BusinessMagazin

Blog

  • RATB: Serviciul de vânzare a abonamentelor pentru o zi prin SMS, suspendat din cauza unor probleme

    Contractul pentru acest serviciu a fost încheiat de RATB cu firma Simplus în anul 2012.

    Procedura de plată era următoarea: înainte de urcarea în mijloacele de transport în comun, călătorii, utilizatori de cartelă sau abonaţi ai reţelelor de telefonie mobilă, trimiteau un SMS, cu textul A, la numărul 7456. În câteva secunde, primeau un mesaj, prin care li se va solicita confirmarea plăţii. După confirmare, călătorii primeau un nou SMS, care conţinea codul ce confirma efectuarea tranzacţiei.

    Obligaţia călătorilor era de a păstra SMS-ul de confirmare a tranzacţiei pe toată durata zilei, până la expirarea valabilităţii abonamentului. Plata putea fi efectuată de pe orice tip de telefon mobil. Siguranţa plăţii prin SMS era garantată de platforma de operare, care este prevazută cu un mecanism antifraudă.

  • Club Moving România vrea să deschidă anul acesta şapte noi spaţii

    “Tot mai mulţi români sunt preocupaţi de felul în care arată si optează pentru un stil de viaţă sănătos, din care sportul nu lipseşte. Tocmai de aceea, operatorii de fitness introduc în fiecare an noi tehnici de antrenament, care pot satisface şi cele mai exigente şi moderne cerinţe. Club Moving propune ca noutate în cluburile sale clasele de AquaCycling, activitatea care a revoluţionat fintessul acvatic, dezvoltată de HydroRider, lideri pe piaţa aparaturilor de fitness acvatic“, arată un comunicat de presă.

    Clasele de AquaCycling au fost introduse din 19 ianuarie în locaţiile Club Moving Bucureşti (Zona Floreasca) şi în Club Moving Otopeni. Ambele locaţii dispun de câte 11 biciclete HydroRider, iar clasele aferente vor avea loc de trei ori pe săptămână. Antrenorii Club Moving au urmat cursuri intensive de pregătire şi au fost acreditaţi pentru a putea susţine cursurile de AquaCycling.

     „AquaCycling este un fenomen în domeniul fitness-ului datorită beneficiilor sale impresionante. Rezultatele se văd încă de la primele şedinţe: arderea rapidă a caloriilor, dezvoltarea masei musculare, îmbunătăţirea circulaţiei şi, foarte important, impactul redus asupra articulaţiilor. Şi, pentru că cererile cresc, ne-am decis să introducem trei astfel de clase săptamânal”, a declarat Alina Erbiceanu, marketing manager la Club Moving România.

    Pachetele pentru clasele AquaCycling – HydroRider pot fi achiziţionate separat, fără a fi necesar un abonament la club sau pot fi un serviciu suplimentar pentru cei care deţin un abonament Club Moving. Clienţii Club Moving Otopeni şi Bucureşti care deţin abonamente anuale, pot participa gratuit la clasele AquaCycling până la sfârşitul lunii februarie.

    “AquaCycling este o formă de antrenament care se adresează tuturor. Este o noutate, întrucât, la modul general, Aqua Fitness-ul se adresa preponderent doamnelor care nu sunt, în mod uzual, adeptele antrenamentelor dure, de anduranţă. Tocmai de aceea, nu vorbim despre limitări de sex, vârstă sau necesitatea unei condiţii fizice de invidiat”, a adăugat Delia Iliasa, general manager al Club Moving România.

  • Bani UE pentru pierderi ale producătorilor români de fructe-legume după blocarea importului în Rusia

    Astfel, în baza cererilor de plată, producătorii de fructe şi legume, precum şi organizaţiile din acest sector agricol vor primi sprijin financiar pentru acoperirea unei părţi din pierderile suferite în perioada 18 august 2014 – 31 decembrie 2014, conform unei hotărâri aprobate miercuri.

    Fondurile destinate acordării sprijinului financiar excepţional cu caracter temporar provin din Fondul European de Garantare Agricolă – FEGA, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe acest an.

    Guvernul a mai decis ca valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat destinată fermierilor în sectorul creşterii animalelor să se ridice în acest an la 146,8 milioane lei.

    Din această sumă, 44,5 milioane lei vor fi alocate pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine, iar 102,35 milioane lei, pentru speciile ovine şi caprine.

    “Acest sprijin financiar a fost aprobat de Guvern în contextul în care, prin HG 1.179/2014, a fost instituită o schemă de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor, pentru perioada 2015-2020, a cărei valoarea maximă este de 881,1 milioane de lei. Anual se aprobă valoarea destinată sprijinirii crescătorilor de animale, cu încadrare în plafonul schemei de ajutor de stat”, informează Guvernul.

    În luna august a anului trecut, două instituţii-cheie din Rusia însărcinate cu controlul fluxului de producţie alimentară, Rosselhoznadzor şi Rospotrebnadzor, au interzis importuri din Ucraina, R.Moldova, UE şi SUA, în contextul sancţiunilor impuse de occidentali.

  • România, printre cele mai mari scăderi din UE la preţul locuinţelor

    Cele mai mari creşteri ale preţurilor locuinţelor au fost consemnate în Irlanda (15%), Estonia (13,2%), Letonia şi Marea Britanie (ambele 11,7%), iar cele mai abrupte scăderi în Slovenia (-5,4%), Italia (-3,8%) şi România.

    Dintre cele 28 de state membre UE, 18 au raportat creşteri anuale, 7 scăderi, două state nu au transmis informaţii către Eurostat, iar datele raportate de Polonia sunt confidenţiale.

    Indicele preţurilor locuinţelor se referă la evoluţia preţurilor tuturor tipurilor de proprietăţi rezidenţiale cumpărate de gospodării, indiferent de vechime, destinaţie şi proprietarii anteriori.

    Raportat la trimestrul anterior, preţurile locuinţelor din România au coborât cu 0,9% în perioada iulie-septembrie, al doilea mare declin din UE, la egalitate cu Malta. Slovenia a înregistrat cea mai scădere trimestrială a preţurilor locuinţelor, de 1,1%, în timp ce cele mai creşteri ale preţurilor au fost observate în Irlanda (6,2%), Letonia (4,9%) şi Croaţia (4,7%).

    La nivelul UE, preţurile locuinţelor au crescut în al treilea trimestru al anului trecut cu 1,1% în perioada analizată, după un avans de 1,4% în trimestrul anterior.

    În zona euro, preţurile locuinţelor au crescut cu 0,5% faţă de al treilea trimestru al anului 2013 şi cu 0,6% raportat la trimestrul al doilea al anului trecut.

  • Andrei Muraru s-a retras din CA al TVR, fiind înlocuit de Cristian Petcu, director în ICR

    Istoricul Andrei Muraru a renunţat la funcţia de membru al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Televiziune (SRTv) după ce, la sfârşitul lunii decembrie 2014, a fost numit în funcţia de consilier prezidenţial printr-un decret semnat de preşedintele Klaus Iohannis.

    Astfel, Cristian Petcu, care era membru supleant al lui Andrei Muraru în Consiliul de Administraţie (CA) al TVR, l-a înlocuit pe Muraru în această structură de conducere a Televiziunii Române. Cristian Petcu a participat, marţi, pentru prima dată la o şedinţă a CA al TVR, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din Televiziunea Română.

    Andrei Muraru şi Cristian Petcu au fost numiţi membru titular, respectiv membru supleant în CA al TVR, pe 1 aprilie 2014, printr-o hotărâre a Parlamentului. Andrei Muraru şi Cristian Petcu au fost numiţi în CA al TVR din partea PNL.

    Cristian Petcu şi-a preluat automat atribuţiile în CA în momentul demisiei lui Muraru.

    Potrivit Legii 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea TVR, locul devenit vacant în CA este ocupat de supleantul titularului.

    Absolvent al Facultăţii de Teologie Ortodoxă, Universitatea Craiova, Cristian Petcu a ocupat de-a lungul timpului mai multe funcţii în instituţii publice de cultură.

    Astfel, în prezent, Cristian Petcu este director al Direcţiei Programe Interne din Institutul Cultural Român. El a ocupat şi funcţia de secretar de stat în Ministerul Culturii, în perioada 2013 – 2014.

    Cristian Petcu a fost şi director interimar al Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN), fiind numit în această funcţie în iulie 2009, cu susţinerea PSD, după cum declarau atunci surse pentru MEDIAFAX.

    În august 2010, o serie de operatori culturali l-au acuzat pe Cristian Petcu că ar fi finanţat din fondul de urgenţă al AFCN, adică fără organizarea unui concurs, un proiect al Universităţii Valahia din Târgovişte, unde acesta era angajat ca administrator-şef al Facultăţii de Teologie. La momentul respectiv, Cristian Petcu a declarat că suma alocată fondului de urgenţă s-a încadrat în limitele prevăzute de lege.

    Pe de altă parte, în iulie 2012, Cristian Petcu a fost detaşat la şefia Institutului Naţional al Patrimoniului, unde a fost tot director interimar.

    În timpul mandatului său, respectiv pe 26 septembrie 2012, Institutul Naţional al Patrimoniului a făcut obiectul unei percheziţii a poliţiştilor, ca urmare a unor anchete efectuate de ofiţerii de la departamentul de investigare a fraudelor de la Poliţia Capitalei, într-un dosar penal ce priveşte săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă continuată, şi instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă continuată. Numele lui Petcu nu a apărut atunci în mod direct în legătură cu aceste percheziţii, însă acesta nu a putut fi contactat pentru a comenta această situaţie.

    În prezent, în afară de Cristian Petcu, din Consiliul de Administraţie al TVR mai fac parte: Stelian Tănase (preşedinte-director general), Claudiu Brînzan, Cătălin Blebea, Radu Carp, Adrian Bucur, Debreczeni Hajnal, Florin Condurăţeanu, Raico Cornea, Romina Surugiu şi Adrian Ştefan Bădescu.

  • Topul ţărilor cu cei mai optimişti manageri: Directorii de companii din România, printre cei mai optimişti în legătură cu evoluţia afacerilor

    România se plasează pe locul 5 în 21 de ţări/regiuni, în care directorii executivi sunt foarte încrezători că afacerile pe care le conduc vor înregistra creştere în următoarele 12 luni. Astfel, 44% dintre executivii din România intervievaţi sunt foarte optimişti în ceea ce priveşte perspectiva creşterii veniturilor companiilor lor în următorul an, media globală fiind de 39%, similară cu cea din 2014.

    Faţă de studiul din 2014, ponderea managerilor foarte optimişti din România a crescut cu 5 puncte procentuale.

    Alţi 40% dau dovadă de optimism moderat când vine vorba de creşterea veniturilor în acest an. Pe termen mediu, directorii generali din România sunt încă şi mai încrezători, 54% spunând că sunt foarte siguri de perspectivele de creştere ale companiilor lor în următorii trei ani (media la nivel global este de 49%).

    În India sunt cei mai mulţi executivi foarte optimişti privind creşterea afacerilor în acest an, cu o pondere de 62%, aceasta fiind urmată de Mexic, cu 50%, de grupul ţărilor din sud-estul Asiei – ASEAN ( Cambodgia, Indonezia, Malaezia, Filipine, Singapore, Thailanda şi Vietnam), cu 47% şi Statele Unite ale Amercii, cu 46%.

    Topul ţărilor cu cei mai optimişti manageri nu mai include niciun stat din Europa Centrală şi de Est (cu excepţia Rusiei, plasată pe ultima poziţie cu 16%).

    România are mai mulţi manageri foarte optimişti decât Marea Britanie (39%), Germania (35%), Spania (35%), Danemarca (33%), Elveţia (24%), Franţa (23%) şi Italia (20%).

    Cu toate acestea, 27% dintre directorii generali din România cred că economia globală se va deteriora în 2015, un procent de trei ori mai mare de pesimişti faţă de anul anterior, când numai 8% dintre respondenţii români credeau că economia globală va înregistra un declin. 38% dintre executivii români cred că starea economiei globale va rămâne neschimbată, în timp ce 35% sunt mai optimişti şi cred că se va îmbunătăţi.

    La nivel global, numărul directorilor generali care cred ca economia globală se va îmbunătăţi în următoarele 12 luni este mai mic decât anul trecut, dar încrederea în abilitatea lor de creşte veniturile propriilor companii rămâne stabilă – potrivit răspunsurilor a mai mult de 1.300 de directori generali intervievaţi de PwC pentru cea de-a 18-a ediţie a Global CEO Survey. Rezultatele studiului au fost făcute publice marţi în cadrul deschiderii evenimentului anual World Economic Forum de la Davos, Elveţia. .

  • Mario Sua Kay: ”Mall-urile se transformă din destinaţii de cumpărături în destinaţii de tipul place to be”

    Mall-urile se transformă din destinaţii de cumpărături în destinaţii de tipul ”place to be”, iar acest lucru este luat în considerare încă din momentul în care se stabileşte designul unui proiect, spune Mario Sua Kay, fondator al Sua Kay Architects. Portughezul este cel care a realizat proiectul centrului comercial Coresi, construit de Immochan Romania la Braşov; Coresi va fi inaugurat în luna martie a acestui an, conform dezvoltatorului. ”La mall se găsesc puncte de atracţie pentru familiile cu copii mici, pentru părinţi, dar şi pentru oamenii de vârsta a treiea. Sunt de pildă mall-uri care au spaţii de birouri sau zone în care funcţionează spitale. Există şi centre comerciale care au zone dedicate pentru hobby-uri, unde vizitatorii îşi pot petrece timpul. Iar felul în care se schimbă centrele comerciale are efect asupra felului în care este realizată încălzirea şi iluminarea lor. Cred că şi felul în care alegem culorile pentru decoraţiuni are improtanţă. De regulă arhitecţii preferă culorile neutre, care nu se demodează, dar eu sunt adeptul nuanţelor intense, puternice; am fost născut în Africa, aşa se explică pasiunea mea pentru culori”, declară Mario Sua Kay.

    Centrele comerciale capătă noi valenţe în viaţa comunităţii, fiind locul în care se desfăşoară spectacole, unde elevii pot merge în grupuri organizate de şcoală, de exemplu. Iar ”zonele de food-court devin din ce în ce mai importante, fiind locul în care vizitatorii se întâlnesc, socializează, fie că mănâncă sau beau o cafea. Trebuie mereu să ne gândim la diversificare, la ce altceva mai putem oferi în plus faţă de ceea ce există deja”.

    Astfel, diferenţele de proiectare între centrele comerciale ridicate în urmă cu 10-15 ani şi cele care se construiesc acum sunt vizibile cu ochiul liber. ”A existat tendinţa de a replica mall-urile americane, dar acum centrele comerciale nu mai pot fi doar nişte cutii gri de metal. La designul centrului comercial Coresi din Braşov, am realilizat şi zone exteriare clăririi, cum ar fi de pildă terasele care vor funcţiona în sezonul cald, iar priveliştea pe care o au, spre muntele Tâmpa, este cu totul altceva faţă de alte mall-uri, unde zonele de luat masa sunt la interior, cu lumină articială. Cred că e important să creem un spaţiu plăcut, în care oamenii să-şi poată petrece timpul împreună. Iar pentru că sunt un adept al coloristicii, la Coresi diferite zone vor putea fi uşor identificate cu ajutorul culorilor, iar zonele sunt largi, generoase”, arată Mario Sua Kay. Or în această zonă a continentului, adaugă tot el, cele mai multe mall-uri se aseamănă, nu ies cu nimic în evidenţă faţă de altele. ”Dacă ambientul este foarte tern, poate funcţiona, să spunem, zece ani. Dar dacă faci un mall care are un caracter puternic, creezi viaţă în cadrul centrului comercial. Pentru a rupe monotonia, în cadrul mall-ului Coresi, pentru a descoperi interiorul centrului comercial vizitatorii nu vor merge în linie dreaptă de la un capăt la celălalt, ci vor trebui să cotească, iar călătoria lor este astfel fragmentată. Aşa cum în sate sunt diferite zone de popas, în care oamenii pot sta la taifas când se întâlnesc, fie la piaţă, fie la biserică, la fel se va întâmpla şi în cadrul acestui mall de ultimă generaţie”, spune arhitectul portughez. El estimează că au trecut peste 15 ani de când au început să apară schimbări în felul în care sunt concepute mall-urile pe piaţa din Portugalia. ”Şi ca să vă faceţi o idee de diversificarea activităţilor din cadrul unui mall, într-un centru comercial Immochan din Portugalia există un birou de avocatură”.  

    Astfel, mall-ul devine mai degrabă un univers decât o destinaţie de cumpărături. ”Şi trebuie să ne gândim şi la noile obiceiuri ale tinerei generaţii, care petrece multe ore în faţa televizorului şi a calculatorului. Ori într-o oră se petrec foarte multe lucruri într-un joc pe calculator, activitatea care nu este legată de ecranul calculatorului devine plictisitoare, iar noi trebuie să găsim variante de entertainment care să ţină treaz interesul vizitatorului din centrul comercial. Eu vreau să fac mall-urile în aşa fel încât oamenii care lucrează în ele să fie mândri şi fericiţi că lucrează acolo. Pentru că un om de vânzări care lucrează într-un loc şi este nefericit nu va vinde nimic. Cred că asta poate face diferenţa dintre online şi offline, experienţa cumpărătorului care este legată de entuziasmul vânzătorului. Dacă aveţi un vânzător care îşi urăşte locul de muncă, daţi-l afară, nu va fi în stare să vândă numic”, mai spune Mario Sua Kay.

     

  • Paralela 45: După 25 de ani, turiştii români au învăţat să nu mai plece cu mâncare de la micul dejun

    “După 25 de ani, românii au învăţat să fie turişti europeni şi turişti civilizaţi. E adevărat că în 1990, dacă 45 de ani nu au plecat din ţară şi aveau un salariu de 70-80 de dolari pe lună, normal că se duceau la micul dejun şi-şi mai luau sendvişuri acasă, dar asta nu neapărat din cauza mitocăniei, ci dintr-o necesitate. Astăzi nu mai există aşa ceva, românii au învăţat să nu mai ia mâncare de la micul dejun şi au învăţat să se comporte civilizat”, a spus Burcea la conferinţa organziată de Paralela 45 cu ocazia împlinirii a 25 de ani de activitate.

    El spune că în anii ’90, turiştii români plecau de la micul dejun cu “un sendviş, două, trei, şase”, iar hotelierii din Europa le reproşau agenţiilor care îi trimiteau în vacanţe că românii îi lasă pe ceilalţi turişti nemâncaţi.

    “Românii erau gălăgioşi în vacanţe, iar în 1990 şi 1991 veneau din Turcia cu marfă (blugi, aur, bumbac etc.) pe care le vindeau. Noi nu puneam niciodată mai mult de 30, maxim 35 de persoane în autocar de 48 de locuri, ca să rămână loc pentru marfă. Acum nu se mai poate imagina. Erau autocare care de la jumătate puneau o plasă, pentru că erau burduşite de marfă şi nu voiau să cadă peste turişti când punea frână”, a povestit proprietarul agenţiei.

    Acum însă, a adăugat el, românii au devenit turişti europeni, sunt bine îmbrăcaţi, nu mai vorbesc tare şi nu mai cară marfă din vacanţe cu autocarul.

    Potrivit lui Burcea, mulţi dintre turiştii români mai au încă probleme legate de încrederea în ofertele agenţiilor.

    “Se mai întâmplă ca hotelurile să fie overbooking, să se umple, şi atunci avem o regulă să le oferim un hotel cel puţin la fel, dacă nu mai bun. Şi în 80% din cazuri, chiar dacă le oferim un hotel mai bun în acelaşi preţ, se ţin de uşa hotelului de trei stele şi nu vor la patru stele. Au impresia că îi păcălim, iar neîncrederea asta este specific românească”, a explicat el.

    O altă situaţie des întâlnită, spune şeful agenţiei, este cea în care turiştii dau 300 de euro pentru o săptămână în Antalya, de exemplu, cu avion, cazare şi masă incluse, şi fac scandal la agenţie că nu le-a plăcut. “Şi ne reproşează că au dat bani pe hotel, dar că nu le place”, a mai spus Burcea.

    Paralela 45 este una dintre cele mai mari agenţii de turism din România şi a încheiat anul trecut cu afaceri de 40 de milioane de euro. Pentru anul în curs, agenţia şi-a propus să atingă un volum al afacerilor de peste 45 de milioane de euro.

  • Ce va conţine dosarul electronic de sănătate

    Dosarul va preluadatele şi informaţiile existente în Sistemul Informatic Unic Integrat în ceea ce priveşte istoricul medical al pacientului, realizând o colecţie de date medicale, necesară luării celor mai bune şi rapide decizii medicale, la care au acces în primul rând proprietarii acestor date, asiguraţii, conform procedurii aprobate, miercuri, de Guvern.

    “Iniţializarea dosarului electronic de sănătate se realizează de către orice medic care deţine o semnătură electronică calificată. La iniţializarea unui dosar, se va încărca din Sistem istoricul medical al pacientului începând cu anul 2010, anul din care există Sistemul centralizat”, arată Guvernul.

    Executivul susţine că informaţiile stocate respectă cadrul legal privind protecţia şi securitatea datelor cu caracter personal.

    Informaţiile din dosarul electronic de sănătate vor fi structurate în cinci module, respectiv Modulul “Sumar de urgenţă” (accesibil tuturor medicilor în vederea realizării actului medical, fără a fi necesar acordul pacientului), Modulele “Istoric medical”, “Antecedente declarate de pacient”, “Documente medicale” şi “Date personale” (accesibile medicilor numai cu acordul pacienţilor).

    Accesul pacienţilor la propriul dosar electronic de sănătate se poate realiza prin intermediul matricei de securitate care se eliberează pacienţilor de către medici, în baza cardului de sănătate sau a actului de identitate.

    Medicii au acces la datele şi informaţiile din dosar al pacientului pe baza unui certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, certificat înregistrat la casa de asigurări de sănătate. Pacientul poate vedea oricând dacă i-a fost accesat dosarul de sănătate, cine a avut acces şi la ce nivel.

  • Duraziv, a doua afacere înfiinţată de antreprenorul Daniel Guzu, a ajuns la vânzări de 80 de milioane de lei

    Duraziv este a doua afacere fondată de antreprenor, care anterior a fondat, dezvoltat şi ulterior a vândut afacerea Guzuchim (acum Fabryo) către fondul de investiţii Oresa Ventures.

    “În 2014, obiectivul principal a fost creşterea diviziei de vopsele în cadrul întregului business Duraziv. Am intensificat investiţiile începute în 2013, am crescut numărul de maşini de colorat, am lansat noua cartelă ColorPRO şi am relansat siteul companiei”, spune Marga Carp, director de marketing la Duraziv.

    În 2014, divizia de vopsele a înregistrat o creştere de 23% faţă de 2013, reprezentând în prezent un sfert din veniturile companiei. Evoluţia s-a datorat, în principal, creşterii numărului de showroom-uri şi, implicit, a numărului de maşini de colorat la peste 120. În paralel, compania a lansat noua cartelă ColorPRO, a relansat gama de pigmenţi pulbere Duraziv Essenza şi a susţinut prezentări de produse pentru meseriaşi, în parteneriat cu distribuitori locali şi reţele de bricolaj.

    Segmentul de adezivi a avut în 2014 o evoluţie de 14%, deţinând o pondere mai mare de o treime din total cifră de afaceri, în creştere faţă de anul precedent. Cu o pondere de 40%, segmentul de profile metalice s-a menţinut anul trecut la nivelul celui din 2013.

    “În 2014 aşteptările constructorilor au fost mai mari decât realitatea pieţei. Am resimţit mult mai acut lupta care se duce la nivel de prim preţ între producători, dar şi o stagnare a lucrărilor de termoreabilitare în a doua jumătate a anului şi o încetinire a investiţiilor private în construcţii noi. Suntem optimişti în privinţa anului 2015, dar rămânem racordaţi la piaţă şi continuăm să investim în diviziile care s-au dovedit eficiente”, spune Marga Carp.

    Fondată în urmă cu 11 ani sub denumirea Bau Profil şi axată pe producţie de profile metalice şi accesorii pentru gips carton, afacerea s-a extins în domeniul adezivilor şi mortarelor pentru construcţii, a vopselor şi tencuielilor decorative, oferind astfel sisteme complete de finisaj. Compania a ajuns în 2014 la o cifră de afaceri de circa 80 milioane lei şi peste 180 de angajaţi.

BusinessMagazin