BusinessMagazin

Blog

  • DNA: Ovidiu Puţura, urmărit penal pentru dare de mită şi trafic de influenţă

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arată marţi, într-un comunicat de presă transmis MEDIAFAX, că procurorii i-au adus la cunoştinţă lui Ovidiu Puţura, judecător la Tribunalul Bistriţa, în prezent director la Direcţia contencios din Ministerul Justiţiei, fost secretar de stat în acelaşi minister, că este acuzat de dare de mită şi trafic de influenţă.

    Potrivit procurorilor, în luna noiembrie 2014, Ovidiu Puţura i-ar fi promis unei judecătoare că, din funcţia pe care urma să o exercite în Ministerul de Justiţie sau printr-un funcţionar de legătură ce îi poate influenţa pe membrii comisiilor de examinare de la nivelul Camerelor Notarilor Publici, va face demersuri astfel încât o persoană din familia judecătoarei să promoveze examenul pentru notari stagiari din anul 2015, prin fraudarea acestuia.

    “În schimbul intervenţiei promise, suspectul  Puţura Ovidiu i-a solicitat judecătoarei să pronunţe o hotărâre favorabilă într-un dosar în care soţia suspectului era reclamant recurent”, au scris procurorii în ordonanţa de efectuare a urmăririi penale.

    Ovidiu Puţura mai este acuzat că, în perioada 2013 – 2014, a primit de la o persoană foloase necuvenite în cuantum de circa 30.000 de euro, constând în cheltuieli aferente unor partide de vânătoare, unor sejururi la mare, un costum de vânătoare, precum şi aproximativ 30.000 de lei, pentru a interveni la judecători să dea o soluţie favorabilă într-un dosar în care persoana respectivă avea calitatea de inculpat.

    Procurorii au fost sprijiniţi în acest dosar de Serviciul Român de Informaţii.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că Ovidiu Puţura a fost audiat aproximativ patru ore de procurorii DNA, iar în jurul orei 15.00, anchetatorii au plecat cu fostul secretar de stat în Ministerul Justiţiei la locuinţa acestuia, pentru a face percheziţii.

    Ovidiu Puţura a fost adus marţi dimineaţă la Direcţia Naţională Anticorupţie, de ofiţeri de poliţie, după ce pe numele lui a fost emis un mandat de aducere.

    În acelaşi dosar, trei judecătoare din Bistriţa-Năsăud au fost ridicate de procurori, fiind duse la DNA pentru a fi audiate, întrucât ar fi vizate de acuzaţiile de corupţie verificate în cauză.

    Ovidiu Puţura a fost eliberat din funcţia de secretar de stat la Ministerul Justiţiei în 24 februarie 2014, funcţie pe care o ocupa din 17 mai 2012. Anterior, Puţura (PNL) a fost judecător şi director la Direcţia de contencios administrativ din Ministerul Justiţiei.

    În 17 ianuarie 2014, Ovidiu Puţura a fost numit în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al companiei CFR. În aceeaşi zi, Ministerul Justiţiei preciza că Ovidiu Puţura poate fi, în paralel, şi secretar de stat în MJ şi membru în consiliul de administraţie al unei regii autonome, respectiv al CFR, după ce Guvernul a aprobat un memorandum în acest sens. Ministerul Justiţiei a transmis aceste precizări după ce presa a vehiculat, imediat după învestirea lui Ovidiu Puţura, că acesta nu poate fi membru în CA al CFR, deoarece are calitatea de judecător pe durata detaşării la MJ. În 10 martie 2014 a încetat mandatul său în Consiliul de Administraţie al CFR.

    În iunie 2014, Ovidiu Puţura a fost sancţionat cu avertisment de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru că a deţinut, în paralel, funcţia de membru în Consiliul de Administraţie al CFR şi pe cea judecător.

    Ovidiu Puţura are, potrivit declaraţiei de avere din 4 aprilie 2014, şase terenuri intravilane, forestiere şi extravilane. Fostul secretar de stat în Ministerul Justiţiei a moştenit patru din cele şase terenuri, cu suprafeţe de 2.333 metri pătraţi, un hectar, 3,7 hectare şi 1.100 de metri pătraţi, în localităţile Bistriţa şi Cuşma Bistriţa.

    Ovidiu Puţura a luat în concesiune 378 de metri pătraţi, în anul 2002, în localitatea Cuşma Bistriţa şi a cumpărat, în 2010, un teren de 2.704 metri pătraţi în Bistriţa Bârgăului.

    Fostul secretar de stat mai deţine în Bistriţa o casă aflată în construcţie, cu o suprafaţă de 149 de metri pătraţi, şi un apartament de 49,5 metri pătraţi, pe care l-a cumpărat în 2006. Ovidiu Puţura are un autoturism Nissan, din 2000.

    Acesta are mai multe conturi, depozite bancare şi carduri de credite în lei, care însumează aproximativ 278.000 de lei.

    Ovidiu Puţura are un credit în valoare de 80.000 de lei, pe care l-a contractat în 2005 de la Banca Transilvania şi este scadent în 2020.

    Puţura a avut, în anul fiscal anterior declaraţiei de avere, venituri de 109.804 lei, obţinute ca secretar de stat la MJ, dar şi cu titlu de restanţe salariale de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud, precum şi 6.500 de lei, pe care i-a obţinut ca membru în comisii de concurs la Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti şi Uniunea Naţională a Notarilor Publici.

     

  • Secretar de stat: Limitarea plăţilor în numerar ar putea fi aprobată de Parlament până la jumătatea anului

    “Proiectul de lege care se află în Parlament cu privire la limitarea plăţii în numerar este de fapt o extindere a ceea ce există în prezent în legislaţie cu privire la limitarea plăţilor între firme. Proiectul îşi doreşte să extindă cumva aria de plafonări pentru toate categoriile de plăţi între entităţi cu personalitate juridică, să includă pe lângă aceste plafonări şi relaţiile între persoană fizică-persoană juridică şi între persoane fizice pentru diverse plăţi de achiziţii sau de servicii. Proiectul este în prezent în Camera Deputaţilor, ne aşteptăm ca la începutul sesiunii de primăvară să se reia discuţiile în comisii şi să fie aprobat în plen până la sfârşitul sesiunii parlamentare”, a declarat marţi secretarul de stat din Ministerul Finanţelor Publice, Dan Manolescu, la o conferinţă a PwC România.

    Partenerul PwC pe consultanţă fiscală Dan Anghel a amintit, la rândul său, că proiectul nu prevede plafonarea pentru plăţile fiscale, considerând că tocmai zona de plăţi fiscale ar trebui încurajată pentru a se realiza electronic, luând în considerare experienţa altor state, unde colectarea a crescut după implementarea acestei modalităţi de plată.

    “În proiect se menţine o excepţie de la aplicarea acestor plafoane pentru plăţile de taxe şi impozite până la momentul în care proiectul pentru plata cu cardul în unităţile Trezoreriei şi administraţiei publice în general va fi implementat. Este un proiect început deja, ne dorim să se implementeze cât mai repede şi, dacă acest lucru se întâmplă până în momentul când legea va ieşi din Parlament, acea excepţie va fi eliminată, iar dacă nu, se poate face acest lucru ulterior”, a precizat Manolescu.

    El a spus că excepţia de a permite plăţile în numerar pentru taxe şi impozite a fost păstrată pentru a a lăsa contribuabilului toate variantele de a-şi achita taxele şi pentru ca acesta să nu interpreteze o astfel de limitare ca o barieră pentru plata taxelor.

    Guvernul a adoptat în aprile 2014 proiectul de lege care prevede limitarea plăţilor în numerar şi pentru persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesionişti, persoane fizice care desfăşoară activităţi în mod independent, asocieri şi alte entităţi cu sau fără personalitate juridică la un plafon zilnic maxim de 5.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi.

    Totodată, proiectul stabilea limitarea încasărilor şi plăţilor zilnice în numerar la 5.000 lei/persoană în cazul operaţiunilor de plăţi în numerar sau de încasări în numerar efectuate de operatorii economici către sau de la persoane fizice, reprezentând cesiuni de creanţe sau alte drepturi, restituiri sau acordări de împrumuturi sau alte finanţări.

    În plus, proiectul de lege vizează şi limitarea operaţiunilor de încasare în numerar efectuate de operatorii economici de la persoane fizice la plafonul zilnic de 10.000 lei/persoană dar şi limitarea încasărilor şi plăţilor în numerar efectuate între persoane fizice, prin instituirea unui plafon zilnic de 10.000 lei/tranzacţie.

    Cei care încalcă prevederile legii primesc amenzi în cuantum de 25% din sumele plătite/încasate care depăşesc plafoanele.

  • Moscova respinge acuzaţiile Kievului cu privire la intrarea a 700 de militari în estul Ucrainei: “E o absurditate totală”

    “Acuzaţiile Kievului de ieri (luni) cu privire la aşa-zise incursiuni ale unor grupuri de militari ruşi peste frontiera ruso-ucraineană nu merită nicio reacţie. Este o absurditate totală”, a declarat Igor Konaşenkov, un purtător de cuvânt al Ministeului rus al Apărării.

    Potrivit lui Konaşenkov, aceste “halucinaţii” ale autorităţilor ucrainene au scopul să atragă simpatia susţinătorilor lor occidentali, cu câteva zile înainte de Forumul Economic Mondial de la Davos, care se desfăşoară de miercuri şi până sâmbătă.

    “Nu vom fi surprinşi dacă acelaşi timp de afirmaţii se vor auzi foarte curând de la înaltele tribune din Elveţia”, unde are loc anual această mare reuniune economică, a adăugat purtătorul de cuvânt.

    Autorităţile ucrainene au afirmat luni că două grupuri de militari ruşi – aproximativ 700 de oameni în total – au pătruns pe teritoriul ucrainean.

    Ucraina şi ţări occidentale acuză de mai multe luni Rusia că a mobilizat trupe naţionale în estul acestei ţări, devastate de un conflict armat cu rebeliunea prorusă, soldat cu peste 4.800 de morţi de când a început, în aprilie.

    Rusia a dezminţit mereu orice implicare militară în conflictul din ţara vecină.

  • Cinci cetăţeni ruşi acuzaţi de pregătirea unor atentate, reţinuţi în Franţa

    Procurorul regional, Yvon Calvet, a declarat că cei cinci suspecţi au fost reţinuţi în localitatea Béziers, unde au avut loc şi percheziţii.

    Atacurile teroriste comise în regiunea Paris în perioada 7-9 ianuarie s-au soldat cu 17 morţi.

     

  • ANAT: Ministrul Economiei a renunţat la ideea trecerii promovării turismului la Institutul de Comerţ

    “În urma discuţiilor de ieri şi de azi dintre patronatele din turism şi ministrul Economiei, Mihai Tudose, ministrul a ajuns la concluzia că este bine ca promovarea turismului să rămână la ANT. Ministrul a înţeles care ar fi dezavantajele dacă promovarea ar pleca de la ANT“, a spus Burcea.

    El a mai spus că, în schimb, ministrul Economiei a propus ca numărul birourilor de promovare turistică în străinătate (11, în prezent – n. r.) să crească în următoarea perioadă, patronatele urmând să vină cu propuneri în care să nominalizeze câteva pieţe care au nevoie de un reprezentant al României.

    “În plus, cei 81 de reprezentanţi comerciali ai ambasadelor României în lume vor reprezenta şi turismul. Până acum noi, cei din turism, nu aveam contact cu ei şi nu ţineam legătura”, a adăugat Burcea.

    Institutul de Comerţ exterior va urma să funcţioneze, fără a mai avea însă printre atribuţii şi promovarea turismului.

    Contactaţi de MEDIAFAX, reprezentanţii Biroului de Presă al ministerului nu au confirmat, dar nici nu au infirmat informaţia prin care promovarea turismului va rămâne la ANT.

    “Sunt mai multe scenarii luate în calcul şi forma finală a funcţionării Institutului de Comerţ Exterior va fi cea care va fi adoptată prin Hotărâre de Guvern în perioada următoare”, au declarat reprezentanţii Biroului de Presă al Ministerului Economiei.

    MEDIAFAX a anunţat la finele lunii decembrie că patronatele din turism cer Guvernului să renunţe la decizia prin care promovarea României trece de la ANT la nou înfiinţatul Institut Român de Comerţ Exterior, considerând că măsura este absurdă, decapitează turismul, creează haos şi arată lipsa de consideraţie a statului faţă de acest sector.

    “Nu văd de ce un institut de comerţ ar trebui să se ocupe de promovarea turismului. Promovarea ar trebui făcută de o instituţie care să cunoască bine background-ul industriei şi piaţa. Cum să dai această promovare unora care habar nu au să o facă?”, a declarat atunci agenţiei MEDIAFAX Radu Enache, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR) şi unul dintre cei mai mari hotelieri din ţară.

    Guvernul a decis pe 18 decembrie, anul trecut, să înfiinţeze Institutul Român de Comerţ Exterior, care preia atribuţiile şi personalul din domeniu de la Departamentul de comerţ exterior şi relaţii internaţionale din ministerul Economiei, dar şi activităţile de promovare a turismului de la Autoritatea Naţională pentru Turism, aceasta din urmă, care se ocupa de promovarea României, rămânând să se ocupe doar de autorizarea şi controlul structurilor de cazare. Măsura a fost stipulată într-o ordonanţă de urgenţă care reglementa funcţionarea Ministerului Economiei, urmând ca în termen de 60 de zile să fie aprobată prin hotărâri de Guvern funcţionarea instituţiilor din subordine, printre care şi cea a Institutului Român de Comerţ Exterior.

    “Această decizie (de transfer al promovării la institut – n.r.) arată interesul scăzut care este acordat acestei industrii. Guvernul a luat recent o măsură bună, reducând TVA pentru alimentaţia în turism, dar acum face o mare greşeală. Astfel de atitudini faţă de turism explică ponderea mică în PIB a acestui domeniu”, a mai spus Enache.

    Reprezentanţii industriei de turism cred că transferarea promovării turismului către o organizaţie care are un obiect de activitate foarte larg, fără păstrarea identitaţii unei structuri cu specializarea strictă în domeniul marketingului şi comunicării pentru turism, este un semnal total greşit pentru industrie şi pentru partenerii străini şi o decizie “în flagrantă contradicţie” cu tendinţele europene şi mondiale referitoare la organizarea activităţilor de promovare a turismului.

    Şi Alin Burcea a afirmat atunci că mutarea promovării la Institutul de Comerţ Exterior nu va fi benefică pentru turism.

    “De la solicitarea patronatelor de a avea un minister sau un departament unitar pentru turism, de la ideea că Organizaţia Română pentru Turism – un parteneriat public-privat este cea mai bună formulă pentru promovare, am ajuns la o formulă de neînţeles, cu rezultate improbabile! Noi, patronatele, cu cine discutăm de acum încolo? Probabil că în viitor cu nimeni! Avem ministere pentru românii de pretutindeni, avem SGG cu rang de ministru, dar această ramură importantă a economiei naţionale, turismul, este lipită ba la un minister, ba la altul! Asta se înţelege prin schimbare?”, a spus Burcea.

    Jucătorii de pe piaţa de turism afirmau atunci că se îndoiesc că Guvernul a luat decizia de a muta activitatea de promovare în baza unui studiu sau măcar a unei note de fundamentare.

    Mai mult decât atât, surse din turism susţineau că măsura prin care promovarea pleacă de la ANT nu avea raţiuni economice, ci politice. Prin “decapitarea” ANT, Guvernul nu face altceva decât să-i reducă drastic atribuţiile şefei ANT, Simona Man, care este şi preşedinta PP-DD.

     

  • Parlamentari ai PDL şi PNL propun interzicerea cenzurii din comunicarea audiovizuală

    Astfel, 56 de deputaţi şi senatori ai PNL şi PDL, printre aceştia aflându-se Gheorghe Flutur, Traian Igaş, Varujan Vosganian, Teodor Atanasiu, au iniţiat o propunere legislativa privind înfiinţarea, organizarea şi furnizarea de servicii mass-media audiovizuale, care prevede că “cenzura de orice fel asupra comunicării audiovizuale este interzisă”, ca şi “orice ingerinţă asupra conţinutului comunicării audiovizuale”.

    Iniţiatorii proiectului de lege precizează că, pentru prima dată, proiectul “consacră măsuri sancţionatorii privind cenzura şi ingerinţa în activitatea redacţională a posturilor de radio şi de televiziune, făcând şi distincţia responsabilităţii între persoanele fizice şi persoanele juridice, care pot comite aceste fapte”.

    Potrivit proiectului de lege, constituie cenzură orice intervenţie făcută de oricare dintre persoanele care au sau nu responsabilităţi editoriale şi care fac presiuni asupra producătorilor, realizatorilor redactorilor sau moderatorilor programelor de radio şi televiziune, “în sensul alterării conţinutului editorial al serviciilor de programe”. Încălcarea acestei prevederi constituie contravenţie şi se sancţionează de CNA, prin decizie, cu amendă curpinsă între 500 000 de lei şi 1 000 000 de lei.

    Nu constituie ingerinţe prevederile cuprinse în codurile de conduită profesională, pe care jurnaliştii le adoptă.

    Proiectul de lege garantează caracterul confidenţial al surselor de informare utilizate în elaborarea de ştiri şi emisiuni, în caz contrar fiind prevăzută amendă contravenţională de la 50 000 de lei la 100 000 de lei.

    Confidenţialitatea surselor de informare obligă, în schimb, la asumarea răspunderii profesionale de către realizatorul ştirii, pentru corectitudinea informaţiilor furnizate, iar ncălcarea acestei prevederi atrage sancţionarea cu amendă de la 10.000 de lie la 20.000 de lei.

    Proiectul de lege mai prevede, printre altele, că autorităţile publice abilitatea asigură la cerere protecţia jurnaliştilor, dacă aceştia sunt supuişi unor ameninţări care să le împiedice exercitarea profesiei, precum şi a sediilor şi a localurilor radiodifuzorilor ţn cazul în care acestea sunt supuse unor ameninţări de natură să împiedice libera desfăşurare a activităţii lor.

    “Desfăşurarea de percheziţii în sediile sau localurile radiodifuzorilor nu trebuie să prejudicieze libera exprimare a jurnaliştilor şi nici nu poate suspenda difuzarea programelor”, se mai arată în proiectul de lege.

    Proiectul de lege mai cuprinde articole, potrivit cărora “orice persoană are dreptul la propria imagine”, realizatorii şi prezentatorii de emisiuni au obligaţia să respecte acest lucru, iar “programele audiovizuale trebuie să respecte dreptul la libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie”.

    Proiectul de lege precizează că este interzisă difuzarea în programele audiovizuale a oricăror forme de manifestări antisemite sau xenofobe şi orice discriminare pe considerente de rasă, religie, naţionalitate, sex, orientare sexuală sau etnie.

    Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ şi urmează să fie analizat de Camera Deputaţilor, care e prima Cameră sesizată spre dezbatere.

     

  • MedLife raportează 320.000 de abonaţi la nivel naţional, însemnând 45% din piaţa locală

    Totodată, potrivit datelor existente, compania a depăşit o cotă de piaţă de 45% la nivel naţional, fiind pentru prima dată când un operator medical privat înregistrează o pondere atât de mare pe piaţa de abonamente medicale de la lansarea acestora, 1996, când piaţa era dominată de doi operatori medicali. Pentru anul 2015, compania vizează un avans de 20%, dublu faţă de ritmul de creştere al pieţei de profil.

    “Ne-am dezvoltat continuu pe această piaţă a abonamentelor preplătite şi în mai puţin de 10 ani de când am intrat pe această piaţă, am ajuns lider detaşat, având aproape jumătate din numărul total al abonaţilor la nivel naţional. Privind în perspectivă, vizăm  în continuare o creştere accelerată a portofoliului de abonaţi în special la nivel regional, unde piaţa este abia la început şi are un potenţial mare de creştere”, a spus Mihai Marcu, Preşedinte CA MedLife.

    “Creşterea targetului pe segmentul corporare a fost ajutată şi ca urmare a deschiderilor din ultimul an, în care am inaugurat trei clinici de mari dimensiuni în Iaşi, Galaţi şi Constanţa, generând o mare presiune pe piaţa clienţilor corporate care au filiale şi sucursale la nivelul întregii ţări. Mai mult, credem că această presiune se va accentua şi mai mult în condiţiile în care, după achiziţia grupului Sama se va face simţită din ce în ce mai mult prezenţa, în premieră, a unui furnizor privat de servicii medicale cu amprentă naţională, care a atins şi cel mai mare număr de clinici proprii în România – 29 de unităţi”, a mai spus Mihai Marcu.

    MedLife a anunţat la finalul anului trecut că ţinteşte pentru 2015 o cifră de afaceri de 100 mil euro, dar şi investiţii de peste 10 milioane euro în proiecte de tip green field şi achiziţii. Compania a dat déjà startul achiziţiilor la începutul acestei luni, odată cu preluarea pachetului majoritar de 55% din cadrul grupului de firme SAMA şi Ultratest. Odată cu finalizarea acestei tranzacţii, MedLife devine singurul operator medical din România cu amprentă naţională, fiind prezent în toate regiunile istorice ale ţării.

    Ca parte a aceluiaşi plan de creştere accentuată, MedLife confirmă intenţia de a deschide noi unităţi importante atât în Bucureşti cât şi în ţară. Potrivit reprezentanţilor companiei, MedLife reuneşte deja un număr de 29 de clinici şi 18 laboratoare, iar până la finalul lunii martie a.c. va opera 8 unităţi spitaliceşi cu un număr cumulat de 580 de paturi, mai informează reprezentanţii companiei.

    MedLife, cel mai mare operator de servicii medicale private din România, vrea să ajungă în 2015 la afaceri de peste 100 milioane euro, în creştere cu 25% faţă de nivelul estimat pentru 2014, şi vizează investiţii de peste 10 milioane euro, cu achiziţii de acţiuni la jucătorii din top 10, potrivit ZF.

  • Wall Street Journal: România şi Polonia încearcă să găsească soluţii pentru debitorii în franci

    Atât leul, cât şi zlotul s-au depreciat puternic faţă de franc în urma deciziei băncii centrale a Elveţiei de a renunţa la plafonul minim de 1,2 euro/franc, ratele lunare la creditele ipotecare în franci crescând exponenţial.

    Leul a pierdut 19,5% faţă de franc în numai trei şedinţe şi a atins luni un minim absolut de 4,4716 unităţi. În şedinţa de marţi, leul a s-a apreciat cu 0,8%, la 4,4354 unităţi faţă de franc.

    Wall Street Journal scrie că premierul Victor Ponta a declarat că este deschis la posibilitatea ca împrumuturile în franci să fie convertite în lei, iar Opoziţia a cerut ajutoare financiare de urgenţă pentru cei afectaţi.

    Nici reacţiile din partea autorităţilor poloneze nu s-au lăsat aşteptate, iar membrii Ministerului Finanţelor încearcă să evalueze numărul persoanelor care ar putea intra în default, după ce zlotul polonez s-a depreciat în ultimele zile cu aproximativ 20% faţă de francul elveţian.

    Împrumuturile în franci elveţieni au fost populare în România, Polonia şi Ungaria în timpul boom-ului din sectorul imobiliar înregistrat înainte de criza economică şi financiară din 2008, datorită dobânzilor foarte mici, sub cele practicate pentru creditele în moneda locală.

    În urma deciziei de săptămâna trecută a Băncii Elveţiei, care a condus la deprecierea monedelor din mai multe state europene, autorităţile din România şi Polonia se tem că multe persoane care au credite în franci nu vor putea plăti ratele la timp şi vor fi executate silit.

    Ungaria, care anul trecut a decis convertirea în forinţi a împrumuturilor ipotecare în franci elveţieni, reprezintă o excepţie.

    “În situaţia actuală, ar trebui să ne concentrăm pentru a-i ajuta pe cei care nu pot supravieţui, pe cei care ar putea să îşi piardă locuinţele”, a declarat pentru Wall Street Journal Jacek Bartkiewicz, membru al consiliului executiv al Băncii Naţionale din Polonia.

    Majoritatea celor 566.000 de polonezi care au împrumuturi în franci elveţieni au contractat creditele în 2006-2008, când zlotul se tranzacţiona în jur de 2-2,5 unităţi faţă de franc, în timp ce cursul actual este de 4,26 unităţi.

    Deciziile de politică monetară luate în 2011 de banca centrală a Elveţiei în urma declanşării crizei financiare şi economice au dus la scăderea ratelor dobânzilor pentru creditele în valută în Polonia, protejându-i pe cei care s-au împrumutat în franci faţă de deprecierea monedei locale. Însă, în urma eliminării plafonului minim pentru cursul franc/euro, zlotul a scăzut puternic, iar costurile cu împrumuturile au crescut accentuat, în ciuda dobânzilor mici.

    Ungaria, care până nu demult era într-o situaţie chiar mai gravă, în contextul în care presiunea pe vânzare a monedei locale a crescut din cauza nivelului ridicat al datoriei externe, a decis să transforme în forinţi împrumuturile în franci, utilizând un curs fix forint/franc, sub cel actual.

    Potrivit autorităţilor ungare, mai mulţi oficiali din Polonia şi Croaţia au cerut guvernului din Budapesta detalii în privinţa programului pentru conversia împrumuturilor în franci elveţieni, relatează Wall Street Journal.

    Ministrul Finanţelor din Polonia, Mateusz Szczurek, a convocat pentru marţi conducătorii băncii centrale şi ai băncilor comerciale locale pentru o discuţie pe tema cursului valutar.

    În România, Partidul Naţional Liberal a cerut convocarea în sesiune de urgenţă a Parlamentului pentru adoptarea legii insolvenţei persoanelor fizice, “singura reglementare” care poate ajuta în contextul creşterii francului elveţian.

    Premierul Victor Ponta a anunţat că susţine demersul PNL, dar a avertizat că nu poate crea aşteptări nerealiste pentru debitorii în franci elveţieni.

  • DreamWorks Animation plănuieşte concedieri “substanţiale”

    La câteva luni după ce s-au spulberat şansele de a găsi un cumpărător şi la câteva săptămâni după o serie de schimbări la nivel de management, studioul condus de Jeffrey Katzenberg intenţionează “să-şi reducă semnificativ” echipa, potrivit cotidianului The Los Angeles Times, care citează surse apropiate companiei.

    Variety scrie că 150 – 400 de angajaţi vor fi concediaţi, echipa studioului de animaţie – care a lansat francizele de succes “Cum să îţi dresezi dragonul/ How to Train Your Dragon” (2010), “Shrek” (2001) şi “Kung Fu Panda” (2008) – numărând aproximativ 2.200 de persoane.

    Purtătorul de cuvânt al DreamWorks Animation a refuzat să comenteze informaţiile privind concedierile.

    Mai mulţi angajaţi ai DreamWorks şi-au informat, săptămâna trecută, sindicatul care îi reprezintă, The Animation Guild, despre faptul că vor fi concediaţi. Informaţia a fost făcută publică de Steve Hulett, reprezentant al The Animation Guild. Acesta a scris companiei de animaţie, săptămâna trecută, pentru a cere informaţii suplimentare despre concedieri, însă nu a primit deocamdată un răspuns.

    Printre persoanele concediate se numără animatori şi personal din producţie, precum şi personal tehnic, potrivit L.A. Times şi Variety.

    În urmă cu două săptămâni, au fost numiţi noi preşedinţi ai diviziei de animaţie, Bonnie Arnold şi Mireille Soria, în timp ce directorul departamentului de creaţie (Chief Creative Officer) Bill Damaschke şi-a dat demisia.

    Katzenberg a purtat negocieri pentru o posibilă vânzare a studioului, printre alţii cu SoftBank Corp, în septembrie 2014, şi Hasbro Inc, în noiembrie 2014, însă discuţiile s-au încheiat rapid fără rezultat.

    Într-o perioadă destul de profitabilă pentru peliculele de animaţie, studioul a înregistrat pierderi uriaşe cu filme precum “Dl. Peabody şi Sherman/ Mr Peabody & Sherman”, “Turbo” şi “Cinci eroi de legendă/ Rise of the Guardians”.

    Săptămâna trecută, DreamWorks Animation a primit însă şi o veste bună, o nominalizare la premiile Oscar pentru filmul “Cum să îţi dresezi dragonul 2/ How to Train Your Dragon 2”.

  • Ursache: Eliminarea pragului la SIF-uri trebuie să fie o decizie a ASF şi a pieţei, nu a politicului

    “Eliminarea pragului la SIF-uri e o problemă care, din motive pe care niciodată nu le-am înţeles, intră în sfera politicului şi nu ştiu de ce. Am văzut însă că există în momentul de faţă un punct de vedere unitar la nivelul politicului pe acest subiect (…) Una din barierele care trebuie eliminată este pragul la SIF-uri, care va face obiectul unei legi care să reglementeze acest aspect. Decizia de eliminarea a pragului pentru SIF-uri nu trebuie să fie o decizie politică, ci una pe care piaţa de capital şi ASF trebuie s-o adopte”, a afirmat Ursache, într-o conferinţă de presă.

    Ministerul Finanţelor Publice a propus, la începutul lunii octombrie a anului trecut, eliminarea pragului de 5% la societăţile de investiţii financiare, dar a renunţat în noiembrie la această propunere.

    Varianta de proiect de lege introdusă în dezbatere publică în octombrie elimina pragul şi dădea acţionarilor SIF-urilor posibilitatea de a stabili o limită în acest sens.

    Guvernul a adoptat la finele anului trecut, prin ordonanţă de urgenţă, modificările privind legislaţia pieţei de capital în varianta finală, în care nu se mai regăsea prevederea privind eliminarea pragului.

    Una dintre modificări a vizat creşterea, de la 5% la 20%, a pragului de deţinere la operatorii de piaţă, cum este Bursa de Valori Bucureşti (BVB), şi alta s-a referit la schimbarea condiţiilor de cvorum şi majoritate la ridicarea dreptului de preferinţă şi creşterea capitalului social cu aport în natură.

    Pragul de deţinere la cele cinci SIF-uri a fost modificat în ianuarie 2012, de la 1% la 5% din acţiuni. Deţinerile au fost limitate la 5% pentru a evita preluarea ostilă a SIF-urilor şi chiar desfiinţarea lor.

    Cele cinci societăţi de investiţii financiare listate pe Bursa de Valori Bucureşti sunt SIF Banat-Crişana (SIF1), SIF Moldova (SIF2), SIF Transilvania (SIF3), SIF Muntenia (SIF4), şi SIF Oltenia (SIF5).

    Societăţile de investiţii financiare au fost înfiinţate în 1996, prin transformarea în societăţi pe acţiuni a fostelor Fonduri ale Proprietăţii Private, rezultate în cadrul programului de privatizare în masă. La puţin timp înainte de alegerile din 1996, Executivul de atunci a acordat acţiuni la cele cinci fonduri unui număr de circa nouă milioane de români, ceea ce face ca actualele societăţi de investiţii să fie deţinute de un număr record de acţionari.