru bănci mari din Grecia, pentru a proteja sistemul bancar”, a declarat un oficial al băncii naţionale din Grecia.

    Vineri, Eurobank şi Alpha Bank, două dintre cele mai mari bănci din Grecia, au cerut băncii centrale din Grecia acces la linia de finanţare de urgenţă a instituţiei.

    Banca centrală a Greciei a fost cea care a solicitat Eurobank şi Alpha Bank să înainteze cereri pentru obţinerea accesului la linia de finanţare de urgenţă, întrucât a estimat că cei doi creditori ar putea avea nevoie de aceste fonduri în următoarele luni, au declarat oficiali ai celor două bănci greceşti, pentru Bloomberg.

    “Depinde de fiecare bancă în parte dacă va decide să folosească sau nu linia de finanţare”, a afirmat oficialul băncii centrale din Grecia, citat de Reuters.

    National Bank of Greece şi Piraeus Bank, cele mai mari bănci greceşti după active, au anunţat că nu intenţionează să folosească fondurile puse la dispoziţie de banca naţională.

    Fondurile pentru linia de finanţare de urgenţă sunt furnizate de banca centrală a Greciei, însă acordarea acestora trebuie să fie aprobată de Banca Centrală Europeană.

    Clienţii băncilor din Grecia încearcă să-şi protejeze lichidităţile, pe fondul îngrijorărilor legate de rezultatul alegerilor parlamentare anticipate din 25 ianuarie, care ar putea aduce la conducerea ţării partidul Syriza, ostil politicii de austeritate.

    În aceste condiţii, retragerile nete s-au situat la aproximativ 3 miliarde de euro în luna decembrie a anului trecut, iar volumul lor continuă să crească, potrivit Bloomberg.

  • Zece trenuri Eurostar anulate, în urma unui nou incident în tunelul de sub Canalul Mânecii

    Acest incident a avut loc în contextul în care traficul era sensibil perturbat, în urma unui început de incendiu, sâmbătă, care a obligat la suspendarea livrărilor.

    “Eurotunnel a avut alt incident de infrastructură, un incident tehnic cu privire la electricitate, către ora 10.00 (11.00, ora României), deci cele două tuneluri au fost reînchise de la ora 10.00 şi până la prânz (13.00, ora României)”, a declarat Nicolas Petrovic.

    Începând de la prânz, traficul a fost reluat într-unul dintre cele două tuneluri, dar “am acumulat întârzieri suplimentare. Asta înseamnă că în această (duminică) după-amiază vom fi obligaţi să anulăm zece trenuri”, a adăugat directorul.

    Numărul trenurilor anulate va fi anunţat pe site-ul Eurostar, iar clienţii afectaţi vor putea să-şi schimbe biletul sau să fie rambursaţi, a adăugat el.

    Trenurile vizate sunt două curse dus-întors Paris-Londra şi trei curse dus-întors Bruxelles-Londra.

  • Emil Hurezeanu vorbeşte, la TNB, despre “Europa, între crizele de creştere şi criza terminală”

    Conferinţa susţinută de Emil Hurezeanu va fi prima din seria organizată în acest an la Teatrul Naţional Bucureşti.

    “Europa se află în centrul unor crize neobişnuite: un război în Răsărit, între Ucraina şi Rusia, declanşat de dorinţa Ucrainei de apropiere de Europa şi de dorinţa Rusiei de despărţire de Europa. Se pune în chestiune capacitatea Occidentului de depăşire a crizei economice şi a crizelor sociale, a neputinţei politice şi morale de gestionare a democraţiei în era capitalismului muribund. Asistăm la comoţia provocată de atentatele teroriste din capitala Franţei, pe un fundal de escaladare a fenomenelor de antisemitism, islamofobie şi xenofobie în ţările fondatoare ale iluminismului şi civilizaţiei euro-atlantice. Nu mai putem vorbi nici de creştinism, nici de Islam, ci de furia apusului religiilor. Suntem martorii unei crize mai ample a globalizării, care omogenizează fără să conecteze, ci prin separarea şi exacerbarea identităţilor. O criză a religiei, a ideologiilor colective şi integratoare, sfidate de excesele individualismului debusolat, autist şi agresiv. Crizele Europei s-au instalat şi între centru şi periferie, la nivelul statelor naţionale membre ale UE, precum şi între miezul tare al Europei dezvoltate în raport cu ţările periferice ale continentului. Alcătuiesc aceste semne şi semnale un sindrom temporar, în logica creşterii problematice, sau unul terminal, în logica descreşterii iremediabile a Occidentului?”, spune Emil Hurezeanu.

    Emil Hurezeanu s-a născut în 1955, la Sibiu, şi este unul dintre cei mai cunoscuţi ziarişti şi analişti politici ai momentului.

  • VREMEA la început de săptămână. Prognoza meteo pentru luni şi marţi, în ţară şi în Capitală

    La munte, precipitaţiile vor fi şi sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Vor fi condiţii de polei. În zonele joase, îndeosebi din sudul şi estul ţării, local se va semnala ceaţă, mai ales dimineaţa şi noaptea. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări pe crestele montane.

    LA BUCUREŞTI

    Valorile termice se vor menţine mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă. Cerul va avea înnorări, dar numai trecător vor fi condiţii să plouă slab. Vântul va sufla în general slab. Temperatura maximă va fi de 8…9 grade, iar cea minimă de 0…1 grad. Dimineaţa, dar mai ales în cursul nopţii, se va semnala ceaţă.

    MARŢI

    Vremea va continua să fie caldă pentru această dată, mai ales în vestul teritoriului şi în zona montană şi submontană. Astfel, se vor înregistra maxime termice cuprinse între 1 grad în Moldova şi 12 grade în Dealurile de Vest şi în nord-vestul Munteniei, iar temperaturile minime vor fi cuprinse între -4 şi 6 grade.  Cerul va fi temporar noros şi va ploua în general slab, ziua în vestul şi sud-vestul ţării şi pe arii restrânse în rest, iar noaptea, local în nordul, centrul şi estul teritoriului şi în zona montană şi izolat în celelalte regiuni. Vor fi condiţii de polei. Precipitaţii slabe sub formă de lapoviţă şi ninsoare vor fi la munte, iar în a doua parte a intervalului, trecător şi în depresiunile Carpaţilor Orientali. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări pe crestele munţilor, în Crişana şi în Banat. Se va semnala ceaţă în zonele joase, dimineaţa cu precădere în cele estice şi sud-estice, iar noaptea mai ales în cele sudice.

     

     

  • TAROM, despre românii blocaţi la Amman: Echipajul a depăşit timpul de zbor. Prioritatea este siguranţa

    Incidentul a avut loc după ce, cursa TAROM RO187 Bucureşti – Amman, de duminică, a fost redirecţioantă către un alt aeroport, Marka International Airport, din cauza condiţiilor meteo nefavorabile de pe aeroportul Queen Alia, Amman, potrivit comunicatului Tarom.

    Cei 38 de pasageri care trebuiau să se întoarcă la Bucureşti cu aceeaşi aeronavă se aflau pe aeroportul Queen Alia cand au fost informaţi de situaţie, de către agentul de vânzări care reprezintă TAROM pe piaţa din Iordania.

    Având în vedere timpul de transfer al pasagerilor de la un aeroport la celălalt, precum şi procedurile de securitate anvoioase, echipajul TAROM de pe cursa RO 188 a depăşit timpul legal de lucru. Din acest motiv aeronava s-a reîntors la Bucureşti fără pasageri la bord, arată reprezentanţii Tarom.

    Compania mai precizează că agentul de vânzări de pe piaţa locală cu care are contract se ocupă să redirecţioneze pasagerii către Bucureşti, pe alte zboruri ale altor companii.

    “Regretăm situaţia creată, însă prioritatea companiei TAROM este de a oferi pasagerilor săi călătorii sigure”, se mai spune în comunicat.

  • Obama propune noi taxe pentru americanii bogaţi, care ar urma să aducă la buget 320 mld. dolari

    Potrivit propunerilor preşedintelui Obama, profiturile din investiţii ale celor mai bogaţi 1% dintre americani vor fi limitate în urma noilor taxe, iar transferul de active către moştenitori va fi mai dificil.

    Nivelul minim de taxare al veniturilor din capital şi dividende ar urma să crească la 28% faţă de 23,8% în prezent, în condiţiile în care, la începutul mandatului din 2009, taxa se situa la 15%.

    Obama, care îşi va promova planul în discursul despre starea naţiunii de marţi, vrea să folosească o parte din banii rezultaţi în urma majorării taxelor pentru extinderea facilităţilor pentru îngrijirea copiilor şi pentru educaţia superioară.

    “Ceea ce vedem aici este o uşurare a regimului fiscal pentru clasa de mijloc, pentru a putea ataca problema stagnării salariilor clasei de mijloc“, a declarat Harry Stein, director pentru politica fiscală în cadrul Center for American Progress, grup aliniat Partidului Democrat.

    Proiectul lui Obama întâmpină opoziţie din partea Congresului controlat de republicani şi a lobby-iştilor de la Washington, care au reuşit în trecut să blocheze unele proiecte ale preşedintelui american, care vizau impozitarea băncilor.