BusinessMagazin

Blog

  • Vicepreşedintele PNL: Am cerut Parlamentului revocarea lui Ciorbea ca Avocat al Poporului, este sluga lui Ponta

    Alin Tişe a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că Victor Ciorbea nu a atacat, anul trecut, nicio Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului contestată de partide şi societatea civilă, deşi ulterior mai multe astfel de acte normative au fost declarate neconstituţionale de Curtea Constituţională, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Am făcut o analiză a activităţii de Avocat al Poporului a lui Victor Ciorbea şi am rămas stupefiat. În 2014 au fost doar trei sesizări de neconstuţionalitate pe legi mai vechi de 2008, dar nicio sesizare pe OUG. Avocatul Poporului a devenit instituţia duşmanului poporului, iar Ciorbea este avocatul politic al PSD şi o slugă a lui Victor Ponta. Victor Ciorbea a ales cu bună ştiinţă să ignore toate solicitările de la ONG-uri, partidele de opoziţie, cetăţeni, pentru a le proteja drepturile în raport cu Guvernul care a făcut abuzuri prin OUG. Motiv pentru care am cerut Birourilor Permanente începerea procedurilor pentru revocarea din funcţie a Avocatului Poporului pentru încălcarea Legii de funcţionare, pentru că în 2014 nu a atacat nicio OUG la CC deşi, ulterior, acestea au fost declarate neconstituţionale de către CC”, a spus Tişe.

    Potrivit acestuia, este vorba despre mai multe OUG adoptate de Guvern în cursul anului trecut, printre care OUG nr. 27, privind reţeaua spitalicească a Ministrului Transporturilor, OUG nr. 45, privind alegerile prezidenţiale, OUG nr. 49, privind modificarea Legii Educaţiei, OUG nr. 55, privind migraţia aleşeilor, OUG nr. 86, privind desfiinţarea Inspecţiei Muncii, OUG nr. 94, privind renunţarea personală a lui Victor Ponta la doctorat.

    El a precizat că revocarea Avocatului Poporului se face, potrivit legii, de cele două Camere ale Parlamentului, în şedinţă comună, la propunerea Birourilor Permanente, pe baza unui raport al Comisiilor Juridice.

    ”Am cerut de urgenţă ca Birourile Permanente să convoace comisiile juridice, şi doresc o dezbatere în plenul reunit privind revocarea din funcţie a Avocatului Poporului. Este o instituţie importantă care trebuie să vegheze la respectarea legalităţii când un guvern face abuzuri. S-a demonstrat, prin faptul că nu a atacat nicio OUG, că Avocatul Poporului nu îşi exercită atribuţiile. Această instituţie nu funcţionează, Ciorbea a fost pus pentru a apăra interesele PSD”, a mai afirmat senatorul PNL.

    Fostul premier Victor Ciorbea a fost ales Avocat al Poporului în aprilie anul trecut, prin votului dat în şedinţa de plen reunit a celor două Camere ale Parlamentului. Ciorbea a fost propus pentru această funcţie de grupurile parlamentare ale PSD din Parlament. Mandatul său este de cinci ani de la data numirii, putând fi reînnoit o singură dată.

  • Ambasadorul Marii Britanii: Piaţa Unică e grozavă, dar nu există. PIB-ul UE ar creşte cu 1,8% dacă am avea o Piaţă Unică

    Ambasadorul britanic în România, Paul Brummell, a declarat, miercuri seara, cu ocazia prezentării propunerilor britanice privind reforma Pieţei Unice şi crearea unei Pieţe Digitale Unice, că Piaţa Unică este ”grozavă” dar că ea ”nu există”.

    Întrebat la ce s-a referit, diplomatul britanic a declarat pentru MEDIAFAX: ”Marea Britanie este un susţinător puternic al Pieţei Unice şi a ceea ce s-a realizat, dar avem o Piaţă Unică a bunurilor, nu avem cu adevărat o Piaţă Unică în ceea ce priveşte serviciile. De exemplu, Guvernul britanic a estimat că, dacă am crea o Piaţă Unică autentică a serviciilor, înlăturând reglementările care nu sunt necesare în zona serviciilor, am putea adăuga 1,8% la PIB-ul UE”.

    Paull Brummell a subliniat că ar fi necesare pieţe unice şi în domenii cheie, precum energia sau domeniul digital.

    Întrebat despre reacţiile europenilor la propunerile britanice privind crearea unei Pieţe Digitale Unice, ambasadorul a precizat că există ”semne pozitive”.

    ”Acesta a fost unul dintre obiectivele principale ale vizitelor ministrului de Externe, Philip Hammond, în capitalele europene în ultimele săptămâni, inclusiv la Bucureşti săptămâna trecută, şi vor mai fi vizite în alte capitale europene în urnătoarele luni. Cred că rezultatul acestor vizite a fost foarte bun”, a precizat Paul Brummell.

    Diplomatul a afirmat că Londra salută o serie de declaraţii, printre care cea a preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, despre importanţa unei Pieţe Digitale Unice, la care se adaugă faptul că prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, se ocupă de o mai bună reglementare şi de reducerea birocraţiei, acestea fiind ”semne pozitive” care ”demonstrează că Marea Britanie nu acţionează de una singură”.

  • Povestea lui Jorge Paulo Lemann, cel mai bogat om din Brazilia

    Aceasta se datorează acţiunilor pe care Lemann le deţine în cadrul Anheuser-Busch InBev, cel mai mare producător de bere la nivel mondial, dar şi altor companii achiziţionate prin fondul său privat de investiţii, 3G Capital, precum producătorul de sosuri H.J. Heinz Company şi Burger King.

    Jorge Paulo Lemann s-a născut în 1939, în Rio de Janeiro. Tatăl său, om de afaceri, emigrase din Elveţia, iar mama sa avea origine braziliană. Lemann a studiat la Harvard, de unde a absolvit cu o licenţă în economie în 1961. Imediat după absolvire, în 1961 şi 1962, a lucrat ca stagiar la Credit Suisse în Geneva. După stagiu, s-a angajat ca ziarist economic la Jornal do Brasil, dar a renunţat la gazetărie şi, la scurt timp după aceesa, a cumpărat o firmă de brokeraj.

    În 1971 a fondat împreună cu doi parteneri de afaceri Banco Garantia, care a fost construită după modelul de afaceri american şi a devenit una dintre cele mai mari bănci de investiţii din Brazilia, un „Goldman Sachs al Braziliei“, potrivit Forbes. În 1998, Lemann a vândut Banco Garantia către Credit Suisse, într-o tranzacţie evaluată la 675 de milioane de dolari. Anterior, el şi partenerii săi, alături de care a pus bazele fondului de investiţii GP Investimentos, au făcut o serie de achiziţii, dintre care cea mai importantă a fost preluarea producătorului de bere Cia Cervejaria Brahma, în 1989.

    11 ani mai târziu, cei trei au cumpărat un alt jucător de pe piaţa berii, Antarctia. S-a născut astfel AmBev, care s-a transformat în 2004, după fuziunea cu belgianul InterBrew, în InBev. Patru ani mai târziu, cei trei au achiziţionat fabricantul de băuturi Anheuser-Busch într-o tranzacţie controversată, de 46 milioane de dolari, devenind cel mai mare producător de bere la nivel mondial, Anheuser-Busch InBev (AB InBev). În acelaşi an, cei trei miliardari au înfiinţat compania de investiţii 3G Capital prin care au preluat, în 2010, reţeaua de fast food Burger King în schimbul a 3,8 miliarde de dolari.

    Trei ani mai târziu, sprijiniţi de patronul Berkshire Hathaway, Warren Buffett, 3G Capital a preluat şi producatorul de sosuri Heinz pentru 28 de miliarde de dolari. Anul trecut, guvernul canadian a aprobat şi o tranzacţie prin care Burger King Worldwide va cumpăra lanţul de cafenele şi gogoşi Tim Hortons Inc. pentru suma de 11,10 miliarde dolari. Jorge Paulo Lemann este de asemenea membru al consiliului director al lanţului de retail Lojas Americanas, fost membru al consiliului director al companiei Gillette, preşedinte al Consiliului Consultativ Americo-Latin al Bursei din New York, membru fondator al consiliului director al Fundação Estudar, fundaţie prin care oferă burse pentru studenţii  brazilieni, membru al Consiliilor Internaţionale Consultative ale Credit Suisse Group şi Daimler Chrysler.

    Afacerile nu reprezintă singurul domeniu în care Lemann a excelat: pasionat de sport, a fost de cinci ori campionul Braziliei la tenis, iar, în 1962, datorită dublei sale cetăţenii, a evoluat în Cupa Davis pentru Brazilia şi Elveţia. Din 1999, locuieşte în Elveţia împreună cu familia sa, după o încercare de răpire a copiilor săi.

  • Joseph Biden sugerează că ar putea candida pentru funcţia de preşedinte al SUA

    “Ca să fiu direct cu voi, cred că aş face o treabă bună în scrutinul prezidenţial din 2016”, a declarat Biden la o emisiune a postului NBC.

    “Însă acum mă concentrez pe relansarea economică. Am suficient timp pentru a lua o decizie până la vară şi voi anunţa decizia în acest interval”, a spus Biden.

    “Există o şansă de a fi contracandidatul lui Hillary Clinton” în scrutinul din Partidul Democrat pentru desemnarea candidatului la Preşedinţia SUA, a adăugat Biden.

  • Judecătorul Curţii Constituţionale Toni Greblă, adus cu mandat la DNA

    – ŞTIRE ÎN CURS DE ACTAULIZARE-

  • Fostul ministru al Internelor Cristian David, acuzat că a luat mită 500.000 de euro, a fost arestat

    Decizia poate fi contestată de fostul ministru la aceeaşi instanţă.

    Cristian David este acuzat că a primit 500.000 de euro pentru a interveni la prefectul de atunci al judeţului Buzău, Cristinel Bîgiu, în prezent preşedinte suspendat al Consiliului Judeţean Buzău, în vederea stabilirii dreptului de proprietate în cazul unui teren de 15 hectare din municipiu, de către Comisia Judeţeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

    Procurorii au arătat, în documentele citate, că, în acest caz, mandatarul Adrian Mladin, care acţiona pentru Cecilia Viorica Ştirbulescu în vederea revendicării terenului de 15 hectare situat în municipiul Buzău, ar fi apelat la Valeriu Roger Niţescu, directorul de cabinet al lui Cristian David la Ministerul Internelor la data faptelor, pentru a-l pune în legătură cu prefectul Cristinel Bîgiu, în condiţiile în care dosarul de revendicare era tergiversat. Niţescu i-ar fi spus atunci lui Mladin că nu îl cunoaşte pe prefect, dar că ar putea să intervină Cristian David la Bîgiu.

    “Ulterior, având confirmarea dată de Niţescu Valeriu Roger cu privire la intervenţia ministrului internelor şi reformei administrative, numitul Mladin Adrian s-a prezentat la Instituţia Prefectului judeţul Buzău, unde a luat legătura cu Bîgiu Marian Cristinel, prezentându-i acestuia situaţia dosarului de revendicare. La data de 18.09.2007, în timp foarte scurt după realizarea intervenţiei, Comisia Judeţeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a emis titlul de proprietate pe numele persoanelor pentru care mandatarul a acţionat Ştirbulescu Cecilia Viorica asupra unei suprafeţe de teren de 15 hectare”, potrivit procurorilor.

    Niţescu ar fi pretins şi primit 1,1 milioane de euro de la Mladin, spunându-i acestuia că ministrul Cristian Davis a pretins 500.000 de euro pentru a interveni la prefect.

    În 1 februarie 2008, Niţescu şi Adrian Mladin au mers împreună la o bancă din centrul Capitalei, de unde Mladin a scos 500.000 de euro. Ulterior, cei doi au mers la sediul Ministerului Internelor, unde Niţescu i-a dat lui Cristian David cei 500.000 de euro, susţin procurorii.

    În documentele procurorilor se mai arată că, în 2007, la solicitarea lui Cristian David, Cristinel Bîgiu s-ar fi întâlnit cu Adrian Mladin, pentru a-l ajuta cu eliberarea unor titluri de proprietate. La acea întâlnire, Bîgiu i-ar fi spus că este vorba de o speţă dificilă şi, având în vedere că terenul se află în intravilanul oraşului Buzău, sunt multe persoane care “se bat pe el”.

    “Înţelegând sensul cuvintelor şi pentru a lămuri toate aspectele ce decurgeau din acestea, Mladin Adrian i-a solicitat numitului Bîgiu Cristinel o întâlnire privată. Aceasta a avut loc într-o cafenea din Buzău, ocazie cu care a fost prezentat numitul Doloiu Gheorghe, ca fiind persoana de contact pe viitor pentru rezolvarea tuturor aspectelor”, au arătat procurorii.

    Cristian David a fost denunţat în 2014, iar DNA a cerut, în 10 noiembrie, aviz de la preşedinte pentru urmărirea penală a fostului ministru al Internelor, pentru luare de mită. În 19 noiembrie 2014, Traian Băsescu, şeful statului la acea dată, anunţa că a dat avizul pentru începerea urmăririi penale pe numele lui Cristian David, precizând că decizia nu înseamnă că acesta este vinovat, dar va merge în faţa procurorilor pentru clarificări.

    Într-un alt dosar, DNA anunţa, în 5 martie 2014, că David, la data faptelor având funcţia de ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni, este urmărit penal pentru abuz în serviciu sub forma participaţiei improprii, uz de fals şi fals în declaraţii, care ar fi fost făcute pentru a justifica 60.000 de euro.

    În 26 februarie 2014, Cristian David şi-a dat demisia din funcţia de ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni, alături de ceilalţi miniştri liberali din Guvern. În aceeaşi zi, după ce DNA a cerut aviz pentru urmărirea sa, Cristian David a demisionat şi din calitatea de membru al PNL, spunând că a luat această decizie pentru a nu afecta imaginea partidului urmare a acuzaţiilor procurorilor.

    Preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, Cristinel Bîgiu, care a fost prefect din ianuarie 2005 până în mai 2007, apoi senator, în mandatul 2008-2012, a fost suspendat din funcţie, în decembrie 2014, după ce a fost arestat preventiv pentru luare de mită.

    Cristinel Bîgiu şi finul acestuia, Florin Colgiu, acuzaţi de luare de mită, respectiv complicitate la această infracţiune, au fost arestaţi în 7 decembrie 2014, de magistraţii Tribunalului Bucureşti. Bîgiu este urmărit penal pentru că ar fi cerut şi primit bani în schimbul unor contracte pe bani publici.

  • Buzoianul care a câştigat procesul cu banca: Nu mai suportam să fiu hărţuit, îmi sunau şi vecinii

    În 2007, Ovidiu Olteanu a contractat la Pireus Bank un credit de nevoi personale în valoare de 112.000 de franci elveţieni, scadent în anul 2025.

    La momentul la care a luat creditul, buzoianul avea venituri destul de mari, fiind proprietarul unei firme, însă a urmat criza economică, veniturile i-au scăzut, iar când valoarea francului a început să crească s-a văzut în incapacitatea de a plăti lunar ratele la bancă.

    El spune că în aprilie 2014 a decis să dea în judecată banca, în condiţiile în care era hărţuit continuu, fiind sunat şi pentru întârzieri de câteva zile.

    Bărbatul mai spune că angajaţii băncii ajunseseră să îi sune pe vecinii săi, care îl opreau pe scara imobilului şi îi spuneau că va fi evacuat dacă nu îşi va achita ratele la bancă.

    ”Am contractat creditul în anul 2007 pentru că dobânda era cea mai scăzută şi era valuta cea mai ieftină de pe piaţă. Venind criza, au intervenit problemele si am solicitat băncii să îmi mai scadă din dobândă şi să ne ajute pentru că întotdeauna depuneam banii cu o lună-două înainte, niciodată nu fuseseră nevoiţi să mă sune până atunci. După ce am început să întârzii, au început să mă sune şi să mă hărţuiască, să îmi sune vecinii, prietenii. La un moment dat, le-am zis să vină să îmi pună un banner mare pe poartă că am întârziat o lună. Mă sunau tot timpul. Într-o zi le-am zis că nu pot vorbi pentru că sunt la volan şi atunci au spus că de ce nu vând maşina ca să le plătesc datoria sau să mai pun ceva gaj, că garanţia este prea mică. Atunci am considerat că cel mai bine e sa apelez la justiţie”, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX, Ovidiu Olteanu, care la momentul contractării creditului plătea o rată lunară 970 de lei, iar înainte de intentarea procesului ajunsese să achite aproape 3.000 de lei.

    Avocata Elena Pavel, care l-a reprezentat în instanţă pe bărbat, spune că mai are cel puţin 20 de astfel de procese înregistrate atât la Tribunalul Buzău, cât şi la Tribunalul Bucureşti.

    ”Am solicitat îngheţarea cursului franc elveţian – leu la momentul contractării împrumutului. Soluţia instanţei de la Buzău este un al doilea precedent după o decizie dată la Galaţi, care a dispus îngheţarea, stabilizarea cursului la momentul la care s-a luat împrumutul, în cazul de la Buzău 28 martie 2007”, a mai spus avocata.

    Ea a precizat că decizia Tribunalului Buzău poate fi un precedent pentru că se bazează pe decizia CJUE în cazul Kasler vs. OTP.

    Potrivit acesteia, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene consideră că instanţele naţionale se pot pronunţa asupra naturii abuzive a unei clauze referitoare la mecanismul cursului de schimb dintr-un contract de credit şi că instanţele pot înlocui clauzele lovite de nulitate cu dispoziţii din dreptul naţional, dacă este pusă în pericol desfăşurarea contractului în continuare.

    ”Din punctul meu de vedere, e o soluţie salutară, toată lumea era în situaţie de pasivitate, nimeni nu a luat nici o decizie, justiţia a deschis într-un fel sau altul calea către anumite soluţii care să fie în avantajul clientului. Noi suntem dispuşi la negocieri, dar să vină cu soluţii să ne favorizeze pentru că dezechilibrul este nesemnificativ. Noi nu suntem inamicii băncilor, băncile i-au agresat pe oameni şi nu le-au dat soluţii Suntem de acord să se plătească un curs mai mare cu 10-15 la sută faţă de momentul contractării, dar să se vină cu soluţii, nu suntem de rea-credinţă. Chiar mi-am sfătuit clienţii să meargă să negocieze, poate obţin ceva”, a adăugat avocata buzoianului.

    Angelica Miu, purtător de cuvânt al Tribunalului Buzău, afirmă, la rândul său, că instanţa a admis în parte acţiunea şi a stabilit caracterul abuziv al unei clauze contractuale.

    ”Tribunalul a admis în parte acţiunea şi a stabilit caracterul abuziv al clauzei contractuale, pe care a modificat-o în parte, în sensul că a stabilizat cursul de schimb franc elveţian – leu pentru calculul tuturor ratelor contractuale la cursul datei contracării creditului, adică martie 2007”, a explicat purtătorul de cuvânt al Tribunalului Buzău.

    Decizia a fost luată de Tribunalul Buzău în 16 ianuarie, magistraţii stabilind că fiecare rată datorată de bărbat ar trebui să fie plătită la cursul franc elveţian-leu la data încheierii contractului de credit, începând cu data scadenţei primei rate şi până la finalizarea raporturilor contractuale dintre părţi. Banca mai este obligată să plătească reclamantului 1.500 lei cheltuieli de judecată.

    Instanţa a respins însă ca neîntemeiate capetele de cerere privind plata ratelor în moneda naţională şi constatarea caracterului abuziv al clauzei privind comisionul de administrare din contractul de credit.

    Decizia Tribunalului Buzău nu este definitivă.

    Cursul francului elveţian a atins niveluri record joi, vineri şi luni, ca urmare a eliminării plafonului minim impus de Banca Elveţiei pentru cursul franc/euro.

    Luni, cursul francului a urcat cu 1,1%, la 4,4716 lei, după un avans de 2,2% vineri, la 4,4228 lei, şi de 15,7% joi, când a crescut la 4,3287 lei. În urmă cu o săptămână, BNR a anunţat un curs de 3,7415 lei pentru franc.

  • O copertă originală a unei reviste cu Tintin din 1942, scoasă la vânzare pentru 2,5 milioane de euro

    “L’Étoile mystérieuse” prezintă cea de-a zecea aventură a faimosului personaj de benzi desenate Tintin şi a câinelui său, Milou.

    “În urmă cu 25 de ani, când mergeaţi la un autor de benzi desenate, precum Tardi, pentru a cumpăra un desen, se uita la dumneavoastră şi spunea «Pe cine interesează asta?»”, a declarat Alain Huberty, cofondator al galeriei Petits Papiers-Huberty-Breyne din Bruxelles, al cărei stand în cadrul Brafa găzduieşte exclusiv autori ai “celei de-a noua arte”.

    Coperta “L’Étoile mystérieuse” este una dintre cele cinci originale ale “părintelui” lui Tintin care se află în posesia unor colecţionari particulari şi nu a fundaţiei care administrează opera desenatorului belgian Hergé, de la moartea sa, din 1983, potrivit lui Huberty.

    În anii 1980, unii negustori de artă au început să cumpere planşe care erau apoi revândute prin intermediul unor librării specializate. Casele de licitaţii au preluat rapid ideea, ceea ce a făcut ca preţurile să crească, a întărit interesul publicului şi, în cele din urmă, i-a consacrat pe autorii benzilor desenate ca artişti cu drepturi depline.

    Pentru colecţionari, care au devansat muzeele, Hergé a fost un precursor, urmat de alte nume mari ale şcolii franco-belgiene de autori de benzi desenate, precum Franquin (Spirou, Gaston Lagaffe), Peyo (Ştrumpfii/ Les Schtroumpfs) şi Jacques Martin (Alix), apoi de generaţia lui Schuiten, Moebius şi Tardi.

    “Valoarea unui desen este dată de nume, dar şi de calitate. Un exemplar excepţional poate obţine, de asemenea, preţuri excepţionale, după cum a demonstrat-o coperta lui Tintin”, a mai spus Huberty.

    În luna mai 2014, o pagină dublă realizată în cerneală de Hergé pentru a fi folosită ca pagini de gardă ale albumelor cu Tintin publicate între 1937 şi 1958, prezentându-l pe celebrul reporter şi pe câinele său, Milou, în 34 de situaţii diferite, a fost vândută pentru 2,65 de milioane de euro la o licitaţie organizată la Paris de casa Artcurial, stabilind un nou record mondial pentru o lucrare de benzi desenate.

    “Nu ne-am fi imaginat astfel de sume în urmă cu cinci ani”, a declarat Alain Huberty, care a amintit că operele celor mai bine cotaţi artişti contemporani se vând cu “sute de milioane de dolari”.

    Dar “nu totul valorează sute de mii de euro”, a mai spus Huberty, care avertizează asupra riscului unei “bule” în cazul autorilor de mâna a doua, dar nu şi în cazul capodoperelor “maeştrilor”.

    Atracţia pentru benzi desenate a atins şi Statele Unite ale Americii, unde autorii de “comics” sunt căutaţi de colecţionari, ceea ce nu este valabil în cazul autorilor japonezi de manga.

    Unii artişti, precum belgianul Philippe Geluck, împing acest demers şi mai departe, prin realizarea de lucrări originale, vândute direct prin intermediul galeriilor de artă. O pânză care înfăţişează “Pisica” (Le Chat, n.r.) exclamând “Nous sommes une grande famille” (Suntem o mare familie, n.r.), înconjurată de personajul din “Ţipătul” lui Munch, personajele Dupont-Dupond, de una dintre “Domnişoarele din Avignon” ale lui Picasso şi de un personaj creat de Keith Haring, este, astfel, scoasă la vânzare de aceeaşi galerie, cu un preţ de pornire de 21.000 de euro.

    Târgul de artă şi antichităţi Brafa are loc la Bruxelles în perioada 24 ianuarie – 1 februarie. Mai multe detalii sunt disponibile pe site-ul evenimentului, www.brafa.be.

  • Putin nu a fost invitat la marcarea a 70 de ani de la eliberarea lagărului Auschwitz

    “Nu există o invitaţie oficială” adresată preşedintelui rus, a declarat Lavrov, răspunzând unei întrebări despre o eventuală participare a lui Putin la aceste ceremonii consacrate eliberării lagărului nazist, în 1945, de către Armata Roşie.

    “Directorul Muzeului (Auschwitz) i-a trimis o scrisoare ambasadorului (rus în Polonia) care anunţa că aceste ceremonii vor avea loc şi că, dacă se doreşte o participare, este necesar să se anunţe cine ar putea veni”, a declarat Lavrov într-o conferinţă de presă, la Moscova.

    “O invitaţie de acest tip nu prevede un răspuns obligatoriu”, a adăugat şeful diplomaţiei ruse.

    Dmitri Peskov, un purtător de cuvânt al Kremlinului, a anunţat săptămâna trecută că ceremoniile de la Auschwitz “nu figurează pe agenda preşedintelui rus”.

    Peskov a declarat miercuri, citat de agenţia Interfax, că Rusia va fi reprezentată de către şeful administraţiei prezidenţiale Serghei Ivanov.

    O serie de şefi de stat, printre care şi preşedinţii francez François Hollande şi cel german Joachim Gauck, şi-au confirmat deja prezenţa la ceremoniile de la Auschwitz, pe 27 ianuarie.

    Preşedintele austriac Heinz Fischer şi omologii săi croat Ivo Josipovic, maltez Marie Louise Coleiro Preca, polonez Bronislaw Komorowski, sloven Borut Pahor şi elveţian Simonetta Sommaruga se află, de asemenea, pe lista provizorie publicată de către Muzeul Auschwitz.

    Niciun reprezentant al Statelor Unite nu figurează pe listă pentru moment.

  • UniCredit: Curăţarea portofoliilor ţine evoluţia creditelor corporate în România pe minus şi în 2015

    Studiul prezentat de grupul italian, în cadrul unei conferinţe susţinute la Viena cu ocazia Forumului Central şi Est European Euromoney, prognozează o creştere cu 0,1% a soldului de credite la nivel de piaţă în 2015, după contracţia cu 3,6% estimată de specialiştii UniCredit pentru anul trecut.

    Pe zona împrumuturilor pentru companii, UniCredit apreciază că scăderea volumului de credite în România va frâna anul acesta până la 0,8%, faţă de restrângerea cu 5,6% a soldului în 2014.

    Potrivit cercetării UniCredit, România este, de altfel, singura ţară din regiune în care volumul împrumuturilor corporate va continua să se reducă în acest an, restul pieţelor afişând dinamici pozitive, dintre care 0,5% în Bulgaria, 1,8% în Ungaria şi 8% în Polonia.

    Carmelina Carluzzo, director adjunct Analiză Strategică Europa Centrală şi de Est la UniCredit, pune contracţia pieţei creditului corporate din România pe seama eforturilor de curăţare a bilanţurilor făcute de bancile autohtone la cererea bancii centrale.

    “Ceea ce vedem este efectul curăţării portofoliilor de credite. BNR a pus presiune pe băncile comerciale, ceea ce a impactat soldul împrumuturilor corporate şi ne aşteptăm să continue. Impulsul pozitiv va veni din contribuţia fondurilor europene, însă volumul va fi afectat de măsurile de curăţare a bilanţurilor”, a declarat Carluzzo.

    Segmentul de retail, pe de altă parte, este estimat să înregistreze o creştere uşoară, de 1% în 2015, faţă de contracţia cu aproximativ 2% anul trecut.

    În acelaşi timp, UniCredit prognozează că volumul depozitelor la nivelul sistemului bancar românesc va creşte cu 3% în acest an, dinamică estimată a fi constantă faţă de 2014.