BusinessMagazin

Blog

  • Analişti BCR: Nu eliminăm posibilitatea creşterii unor impozite în acest an, cu excepţia celui pe venit

    “Deşi nu va exista o creştere a impozitului pe venit în acest an, nu excludem această posibilitate pentru anii următorii. În plus, nu eliminăm posibilitatea creşterii altor impozite pe parcusul acestui an, văzând cât de optimistă este partea de venituri a bugetului”, se arată într-un raport al BCR.

    Analiştii BCR rămân sceptici cu privire la execuţia bugetară din acest an, având în vedere o serie de puncte slabe care au marcat evoluţiile recente, cum ar fi colectare redusă a veniturilor, evaziunea fiscală de amploare, mediul fiscal volatil, absorbţia slabă a fondurilor europene, reformele mult întârziate din sănătate, educaţie sau pensii, lipsa progresului în eficientizarea companiilor problemă.

    Consiliul Fiscal, singurul organism independent care emite opinii expert cu privire la bugetul de stat şi execuţia bugetară, arată că veniturile aferente anului 2015 sunt supraevaluate cu 0,6% din PIB, adică 4,2 miliarde lei. În schimb, cheltuielile sunt subdimensionate cu circa 0,7% din PIB (sau 4,9 miliarde lei), notează economiştii BCR.

    Există un număr de elemente în actualul buget care nu se corelează destul de bine sau nu sunt destul de transparente pentru crea certitudinea că într-adevăr acest buget este realizabil, consideră analiştii băncii.

    Analiştii BCR apreciază că “partea descriptivă a bugetului pe 2015 este în general o copie fidelă a celui anterior, fiind o colecţie de cifre şi ţinte generale, însă lipsindu-i elementele de detaliu care să-l facă mai digerabil” şi subliniază că bugetul fundamentează consolidarea fiscală în mare măsură pe scăderea cheltuielilor de personal şi a celor cu bunurile şi serviciile.

    “Privim cu multă precauţie modul în care guvernul intenţionează să continue consolidarea fiscală – cerută de Comisia Europeană – concomitent cu creşterea volumului investiţiilor, atât timp cât colectarea veniturilor la buget rămâne sub 32% din PIB”, se menţionează în raportul BCR.

    Economiştii BCR consideră că principalul risc al execuţiei bugetare este acela de a limita creşterea deficitului bugetar prin sacrificarea, la fel ca şi în 2014, a investiţiilor publice.

    Guvernul intenţionează să crească investiţiile cu nu mai puţin de 24% în acest an, după ce mai multe proiecte de infrastructură au fost oprite în 2014.

    “O listă lungă de obiective, cerinţe şi un tabel cu 25 de proiecte de infrastructură de implementat au fost prezentate, dar, la fel ca şi altă dată, nu au fost precizate cifre şi termene de realizare concrete”, se arată în raport.

    BCR estimează că economia României va creşte cu 2,2% în acest an şi cu 2,7% anul viitor.

  • Fostul maior de securitate Marin Pîrvulescu, urmărit în dosarul privind moartea lui Gheorghe Ursu

    Procurorii Secţiei parchetelor militare au dispus luni, în dosarul penal cunoscut drept “Cazul Ursu”, efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de maiorul în rezervă Marin Pîrvulescu, fost ofiţer în Cadrul Direcţiei a VI-a a Departamentului Securităţii Statului, sub aspectul săvârşirii de infracţiuni contra umanităţii, se arată într-un comunicat de presă al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    Marin Pîrvulescu a fost marţi la Parchetul instanţei supreme pentru a-i fi adusă la cunoştinţă calitatea de suspect în acest dosar.

    “În cauza ce formează obiectul dosarului penal nr. 32/P/2015, prin ordonanţa din data de 15 ianuarie 2015, procurori militari ai Secţiei parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus începerea urmăririi penale sub aspectul comiterii infracţiunii contra umanităţii, prevăzută de art. 439 alin. 1 lit. e, g şi k din Codul penal, cu privire la acţiunile represive şi sistematice desfăşurate împotriva lui Ursu Gheorghe Emil, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist”, arăta luni Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, într-un comunicat de presă.

    Procurorii militari vor audia în acest dosar mai multe persoane, “în interesul soluţionării cauzei”, a precizat sursa citată.

    Redeschiderea urmăririi penale în dosarele privind decesul lui Gheorghe Ursu a fost confirmată, în 12 noiembrie 2014, de Curtea Militară de Apel Bucureşti, care a constatat legalitatea şi temeinicia acestei măsuri, după ce Parchetul instanţei supreme a infirmat soluţiile de netrimitere în judecată în acest caz.

    “În noul cadru procesual, cercetările vor continua pentru a lămuri, sub toate aspectele, împrejurările în care au fost comise faptele ce pot constitui infracţiuni contra păcii şi omenirii, incriminate în noul Cod penal ca infracţiuni contra umanităţii, precum şi pentru a identifica toate persoanele responsabile de comiterea acestora”, arăta atunci Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    Fiul lui Gheorghe Ursu, Andrei Ursu, a fost în greva foamei 17 zile, în octombrie şi noiembrie 2014, în semn de protest faţă de faptul că dosarul privind moartea tatălui său nu este redeschis, iar ofiţerul de la Securitate care a coordonat ancheta ce l-a vizat pe acesta nu este pus sub acuzare.

    Până acum, pentru moartea lui Gheorghe Ursu au fost condamnate trei persoane: Marian Clită, fost coleg de celulă cu Gheorghe Ursu, Tudor Stănică, fost şef al Direcţiei Cercetări Penale, şi Mihail Creangă, fost şef al Arestului Miliţiei Capitalei.

    Pentru trimiterea în faţa justiţiei a lui Marin Pîrvulescu, maiorul de Securitate care a coordonat ancheta în cazul disidentului Gheorghe Ursu, procurorul şef al Parchetelor Militare de la acea vreme, Dan Voinea, a disjuns cauza.

    Înainte însă ca Pîrvulescu să fie trimis în judecată, Voinea a fost înlocuit de generalul magistrat Ion Vasilache, pe care Andrei Ursu îl acuză că “a muşamalizat dosarul”.

    Parchetul Tribunalului Bucureşti a dispus, printr-o rezoluţie din 21 ianuarie 2013, neînceperea urmăririi penale a fostului ofiţer de securitate Marin Pîrvulescu. Soluţia a fost contestată de fiul lui Gheorghe Ursu la Tribunalul Militar Bucureşti, care în 16 octombrie 2013 a respins definitiv cererea de judecare a fostului ofiţer de securitate.

    Judecătorul Tribunalului Militar Bucureşti a susţinut, în motivarea deciziei, că Gheorghe Ursu nu a fost cu adevărat un disident politic, opoziţia sa la regim fiind “nesemnificativă”. Mai mult, în motivare s-a afirmat că Ursu a fost chiar “un privilegiat” al regimului: şi-a făcut concediile în străinătate, “neexistând practic ţară din Europa nevizitată de acesta”, nu a fost dat afară de la serviciu, iar fiul său era stabilit în SUA. Judecătorul nu a precizat sursa acestor informaţii despre Ursu şi nici sursa aprecierilor sale despre practicile regimului comunist.

    Gheorghe Ursu a murit în arestul Miliţiei Capitalei, în 1985, fiind bătut sistematic de anchetatori şi de colegii de arest, tocmiţi de organele de anchetă. La 1 iulie 2014, el ar fi împlinit 88 de ani.

    Procurorii au respins sistematic, în ultimii ani, plângerile penale ale fiului lui Ursu, motivând fie că infracţiunea nu există, fie că fapta – omor calificat sau crime împotriva umanităţii – s-a prescris.

    Andrei Ursu a prezentat declaraţiile date de colegii de celulă ai tatălui său, mărturii ale paznicilor celulei în care a fost închis Gheorghe Ursu, acte medicale de la Jilava ale acestuia, precum şi declaraţiile mai multor medici de la Jilava, printre care şi doctorul care l-a operat pe Gheorghe Ursu, din care rezultă “foarte clar” că leziunile care au provocat moartea lui Gheorghe Ursu au fost făcute în timpul interogatoriului luat de maiorul de securitate Marin Pîrvulescu.

  • Pro TV, amendat cu 10.000 de lei pentru încălcarea dreptului la viaţă privată al Andreei Bălan

    CNA a analizat, marţi, emisiunea “La Măruţă” din 4 septembrie 2014, în care a fost discutat subiectul relaţiei cântăreţei Andreea Bălan cu fostul ei iubit, cântăreţul Keo. În emisiune a fost invitat vărul lui Keo. Totodată, în emisiune a fost difuzată o convorbire telefonică avută de vărul lui Keo cu Andreea Bălan, în care aceasta din urmă îi dădea indicaţii referitoare la ce să spună în programul de la Pro TV. Convorbirea a fost realizată în timp ce vărul lui Keo avea filmări la Pro TV şi avea lavaliera pusă.

    În urma difuzării emisiunii, Andreea Bălan a sesizat CNA, precizând că “La Măruţă” a fost difuzată o convorbire telefonică care a avut ca subiect “aspecte ale vieţii private”. Potrivit Andreei Bălan, convorbirea respectivă a fost “înregistrată în mod nelegal”, fără ca ea să ştie că este înregistrată. Andreea Bălan mai susţine că vărul lui Keo a realizat înregistrarea respectivă “în complicitate cu realizatorii emisiunii”. Ea a mai spus că înregistrarea a fost difuzată în emisiune fără consinţământul său. Andreea Bălan mai spune că difuzarea înregistrării i-a afectat imaginea.

    De cealaltă parte, în şedinţa CNA de marţi, Adriana Păpureanu, reprezentanta Pro TV, a spus că din înregistrare rezultă că Andreea Bălan îi sugera vărului lui Keo ce să spună în emisiunea de la Pro TV, chiar ea fiind cea care a furnizat informaţiile despre viaţa sa.

    Majoritatea membrilor CNA a considerat însă că Pro TV a încălcat legislaţia audiovizualului în acest caz.

    La propunerea membrului CNA Monica Gubernat, Consiliul a decis să amendeze televiziunea cu 10.000 de lei, pentru încălcarea articolului 3, alineatul 1 din Legea audiovizualului, potrivit căruia “Prin difuzarea şi retransmisia serviciilor de programe se realizează şi se asigură pluralismul politic şi social, diversitatea culturală, lingvistică şi religioasă, informarea, educarea şi divertismentul publicului, cu respectarea libertăţilor şi a drepturilor fundamentale ale omului”, a articolului 33, alineatele 1 şi 3 din Codul audiovizualului, potrivit căruia “Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, a domiciliului şi a corespondenţei. Este interzisă difuzarea de ştiri, dezbateri, anchete sau de reportaje audiovizuale care constituie imixtiuni în viaţa privată şi de familie a persoanei, fără acordul acesteia”.

    Amenda a fost aplicată şi pentru încălcarea articolului 36 din Codul audiovizualului, potrivit căruia “Înregistrările audio şi/sau video destinate programelor de divertisment, inclusiv cele cu camera ascunsă, nu pot fi difuzate decât cu respectarea cumulativă a următoarelor condiţii: a) persoanele care au făcut obiectul filmării/înregistrării să îşi dea acordul scris pentru difuzare; b) să nu provoace iritare sau suferinţă ori să nu pună persoana în situaţii înjositoare sau de risc”.

    Sancţiunea a fost aplicată cu şapte voturi “pentru” (Monica Gubernat, Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Laura Georgescu, Gabriel Tufeanu şi Răsvan Popescu), în timp ce Radu Călin Cristea a votat “împotrivă”.

  • Întâlnire de lucru Iohannis-Ponta. Temele de discuţie fiind situaţia economică în contextul crizei francului elveţian

    Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Klaus Iohannis l-a primit în cursul zilei de marţi, la Palatul Cotroceni, pe prim-ministrul Victor Ponta în cadrul unei întâlniri de lucru.

    În comunicat se precizează că în cadrul întâlnirii s-au discutat situaţia economică în contextul crizei francului elveţian, precum şi activitatea executivului din această perioadă.

    Pe agenda întâlnirii s-au aflat şi teme legate de situaţia internaţională actuală, a mai anunţat Preşedinţia.

     

  • Manolescu: Comisia Buget-Finanţe va discuta miercuri aplicarea Electoratei pentru creditele în franci

    “O sa fie mâine (miercuri) întâlnirea din Comisia Buget-Finanţe din Camera Deputaţilor, unde se află în prezent Ordonanţa 46 («Electorata») în procedură de aprobare prin lege, unde se vor discuta şi eventuale modificări care să vizeze extinderea aplicării acestui tip de restructurare şi pentru situaţiile apărute în prezent, generate de creşterea cursului francului. Comisia parlamentară a făcut invitaţiile, vedem mâine cine va participa la discuţii”, a afirmat Manolescu după o conferinţă a PwC România.

    Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a declarat pentru MEDIAFAX că nu s-a stabilit încã cine va participa din partea băncii centrale la dezbaterile de miercuri din Comisie.

    “Încă nu s-a stabilit nimic, deocamdată nu ştim cine va participa de la Banca Naţională”, a spus Suciu.

    Manolescu a arătat că, pe parcursul analizei de miercuri, urmează să se stabilească ce tipuri de modificări trebuie făcute, însă a specificat că în practică fiecare bancă a venit cu soluţii şi se aşteaptă pe viitor să mai apară şi alte variante.

    Deocamdată, doar două bănci au anunţat soluţii temporare pentru clienţii cu creditele în CHF. Astfel, OTP Bank va reduce, pentru trei luni, marja băncii la creditele în CHF cu 1,5%, iar Volksbank a “îngheţat” cursul de schimb franc/leu folosit de bancă la 31 decembrie, de 3,8035 lei, tot pentru o perioadă de trei luni, până la 17 aprilie.

    Potrivit lui Manolescu, motivele exacte pentru care clienţii bancari nu au beneficiat încă de restructurări ale creditelor în cadrul Electoratei vor fi dezbătute miercuri în cadrul discuţiei din Comisie.

    El a precizat că nu a participat până în prezent la discuţii separate cu băncile comerciale, aşa cum anunţase vineri seara ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov.

    Potrivit datelor prezentate de ministrul Finanţelor, 75.412 persoane fizice au credite în franci elveţieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci.

    Vâlcov afirma vineri seară, după întâlnirea cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, că o soluţie pentru persoanele care au credite în franci ar fi extinderea prevederilor ordonanţei din 2014 privind restructurarea împrumuturilor, denumită atunci “Electorata”, act normativ care nu a atras până acum interesul băncilor şi al debitorilor.

    Guvernul a aprobat în vara anului trecut o ordonanţă de urgenţă pentru restructurarea creditelor care acordă persoanelor fizice o reducere fiscală dacă acestea beneficiază de scăderea dobânzii de către bancă cu până la 35% pentru o perioadă de doi ani.

    Una dintre condiţii este ca venitul persoanelor care solicită restructurarea să nu depăşească 2.200 lei brut pe lună. Deducerea fiscală din venitul lunar impozabil a fost stabilită la 900 de lei şi se aplică după perioada de doi ani de restructurare a creditului.

    Ordonanţa s-a dovedit însă neatractivă atât pentru bănci, cât şi pentru clienţi, astfel că, potrivit unor surse din sistemul bancar, până la începutul acestui an nu au fost înregistrate restructurări de credite pe baza actului normativ.

    Prim-vicepreşedintele PNL Andreea Paul a cerut săptămâna trecută audierea conducerii BNR în Comisia de buget-finanţe a Camerei Deputaţilor, pentru a identifica soluţii pentru a-i proteja pe cei care au credite în franci elveţieni.

    “PNL consideră că trebuie agreat cât mai repede un mecanism de sprijin pentru cei afectaţi de calamităţile financiare, similar cu cele existente în agricultură”, a spus Paul.

    Cursul francului elveţian anunţat de Banca Naţională a României a scăzut marţi cu 0,8%, la 4,4354 lei, după ce a înregistrat recorduri succesive în ultimele trei şedinţe.

    Cursul anunţat marţi de BNR pentru francul elveţian este cu 18,5% peste valoarea înregistrată miercuri, cu o zi înainte ca banca centrală a Elveţiei să renunţe la plafonul minim de 1,2 franci/euro, decizie care a provocat imediat aprecierea puternică a monedei elveţiene.

    Plafonul de 1,2 franci/euro a fost introdus de Banca Elveţiei în 2011, când francul era aproape la paritate faţă de euro, la fel ca în prezent.

  • ANALIZĂ: Cutremure politice iminente în Europa în 2015

    Creşterea atractivităţii partidelor populiste le-ar putea aduce unora dintre ele victorii electorale şi ar putea determina partidele principale să încheie alianţe la care altădată nu s-ar fi gândit. “Criza democraţiei” din Europa este o prăpastie între elite şi votanţi, susţine EIU. Ratele slabe de participare la vot şi scăderea accentuată a numărului de membri ai partidelor tradiţionale sunt factori cheie ai acestui fenomen, relatează BBC News Online.

    Marea Britanie, unde vor avea loc alegeri în mai, este “în pragul unei potenţiale perioade prelungite de instabilitate politică”, potrivit cercetătorilor. Ei susţin că există un risc mult mai mare decât de obicei ca alegerile să genereze un Guvern instabil – anticipând că populiştii din cadrul UKIP vor lua voturi atât de la conservatori, cât şi de la laburişti.

    Dar provocarea politică imediată – şi măsura în care populismul se traduce în succesul la urne – este în Grecia, unde vor avea loc alegeri legislative anticipate la 25 ianuarie. Sondajele de opinie sugerează că partidul de stânga populist Syriza ar putea deveni principala forţă politică din ţară. Dacă se va întâmpla acest lucru şi partidul va reuşi să formeze un Guvern, atunci acest lucru va trimite unde de şoc în UE, iar situaţia respectivă va funcţiona ca un catalizator pentru schimbări politice şi în alte zone, susţine EIU.

    “Alegerea unui Guvern Syriza va fi profund destabilizatoare, atât la nivel intern cât şi regional. Aproape sigur va determina o criză în relaţia dintre Grecia şi creditorii săi internaţionali, în timp ce ştergerea datoriei reprezintă unul dintre elementele de bază ale platformei sale politice”, afirmă EIU. “Cu astfel de partide anti-sistem care câştigă teren rapid în numeroase alte ţări ce urmează să aibă alegeri în 2015, efectele contaminării de la situaţia din Grecia ar putea fi semnificative”, adaugă EIU.

    Alte exemple de alegeri europene cu potenţiale rezultate impredictibile citate de EIU sunt cele din Danemarca, Finlanda, Spania, Franţa, Suedia, Germania şi Irlanda. “Există un numitor comun în aceste ţări: ascensiunea partidelor populiste”, afirmă EIU, adăugând că “sentimentul anti-sistem a crescut în zona euro (şi în restul UE) iar riscul problemelor politice şi al potenţialelor crize este mare”.

    Potrivit analizei EIU, partidele şi mişcările populiste – de stânga, de dreapta sau cu orientare nespecifică – se strecoară în spaţiul care s-a creat între partidele politice vechi şi baza lor socială tradiţională. Opoziţia faţă de guvernarea UE, imigraţie şi austeritate sunt teme cheie pentru multe dintre aceste partide.

    Între timp, alături de ascensiunea mişcărilor populiste, a existat şi o intensificare a protestelor populare în multe părţi ale lumii în ultimii ani. EIU estimează că mişcări de protest semnificative au apărut în peste 90 de ţări în ultimii cinci ani, conduse în general de tineri educaţi din clasa de mijloc, care îi dispreţuiesc pe liderii lor politici şi care preferă Twitter sau alte reţele de socializare platformelor politice tradiţionale.

    “Protestele populare s-au extins în ultimi ani în Europa, Orientul Mijlociu, Africa de Nord şi America Latină. Alte regiuni precum Asia şi America de Nord au fost mai puţin susceptibile, deşi nu au scăpat în totalitate”, afirmă EIU. “Cauzele protestelor au fost diferite – unele au fost ca răspuns la problemele economice, altele au fost o revoltă împotriva dictaturii; unele sunt expresia dorinţei populare de a-şi face auzită vocea de către elitele politice, altele exprimă aspiraţiile noii clase de mijloc în faţa unor pieţe emergente ce se dezvoltă rapid”, adaugă EIU. Toate aceste evoluţii ridică întrebarea dacă ele reprezintă de fapt o ameninţare la adresa democraţiei sau dacă sunt dovada că aceasta este vie şi sănătoasă.

  • Şefa diviziei de new business a MedLife a fost numită director comercial, după ce a crescut businessul corporate cu 10%

    Dogaru a fost desemnată şi membru în comitetul director al MedLife. 

    Mirela Dogaru a coordonat în ultimii patru ani divizia de new corporate business a companiei, fiind responsabilă de dezvoltarea strategiei de business a companiei în zona clienţilor corporate. Dogaru este absoventa unui EMBA Asebuss, şi sub directa sa coordonare businessul corporate a crescut cu peste 10% anual, în condiţiile în care piaţa a cunoscut mai mulţi ani de stagnare. Ea a definit şi implementat strategia companiei în zona clienţilor corporate şi a creat şi dezvoltat ofertele adresate acestui segment de piaţă. A condus o echipă de 30 de vânzători, fiecare membru al echipei fiind direct implicat în îndeplinirea obiectivelor de business ale companiei, respectiv cele de creştere a cifrei de afaceri.

    “Cea mai grea decizie din carieră se leagă tot de MedLife şi este momentul în care am decis să las o companie multinaţională şi un salariu mai mult decât decent pentru a mă alătura unei companii aflate la început de drum, dar cu un potenţial foarte mare de creştere”, spunea anterior Mirela Dogaru, referindu-se atât la industria aflată la început de drum, cât şi la noul management care a schimbat în totalitate direcţia businessului, respectiv implicarea din 2004 a lui Mihai Marcu, fiul fondatoarei MedLife.

    Mirela Dogaru a făcut parte în 2014 din proiectul 100 tineri manageri de top, un demers anual al Business Magazin de promovare a managerilor cu vârsta sub 40 de ani cu performanţe profesionale recunoscute.

    MedLife, cel mai mare operator de servicii medicale private din România, vrea să ajungă în 2015 la afaceri de peste 100 milioane euro, în creştere cu 25% faţă de nivelul estimat pentru 2014, şi vizează investiţii de peste 10 milioane euro, cu achiziţii de acţiuni la jucătorii din top 10, informează ZF.

  • Mazăre: În mod normal şi onorabil, Ponta ar trebui să îşi dea demisia de la conducerea PSD

    „Este, într-adevăr, o stare de nemulţumire (la nivelul PSD – n.red.), sunt discuţii despre felul în care este gestionat la nivel central în această perioadă post-electorală. Dacă mă întrebaţi pe mine, şi eu unul sunt deranjat că sunt arătat cu degetul pentru eşecul lui Ponta sau pentru eşecul lui Dragnea. Eu, dacă aş pierde alegerile la primărie, a doua zi mi-aş depune mandatul şi în niciun caz nu aş arăta spre cei care sunt şefi de organizaţii mici, locale, că ei sunt de vină pentru pierderea mea”, a declarat Mazăre, la Curtea de Apel Bucureşti, înainte de procesul în care este implicat şi care se află pe rolul acestei instanţe, el fiind chestionat cum vede faptul că se vorbeşte de plecări din PSD.

    Întrebat dacă Victor Ponta ar trebui să îşi dea demisia de la conducerea Partidului Social Democrat, Radu Mazăre a spus că „în mod normal şi onorabil, da”.

    De asemenea, chestionat în ce “tabără” s-ar plasa, Mazăre a menţionat: “Nu ştiu încă, nu am luat o decizie, discut cu prietenii mei şi colegii mei. După cum ştiţi, la Constanţa suntem o echipă foarte strânsă şi foarte solidari unii cu ceilalţi, iar eu nu iau decizii de capul meu. Discut să văd ce vrea şi ăla şi ăla, în momentul în care avem o opinie cristalizată o luăm într-o direcţie cu toţii”.

    Primarul Constanţei a subliniat că nu a discutat, deocamdată, nici cu Marian Vanghelie şi nici cu Mircea Geoană, despre o eventuală intrare într-o formaţiune politică a celor doi.

    „E posibil să plece parlamentarii către această formaţiune. În orice caz, lucrurile nu sunt tocmai în regulă. Adică nu mi se pare normal ca atunci când pierzi nişte alegeri să dai vina pe alţii”, a spus Mazăre.

    Referitor la faptul că Marian Vanghelie a dat declaraţii la DNA în dosarul votului din diaspora, împotriva lui Liviu Dragnea, edilul Constanţei a spus că „nu trebuie să amestecăm politica cu justiţia, cu procurorii şi să facem în aşa fel încât să scăpăm de adversarii politici prin procurori şi prin dosare”.

  • Incident la Paris: O dronă a survolat Palatul Elysee în noaptea de joi spre vineri

    “Reperată imediat” de echipele poliţiei şi jandarmeriei care asigură garda palatului prezidenţial, drona s-a “îndepărtat imediat de Elysee”, situat în centrul capitalei franceze, a precizat sursa citată.

    Potrivit preşedinţiei franceze, o “anchetă judiciară este în curs” în urma acestui incident.

  • Ursache: Legislaţia privind piaţa de capital din România este la nivelul unei pieţe emergente

    “Prin legislaţia primară pe care o prezentăm astăzi, România este din punct de vedere al reglementărilor o piaţa emergentă. Orice investitor găseşte în România acum o legislaţie similară celei din UE, are siguranţa că regulile de aici sunt similare celor din UE”, a afirmat Ursache într-o conferinţă de presă.

    El a adăugat că 2015 va fi un an care va însemna mult pentru piaţa de capital, urmând ca prin legislaţia secundară se reglementeze o serie de puncte puncte sensibile rămase.

    “Legislaţia adoptată va aduce încredere în rândul populaţiei că se poate investi şi în alte instrumente de plasament decât depozitele bancare. Credem că, prin legislaţia adoptată, investiţiile în piaţa de capital reprezintă o soluţie viabilă la depozitele bancare în privinţa randamentelor”, a mai spus reprezentantul Autorităţii de Supraveghere Financiară.

    Ursache a amintit ca în atenţia ASF au rămas, pentru posibile listări, 15 companii din portofoliul Ministerului Economiei, 7 societăţi de la AVAS şi altele de la alte ministere, cum ar fi Comunicaţiile sau Turismul.

    Legislaţia privind piaţa de capital a înregistrat în ultimul an modificări semnificative, cele mai importante fiind legea pentru desfiinţarea pieţei RASDAQ, dar şi modificarea legii privind piaţa de capital prin ordonanţă de urgenţă la finele anului trecut, care prevede, printre altele, noi condiţii de cvorum şi majoritate la ridicarea dreptului de preferinţă şi creşterea capitalului social cu aport în natură.

    Totodată, ASF menţionează printre noutăţile legislative din domeniul pieţei de capital şi un proiect de lege privind administratorii de fonduri de investiţii alternative, precum şi reglementări europene.

    România vrea să obţină în 2016 sau 2017 statutul de “piaţă emergentă” în clasificarea Morgan Stanley Capital International, care ar face România o destinaţie mai atractivă pentru investitori.

    Într-un interviu acordat Bloomberg în octombrie 2014, şeful BVB, Ludwik Sobolewski, a declarat că bursa de la Bucureşti face eforturi pentru a fi inclusă în 2015 pe lista de aşteptare în vederea promovării în această categorie în 2016.

    În prezent, BVB este clasificată drept “piaţă de frontieră” în indicele Morgan Stanley.