BusinessMagazin

Blog

  • Aurescu: Trebuie o nouă foaie de parcurs pentru Parteneriatul Estic. UE nu-şi permite paşi înapoi

    “România va rămâne deplin angajată şi va contribui substanţial – am făcut deja o serie de propuneri în acest sens – pentru modernizarea Politicii de Vecinătate, pentru modernizarea Parteneriatului Estic astfel încât să devină un instrument şi mai eficient pentru susţinerea parcursului european al vecinilor noştri”, a declarat, miercuri, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, cu prilejul lansării Preşedinţiei letone a UE.

    Şeful diplomaţiei a subliniat faptul că este foarte important ca toate statele membre să ratifice “cât mai rapid” Acordurile de Asociere şi de Liber Schimb semnate de UE cu Republica Moldova, Ucraina şi Georgia.

    Aurescu a precizat că eforturile depuse de statele “cele mai avansate”, Republica Moldova fiind “cel mai bun performer”, reprezintă “o garanţie pentru susţinerea parcursului european al acestor state”.

    “Aceste progrese pe care Republica Moldova, Georgia şi Ucraina le-au făcut în anii trecuţi, mai ales în ultimul an, s-au realizat într-un context geopolitic extrem de complicat, marcat de foarte multe provocări. Cu atât mai mult trebuie să fim alături de aceste state în eforturile pe care le vor face în perioada următoare, să le dăm tot sprijinul politic, toată asistenţa economică şi tehnică, dacă sunt necesare, pentru a-şi putea urma parcursul european”, a spus ministrul de Externe.

    “Va trebui să avem o viziune ambiţioasă şi să proiectăm spre viitor o veritabilă nouă foaie de parcurs pentru Parteneriatul Estic, pentru că eu cred că UE nu-şi poate permite să facă paşi înapoi faţă de partenerii săi estici”, a subliniat Aurescu, adăugând că este “o problemă de credibilitate pentru UE în ansamblu” şi “o atitudine corectă din punct de vedere geopolitic”. “UE trebuie să-şi calibreze oferta în conformitate cu opţiunile politice şi cu aşteptările partenerilor, evident şi cu capacitatea acestora de a obţine rezultate”.

    La rândul său, ambasadorul Letoniei la Bucureşti, Ilgvars Kļava, a subliniat că Parteneriatul Estic reprezintă o prioritate pentru Preşedinţia letonă, amintind că va avea loc un Summit dedicat acestui parteneriat, pe 21-22 mai, la Riga.

    “Avem multe de făcut, trebuie să luăm nişte decizii, trebuie să evaluăm progresele făcute în cadrul Parteneriatului Estic, trebuie să luăm decizii privind modul în care vom continua (…) Sunt ţări diferite, cu interese uşor diferite în ceea ce priveşte cooperarea lor cu UE, trebuie să avem abordări individuale”, a declarat diplomatul leton.

  • STUDIU: Consumul unui pahar cu alcool pe zi scade riscul de boli cardiace cu 20%

    Cercetătorii americani au efectuat un studiu pe aproape 15.000 de persoane şi au descoperit că un consum de până la şapte pahare cu alcool pe săptămână este asociat cu scăderea cu 20% a riscului de maladii cardiace pentru bărbaţi, în comparaţie cu cei care nu beau deloc, informează dailymail.co.uk.

    În cazul femeilor, riscul era cu 16% mai scăzut, potrivit unui raport publicat în European Heart Journal.

    Cercetări anterioare au descoperit că un consum mic de alcool protejează sănătatea inimii, dar acesta este primul studiu care a cercetat în profunzime insuficienţa cardiacă. Această boală apare în urma unor probleme la inimă ce slăbesc muşchiul cardiac, care nu mai pompează eficient sângele în corp.

    Insuficienţa cardiacă provoacă probleme precum oboseală, dificultăţi respiratorii, creşterea pulsului şi umflarea gleznelor şi poate duce la complicaţii severe.

    O echipă condusă de Scott Solomon, profesor de medicină la Harvard Medical School, a analizat date provenind de la 14.629 de persoane cu vârsta cuprinsă între 45 şi 64 de ani, în perioada 1987 – 1989. Voluntarii erau chestionaţi şi în legătură cu consumul de alcool la intervale regulate.

    În cei 25 de ani care au urmat, 1.271 de bărbaţi şi 1.237 de femei au dezvoltat insuficienţă cardiacă.

    Rata cea mai scăzută a insuficienţei cardiace s-a înregistrat în rândul voluntarilor care consumau până la 7 pahare cu alcool pe săptămână, iar rata cea mai mare de îmbolnăvire a fost descoperită în rândul foştilor consumatori de alcool.

    Un pahar cu alcool a fost definit, pentru acest studiu, ca o băutură care conţine 14 grame de alcool, echivalentul a aproximativ 125 de mililitri de vin, 250 de mililitri de bere sau 30 de mililitri de băuturi spirtoase, precum votca şi whiskey-ul.

    Voluntarii care obişnuiau să consume alcool, dar au renunţat prezentau cel mai mare risc de a suferi de insuficienţă cardiacă, comparativ cu persoanele abstinente.

    În schimb, cercetătorii au identificat un risc de deces cu 47% mai mare în cazul bărbaţilor şi cu 89% mai mare în cazul femeilor care consumau peste 21 de pahare cu alcool pe săptămână la începutul studiului.

    “Rezultatele studiului arată că un consum moderat de alcool nu contribuie la un risc crescut de insuficienţă cardiacă şi ar putea avea chiar un rol protector în acest sens. Pe de altă parte, consumul masiv de alcool este cu certitudine un factor de risc pentru deces, din orice cauze”, a declarat cercetătorul Scott Solomon.

  • Peste un sfert dintre directorii generali din România spun că economia va merge mai prost în 2015

    Potrivit documentului citat, 44% dintre directorii generali din România spun că sunt foarte optimişti în ceea ce priveşte perspectiva creşterii veniturilor companiilor lor în următorul an. Alţi 40% dau dovadă de optimism moderat când vine vorba de creşterea veniturilor în acest an. Pe termen mediu, directorii generali din România sunt încă şi mai încrezători, 54% spunând că sunt foarte siguri de perspectivele de creştere ale companiilor lor în următorii trei ani (media la nivel global este de 49%). 27% dintre directorii generali din România cred că economia globală se va deteriora în 2015, un procent de trei ori mai mare de pesimişti faţă de anul anterior, când numai 8% dintre respondenţii români credeau că economia globală va înregistra un declin. 38% dintre executivii români cred că starea economiei globale va rămâne neschimbată, în timp ce 35% sunt mai optimişti şi cred că se va îmbunătăţi.

    La nivel global, numărul directorilor generali care cred ca economia globală se va îmbunătăţi în următoarele 12 luni este mai mic decât anul trecut, dar încrederea în abilitatea lor de creşte veniturile propriilor companii rămâne stabilă – potrivit răspunsurilor a mai mult de 1300 de directori generali intervievaţi de PwC pentru cea de-a 18-a ediţie a Global CEO Survey. Rezultatele studiului au fost făcute publice ieri în cadrul deschiderii evenimentului anual World Economic Forum de la Davos, Elveţia.

    Studiul PwC arată că directorii generali sunt mai puţin optimişti decât anul trecut când vine vorba de perspectivele de creştere – 37% dintre ei spunând că economia globală se va îmbunătăţi în 2015, faţă de 44% anul trecut. În mod semnificativ, 17% dintre respondenţi cred că economia globală va intra în declin, un procent mai mult decât dublu faţă de anul trecut (7%). Restul de 44% consideră că starea economiei globale va rămâne neschimbată.

    La nivel regional, rezultatele variază considerabil. Executivii din Asia-Pacific sunt cei mai optimişti când vine vorba de economia globală, 45% din ei anticipând o îmbunătăţire, urmaţi de cei din Orientul Mijlociu (44%) şi America de Nord (37%). Însă, doar 16% dintre executivii din Europa Centrală şi de Est se aşteaptă la o îmbunătăţire a condiţiilor economice. Respondenţii din state emergente ca India (59%), China (46%) şi Mexic (42%) sunt mai optimişti în legătură cu economia faţă de omologii lor din statele dezvoltate ca SUA (29%) şi Germania (33%).

    Potrivit PwC, în ciuda perspectivelor mai puţin optimiste asupra economiei globale, executivii rămân încrezători în viitorul propriilor companii; 39% dintre respondenţii la nivel global sunt „foarte siguri” că veniturile companiilor lor vor creşte în următorul an – acelaşi procent ca şi anul trecut, dar uşor în creştere de la 36% în 2013. Executivii din regiunea Asia Pacific (45%) sunt cei mai încrezători în creşterea veniturilor companiilor lor, aproximativ la fel ca anul anterior. Orientul Mijlociu este încă una din cele mai optimiste regiuni, 44% dintre respondenţi fiind foarte încrezători în creşterea veniturilor, deşi este în scădere semnificativă faţă de anul anterior (69%). Încrederea executivilor este în creştere în America de Nord de la 33% la 43%. Respondenţii din Europa de Vest (31%) şi cei din Europa Centrală şi de Est (30%) sunt mai puţin optimişti când vine vorba de perspectivele de dezvoltare ale companiilor proprii.

    De la ţară la ţară, executivii din India sunt în topul listei celor mai încrezători în perspectivele de dezvoltare pe termen scurt (62%), urmaţi de cei din Mexic (50%), SUA (46%), Australia (43%), Marea Britanie  şi Africa de Sud (39%), China (36%), Germania (35%) şi Brazilia (30%). La polul opus se află Franţa (23%), Venezuela (22%), Italia (20%), Argentina (17%), iar ultimul loc este ocupat de Rusia, cu doar 16% dintre executivi fiind foarte siguri de creşterea veniturilor în 2015; în scădere de la 53% anul trecut, când respondenţii din Rusia erau cei mai încrezători la nivel global.

    “Întreaga lume se confruntă cu provocări la nivel economic, politic şi social. Directorii generali, per ansamblu, rămân precauţi pe termen scurt atât în legătură cu economia globală, cât şi când vine vorba de perspectivele de dezvoltare ale companiilor lor. În timp ce pieţe mature ca SUA par să îşi revină, altele, asemenea Zonei Euro, rămân în incertitudine. Iar în timp ce unele economii emergente continuă să se extindă rapid, altele încetinesc. Rămâne o provocare găsirea echilibrului strategic pentru susţinerea dezvoltării în această piaţă în continuă schimbare”, a declarat Dennis M. Nally, preşedinte al PricewaterhouseCoopers International, într-un comunicat de presă al companiei.

    “Încrederea respondenţilor este în scădere mai ales în ţările producătoare de petrol din întreaga lume, ca urmare a prăbuşirii preţului petrolului. Executivii ruşi, de exemplu, au fost cei mai încrezători în studiul de anul trecut, dar anul acesta se află la polul opus. De asemenea, încrederea executivilor din Orientul Mijlociu, Venezuela şi Nigeria este  în scădere.”, a adăugat Dennis M. Nally.

    Directorii generali consideră SUA ca fiind cea mai importantă piaţă de creştere în următoarele 12 luni, plasând-o înaintea Chinei pentru prima oară în cinci ani de când aceasta întrebare a fost introdusă în chestionar. Per total, 38% dintre respondenţi spun că SUA este în top trei pieţe de creştere, urmată de China (34%), Germania (19%), Marea Britanie (11%) şi Brazilia (10%).

    De asemenea, respondenţii spun că vor implementa strategii de optimizare a companiilor lor în următorul an. În total, 71% spun că vor optimiza costurile, 51% că vor forma parteneriate sau alianţe strategice, 31% ca vor externaliza o funcţie sau un un proces de business  şi 29% că vor finaliza o fuziune sau o achiziţie la nivel local (în creştere de la 23% anul trecut).

    Suprareglementarea este din nou pe primul loc în topul motivelor de îngrijorare a executivilor respondenţi, în procent de 78%, în creştere cu 6% faţă de anul trecut şi la un nivel record în sondaj. Ţările în care îngrijorările legate de supra-reglementare sunt la un nivel foarte înalt sunt Argentina (98%), Venezuela (96%), SUA (90%), Germania (90%), Marea Britanie (87%) şi China (85%).

    Alte motive de îngrijorare aflate în top sunt disponibilitatea talentelor (73%), deficitul fiscal şi povara creditelor (72%), incertitudinea geopolitică (72%), creşterea taxelor (70%), ameninţările cibernetice (61%) – în creştere semnificativă faţă de anul trecut (48%) – precum şi  instabilitatea socială (60%), obiceiurile consumatorilor aflate în continuă schimbare  (60%) şi viteza schimbărilor tehnologice (58%).

    Motivele de îngrijorare are executivilor sunt în creştere per total, cu excepţia costurilor de energie unde au scăzut la 59%.

    Pentru cea de-a XVIII-a ediţie a sondajului PwC Global CEO Survey au fost realizate 1.322 de interviuri în 77 de ţări în ultimul trimestru al anului 2014. Defalcat pe regiuni, au fost realizate 459 de interviuri în zona Asia-Pacific, 455 în Europa, 147 în America de Nord, 167 în America Latină, 49 în Africa şi 45 în Orientul Mijlociu. În Romania, au fost realizate 63 de interviuri cu directorii generali locali.

  • Dunca, ANPC: Scuzaţi-mă, n-o să plâng eu operatorii financiar-bancari, eu ţin cu consumatorii!

    “Vreau să le amintesc operatorilor financiar-bancari că în perioada 2006-2008 creditele în franci elveţieni erau într-adevăr mai ieftine, mai stabile, consumatorii au fost îndrumaţi atunci spre a lua credite în franci elveţieni şi, pentru a da un sentiment de siguranţă consumatorului, s-a prevăzut în contractele de creditare ale băncilor care au avut în ofertă aceste credite posibilitatea conversiei dacă, pe perioada contractului, moneda respectivă creştea cu 10%. Numai că operatorii financiar-bancari încearcă să se exonereze de această clauză prevăzută în condiţiile generale de creditare. Aşa că, scuzaţi-mă, n-o să plâng eu operatorii financiar-bancari! Eu ţin cu consumatorii şi încercăm să-i sprijinim”, a afirmat Dunca la dezbaterea din cadrul Comisiei Buget-Finanţe a Camerei Deputaţilor pe tema împrumuturilor în franci elveţieni.

    El a adăugat că Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) susţine orice proiect de act normativ care sprijină consumatorii cu credite în franci elveţieni, precizând că în ultimele trei zile instituţia a primit circa 40 de reclamaţii pe acest subiect.

    “Competenţa ANPC este destul de limitată şi încercăm să analizăm fiecare contract în parte şi prevederile contractuale”, spune Dunca.

    El a punctat totodată că nu este de acord ca departamentul din ANPC care se ocupă de serviciile financiar-bancare să fie mutat la BNR, aşa cum a fost vehiculată o propunere în cadrul dezbaterii.

    “Din ceea ce s-a discutat aici, ca o parte din ANPC, departamentul de bănci să treacă la BNR, nu sunt de acord pentru că atunci nu-i mai supraveghează nimeni pe operatorii financiar-bancari”, a conchis preşedintele ANPC.

    Anterior, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, a afirmat că impunerea conversiei creditelor în franci elveţieni la alt curs de schimb decât cel din ziua tranzacţiei ar produce pierderi pentru bănci, în cazul unora existând riscul de faliment dacă transformă împrumuturile la cursul istoric.

    El a arătat că băncile comerciale percep conversia la un alt curs de schimb ca fiind neconstituţională.

    Pe de altă parte, Ministerul Finanţelor propune modificarea, prin lege, a ordonanţei de urgenţă privind restructurarea creditelor lansată în iunie 2014, denumită atunci “Electorata”, prin mărirea plafonului pentru venituri de la 2.200 lei brut la 3.000 lei brut, numărul potenţialilor beneficiari crescând cu 200.000.

    “Proiectul de lege prevede extinderea sferei de cuprindere în schema programului, prin creşterea venitului brut cu care debitorii se încadrează, de la 2.200 lei brut la 3.000 lei brut, astfel că vor putea beneficia de schema de restructurare 1,05 milioane persoane, cu 200.000 persoane mai mult”, a declarat miercuri ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, la dezbaterea din cadrul Comisiei Buget-Finanţe de la Camera Deputaţilor pe tema creditelor în franci elveţieni.

    Până la începutul acestui an nu a fost restructurat vreun împrumut pe baza prevederilor ordonanţei din 2014.

    Cinteză apreciază că legea insolvenţei nu rezolvă problema, iar propunerea de schemă de restructurare a Finanţelor poate oferi avantaje pe termen scurt celor cu credite în euro.

    Şi reprezentanţii CITR afirmă că problema aprecierii francului poate fi rezolvată în mică măsură prin procedura insolvenţei personale întrucât aceasta este favorabilă doar celor în incapacitate de plată, iar pentru restul persoanelor cu credite în moneda elveţiană le-ar îngreuna situaţia, potrivit CITR.

    Cursul pentru franc anunţat de BNR a crescut miercuri cu 1,6% şi a atins un nou maxim, de 4,5054 lei/franc. Francul s-a apreciat puternic începând de joia trecută, când banca centrală a Elveţiei a decis să renunţe la un curs minim de schimb de 1,2 franci/euro.

    Comparativ cu nivelul de miercuri, francul a crescut cu 20,4% în raport cu leul.

  • Boko Haram revendică atacul din Baga, în timp ce vecinii Nigeriei se simt ameninţaţi

    “Am ucis populaţia din Baga. I-am ucis, aşa cum ne-a cerut Dumnezeul nostru să o facem în Cartea Sa”, declară şeful Boko Haram, Abubakar Shekau, într-o înregistrare video de 35 de minute, publicată pe YouTube.

    Această revendicare nu este o surpriză, fiind strânse numeroase mărturii cu privire la atrocităţile comise de combatanţii Boko Haram în cursul acestei ofensive.

    Atacul de la începutul lui ianuarie împotriva acestui oraş din nord-estul Nigeriei şi a mai multor localităţi din jurul Lacului Ciad este “cel mai mare şi mai distructiv” din cei şase ani de insurecţie a Boko Haram şi s-a soldat cu “sute de morţi” sau chiar mai mulţi, potrivit Amnesty International.

    Procuroarea Curţii Penale Internaţionale (CPI), Fatou Bensouda, a anunţat marţi că serviciile sale “strâng informaţii” despre atac.

    Nu există indicii despre data sau locul înregistrării video a Boko Haram, care a fost difuzată în timp ce Nigeria şi vecinii săi au discutat marţi la Niamey despre mijloacele de a-şi uni forţele împotriva islamiştilor.

    Treisprezece ţări africane sau din afara acestui continent participă la reuniune în capitala Nigerului.

    În cursul reuniunii, Nigeria şi-a manifestat nemulţumirea după retragerea contingentelor Nigerului şi Ciadului înainte de sângeroasa ofensivă de la Baga.

    Membrii Boko Haram au ocupat astfel baza forţei regionale formate pentru a lupta împotriva lor, în timp ce Ciadul şi Nigerul şi-au retras militarii.

    “Constat cu consternare retragerea contingentelor militare ale Ciadului şi Nigerului fără o consultare prealabilă”, a declarat ambasadorul Nigeriei în Niger, Aliou Issa Sokoto. “Aşa cum am descoperit spre enorma noastră dezamăgire, această retragere a fost urmată de un atac enorm al Boko Haram împotriva bazei operaţionale” a forţei regionale, a adăugat el.

    În mai multe rânduri în ultimele luni, ţările vecine cu Nigeria au criticat alegerea oraşului Baga, situat în mijlocul bastionului Boko Haram, ca bază pentru dislocarea forţei regionale. Ele au deplâns şi lipsa de combativitate a armatei nigeriene şi dezertările în masă în faţa islamiştilor din Boko Haram.

    O cooperare militară a fost semnată la sfârşitul lui 2014 între ţările membre ale Comisiei bazinului Lacului Ciad (Camerun, Niger, Nigeria şi Ciad). Dar forţa regională, formată din 700 de militari proveniţi din cele patru ţări, precum şi din Benin, are dificultăţi în a se materializa.

    Reuniunea din capitala Nigerului aspiră să corecteze această tendinţă, în timp ce Boko Haram a preluat controlul unor teritorii extinse din nord-estul Nigeriei şi şi-a multiplicat incursiunile în Camerun.

    Creşterea puterii Boko Haram traduce “lentoarea şi incapacitatea noastră de a răspunde ferm”, a remarcat ministrul nigerian al Afacerilor Externe, Mohamed Bazoum, adăugând că “securitatea în Nigeria şi în bazinul Lacului Ciad s-a deteriorat considerabil”.

    Insurecţia Boko Haram a provocat peste 13.000 de morţi în Nigeria şi 1,5 milioane de strămutări de la începutul său, în 2009.

    Foarte ofensiv, preşedintele Ciadului Idriss Deby, a cărui armată se află în zonă, şi-a afişat clar dorinţa de a prelua controlul oraşului Baga.

    Angajamentul Ciadului în acest conflict a fost calificat de Niger drept “evoluţia pozitivă cea mai semnificativă” în lupta desfăşurată până în prezent împotriva islamiştilor nigerieni.

    Decizia Ciadului este “în totalitate legitimă”, “ar trebui să existe reacţii pe teren”, “reacţii naturale, de legitimă apărare”, a apreciat Hiroute Guebre Sellassie, trimisul special al Naţiunilor Unite pentru Sahel, marţi, la Dakar.

    “Lucrurile presează, nu se mai poate aştepta punerea în funcţiune formală a unei forţe regionale”, analizează ea.

    Pe teren, confruntări violente au avut loc marţi între armata cameruneză şi combatanţii Boko Haram, care au atacat localitatea Bonderi, în regiunea Nordul Extrem, de la frontiera cu Nigeria. “Luptele sunt foarte dure”, a declarat în cursul serii o sursă din cadrul serviciilor de securitate.

    Un alt atac a avut loc în regiune duminică, în cursul căruia câteva zeci de persoane au fost răpite. Circa 20 de persoane au fost eliberate după o operaţiune a armatei cameruneze.

  • Cristian David a fost reţinut. Fostul ministru al Internelor, acuzat că a luat mită 500.000 de euro

    UPDATE 13:50 – Cristian David, dus de la DNA în arestul Poliţiei Capitalei; cererea de arestare va fi judecată joi

    Cristian David a fost scos din sediul DNA, cu cătuşe la mâini, şi este dus în arestul Poliţiei Capitalei, cererea de arestare preventivă a fostului ministru al Internelor urmând să fie judecată joi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au adus la cunoştinţă lui Cristian David că este urmărit penal pentru luare de mită şi au emis pe numele lui ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore.

    Cristian David este de aproximativ patru ore la Direcţia Naţională Anticorupţie, unde a ajuns după ce pe numele lui a fost emis un mandat de aducere.

    “Ca urmare a îndeplinirii obligaţiilor legale ce derivă din prevederile art. 109 alin. 2 din Constituţia României, art. 12 şi 19 din Legea nr. 115/1999 şi ale Deciziei nr. 270/10.03.2008 a Curţii Constituţionale, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea, pentru 24 de ore, a inculpatului David Cristian, ministru al Internelor şi Reformei Administrative (în perioada 5 aprilie 2007 – 22 decembrie 2008), pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită”, se arată într-un comunicat de presă al DNA transmis agenţiei MEDIAFAX.

    Procurorii vor cere Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Cristian David.

    DNA a precizat că în acelaşi dosar se fac acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.

    La DNA a venit miercuri şi Gheorghe Doloiu, surse judiciare declarând, pentru MEDIAFAX, că acesta ar fi urmărit penal pentru complicitate la luare de mită.

    Potrivit unor documente ale procurorilor DNA, obţinute de MEDIAFAX, în 19 ianuarie s-a dispus începerea urmăririi penale în cazul lui Cristian David, pentru luare de mită, iar o zi mai târziu a fost pusă în mişcare acţiunea penală.

    Cristian David este acuzat că a primit 500.000 de euro pentru a interveni la prefectul judeţului Buzău, Cristinel Bîgiu, în vederea stabilirii dreputului de proprietate în cazul unui teren de 15 hectare din municipiu, de către Comisia Judeţeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

    Procurorii au arătat, în documentele citate, că, în acest caz, mandatarul Adrian Mladin, care acţiona pentru Cecilia Viorica Ştirbulescu să îndeplinească toate formalităţile necesare în vederea revendicării terenului de 15 hectare situat în municipiul Buzău, ar fi apelat la Valeriu Roger Niţescu, director cabinet al lui Cristian David la Ministerul Internelor la data faptelor, pentru a-l pune în legătură cu prefectul de atunci al judeţului Buzău, Cristinel Bîgiu, în prezent preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Buzău, în condiţiile în care dosarul de revendicare era tergiversat. Niţescu i-ar fi spus atunci lui Mladin că nu îl cunoaşte pe prefect, dar că ar putea să intervină Cristian David la Bîgiu.

    “Ulterior, având confirmarea dată de Niţescu Valeriu Roger cu privire la intervenţia ministrului internelor şi reformei administrative, numitul Mladin Adrian s-a prezentat la Instituţia Prefectului judeţul Buzău, unde a luat legătura cu Bîgiu Marian Cristinel, prezentându-i acestuia situaţia dosarului de revendicare. La data de 18.09.2007, în timp foarte scurt după realizarea intervenţiei, Comisia Judeţeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a emis titlul de proprietate pe numele persoanelor pentru care mandatarul a acţionat Ştirbulescu Cecilia Viorica asupra unei suprafeţe de teren de 15 hectare”, potrivit procurorilor.

    În schimbul intervenţiei lui Cristian David la prefectul judeţului Buzău, Niţescu ar fi pretins şi primit 1,1 milioane de euro de la Mladin, spunându-i acestuia că ministrul Internelor a pretins 500.000 de euro.

    În 1 februarie 2008, Niţescu şi Adrian Mladin au mers împreună la o bancă din centrul Capitalei, de unde Mladin a scos 500.000 de euro. Ulterior, cei doi au mers la sediul Ministerului Internelor, unde Niţescu i-a dat lui Cristian David cei 500.000 de euro, susţin procurorii.

    În documentele procurorilor se mai arată că, în 2007, la solicitarea lui Cristian David, Cristinel Bîgiu s-ar fi întâlnit cu Adrian Mladin, în vederea sprijinirii acestuia cu eliberarea unor titluri de proprietate. La acea întâlnire, Bîgiu i-ar fi spus că este vorba de o speţă dificilă şi, având în vedere că amplasamentul se află în intravilanul oraşului Buzău, sunt multe persoane care “se bat pe el”.

    “Înţelegând sensul cuvintelor şi pentru a lămuri toate aspectele ce decurgeau din acestea, Mladin Adrian i-a solicitat numitului Bîgiu Cristinel o întâlnire privată. Aceasta a avut loc într-o cafenea din Buzău, ocazie cu care a fost prezentat numitul Doloiu Gheorghe, ca fiind persoana de contact pe viitor pentru rezolvarea tuturor aspectelor”, au arătat procurorii.

    Cristian David a fost denunţat în 2014, iar DNA a cerut, în 10 noiembrie, aviz de la preşedinte pentru urmărirea penală a fostului ministru al Internelor, pentru luare de mită. În 19 noiembrie 2014, Traian Băsescu, şeful statului la acea dată, anunţa că a făcut solicitarea pentru începerea urmăririi penale pe numele lui Cristian David, precizând că decizia nu înseamnă că acesta este vinovat, dar va merge în faţa procurorilor pentru clarificări.

    Cristian David afirma că nu a avut niciun fel de implicare în emiterea vreunui document legat de stabilirea dreptului de proprietate.

    “Nu am avut niciun fel de implicare în emiterea vreunui document legat de stabilirea dreptului de proprietate, în consecinţă, nu există nicio premisă de a fi pretins nimănui nimic. Sunt surprins de momentul ales de un denunţător care şi-a “amintit” tocmai acum pretinse fapte din 2007″, susţinea Cristian David, într-o declaraţie transmisă agenţiei MEDIAFAX.

    Într-un alt dosar, DNA anunţa, în 5 martie 2014, că David, la data faptelor având funcţia de ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni, este urmărit penal pentru abuz în serviciu sub forma participaţiei improprii, uz de fals şi fals în declaraţii, care ar fi fost făcute pentru a justifica 60.000 de euro.

    În 26 februarie 2014, Cristian David şi-a dat demisia din funcţia de ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni, alături de ceilalţi miniştri liberali din Guvern. În aceeaşi zi, după ce DNA a cerut aviz pentru urmărirea sa, Cristian David a demisionat şi din calitatea de membru al PNL, spunând că a luat această deciziei pentru a nu afecta imaginea partidului urmare a acuzaţiilor procurorilor.

    Preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, Cristinel Bîgiu, care a fost prefect din ianuarie 2005 până în mai 2007, apoi senator, în mandatul 2008-2012, a fost suspendat din funcţie, în decembrie 2014, după ce a fost arestat preventiv pentru luare de mită.

    Cristinel Bîgiu şi finul acestuia, Florin Colgiu, acuzaţi de luare de mită, respectiv complicitate la această infracţiune, au fost arestaţi în 7 decembrie 2014, de magistraţii Tribunalului Bucureşti. Bîgiu este urmărit penal pentru că ar fi cerut şi primit bani în schimbul unor contracte pe bani publici.

  • Ponta cere miniştrilor să îşi facă timp să vadă discursul lui Obama, dacă nu l-au urmărit noaptea

    “În primul rând, pentru cei care azi-noapte n-aţi urmărit mesajul preşedintelui Obama, să vă găsiţi timpul să-l urmăriţi, ca să vedeţi lucruri pe care le avem şi noi de făcut, adică, să ne ocupăm de viaţa oamenilor. A vorbit de solidaritate, a vorbit de modul de taxare mai echilibrat, a vorbit de sprijinul pentru studenţi şi pentru categoriile defavorizate, şi pentru clasa medie, asta trebuie să facem şi noi zi de zi, am încercat să facem. Şi mai direct, lăsaţi politica, cine cu cine face guverne şi când vin Gorghiu cu Vanghelie la guvernare”, le-a spus Ponta miniştrilor, miercuri, la începutul şedinţei de guvern.

    Preşedintele american, Barack Obama, şi-a susţinut, marţi, discursul despre Starea Naţiunii, în faţa Congresului SUA.

     

  • Aproape 200 de angajaţi ai Institutului Cantacuzino protestează în curtea unităţii

    “Am primit doar 36 la sută din lichidarea pe decembrie, dar mai ales suntem nemulţumiţi pentru faptul că Guvernul nu a alocat bani, aşa cum obligă legislaţia în vigoare, pentru dezvoltarea segmentului care ţine de sănătate publică respectiv de strategia naţională de sănatate a României”, a declarat liderul de sindicat al institutului, Monica Bălteanu.

    Întrucât Institutul Cantacuzino a trecut în coordonarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, angajaţii au vrut să afle de la MECS care este situaţia lor.

    “Am cerut lămuriri la Ministerul Educaţiei privind situaţia institutului, dar pentru tot ceea ce ţine de sănătate publică ne-a fost recomandat să luăm legătura cu Ministerul Sănătăţii. La Ministerul Sănătăţii se spune că Memorandumul pentru reorganizarea Institutului Cantacuzino, care a fost discutat în comisia interministerială, în octombrie 2014, nu este la MS. În memorandum s-a hotărât ştergera datoriilor noastre către ANAF şi denumirea activităţii de sănătate publică drept seviciu de interes economic general”, a mai spus liderul sindical.

    Comisia interministerială desemnată în 2014 pentru a rezolva problema Institutului Cantacuzino a alcătuit Memorandumul, dar acesta nu a fost discutat în Guvern.

    “De trei luni aşteptăm discutarea Memorandumului, dar nu s-a făcut nimic până la această dată, motiv pentru care şi în 2015 situaţia vizând tot ceea ce înseamnă activitatea de sănătate publică este blocată. Mă refer la producţia de vaccinuri, supravegherea epidemiologică a României şi analizele gratuite. Pentru că avem datorii la ANAF, nu mai avem contract cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, iar noi facem analize numai contra cost”, a adăugat Monica Bălteanu.

    În acest context, angajaţii Institutului Cantacuzino cer Guvernului şi Ministerului Sănătăţii să respecte Hotărârea de Guvern 320/2013, care prevede ca Institutul Cantacuzino să primescă un buget anual pentru producţia de vaccinuri, dar şi pentru ceea ce ţine de strategia naţională de sănătate.

    “Această sumă trebuie acordată în baza unui plan pe care noi l-am transmis deja, din 2014, la Ministerul Sănătăţii”, a mai spus Bălteanu.

    Institutul Cantacuzino a fost trecut, în octombrie 2014, în coordonarea Ministerului Educaţiei, până atunci fiind la Ministerul Sănătăţii.

    Institutul Cantacuzino, care se număra printre cei mai apreciaţi producători de imunologice din lume, şi-a început declinul în februarie 2010, după ce Agenţia Naţională a Medicamentului i-a retras autorizaţia de punere pe piaţă a produselor injectabile, inclusiv a vaccinurilor, întrucât îi expirase standardul de bune practici de fabricaţie. În aceste condiţii, unele programe naţionale de imunizare au fost blocate timp de mai multe luni, iar autorităţile au fost obligate să importe vaccin.

    Anul 2012 a fost primul în care în campania de imunizare gratuită împotriva gripei nu au mai fost folosite vaccinuri de la Institutul Cantacuzino, după ce, în ianuarie 2012, multe loturi cu doze fabricate la acest institut au fost retrase, din cauza unei concentraţii scăzute a tulpinei B, linia de producţie a fiolelor fiind ulterior închisă.

    În 2013 producţia a fost reluată fiind realizate primele 600.000 de doze. Dar, Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM) a anunţat Institutul Cantacuzino, la sfârşitul anului 2013, că vaccinul antigripal nu poate fi pus pe piaţă, întrucât au fost descoperite probleme.

    Totodată, ANM a trimis probe, pentru reverificare, la Agenţia Medicamentului din Franţa, care a comunicat, în 31 ianuarie, că vaccinul nu este conform normelor. Rezultatele au indicat faptul că vaccinul antigripal produs la Institutul Cantacuzino are peste 3.000 de unităţi per mililitru de endotoxine, faţă de sub 100 pentru un produs conform.

    În acest context, producţia de vaccin a fost oprită, iar imunizarea populaţiei se face numai cu vaccin din import.

  • Noua sală a Teatrului de Operetă din Capitală, o investiţie de peste 8 milioane de euro, va fi inaugurată sâmbătă

    Răzvan Ioan Dincă, directorul general al Operei Naţionale Bucureşti, a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX că noua sală de spectacole a Teatrului de Operetă şi Musical “Ion Dacian” a fost realizată cu bani primiţi de la Ministerul Culturii, valoarea totală a investiţiei fiind de aproximativ 8.700.000 de euro plus TVA.

    După mai multe decenii în care Teatrul “Ion Dacian” şi-a desfăşurat activitatea în spaţii-gazdă şi în sedii de conjunctură, acesta va funcţiona în curând într-o sală nou construită care îi este destinată, clădirea urmând să fie inaugurată sâmbătă, cu premiera naţională a unuia dintre cele mai de succes musicaluri din toate timpurile, “Fantoma de la Operă”, de Andrew Lloyd Webber, în regia lui Stephen Barlow, informează un comunicat remis MEDIAFAX.

    Cu un sediu demolat în 1986, de regimul Ceauşescu (situat pe Splaiul Unirii), Teatrul de Operetă – inaugurat pe 7 noiembrie 1950, sub denumirea de Teatrul de Stat de Operetă – a funcţionat fără întrerupere până în anul 2005 în clădirea Teatrului Naţional Bucureşti “I. L.Caragiale”. Din cauza incendiului care a afectat grav clădirea Naţionalului bucureştean, spectacolele s-au desfăşurat apoi în sala MAI (Ministerul Afacerilor Interne) timp de doi ani, ulterior revenind în actuala Sală Studio (fosta Sală Mică) a Teatrului Naţional Bucureşti “I. L. Caragiale”, unde au avut loc până în anul 2011, când clădirea celui din urmă a devenit obiectul reparaţiilor capitale. Rămas fără sală de spectacole, Teatrul de Operetă a desfăşurat, până de curând, un amplu turneu naţional.

    Noua clădire a Teatrului de Operetă şi Musical “Ion Dacian” este amplasată pe Bulevardul Octavian Goga nr. 1, în imediata apropiere a Bibliotecii Naţionale a României. Lucrările la noul sediu au început în anul 2012, clădirea (cu o suprafaţă totală de 6.381,50 mp, distribuită pe trei niveluri) fiind proiectată să corespundă tuturor necesităţilor logistice şi tehnice moderne necesare bunei desfăşurări a activităţii sale, dar şi dezvoltării repertoriului.

    Sala de spectacole are o capacitate de 550 de locuri, a căror amplasare oferă o vizibilitate foarte bună asupra scenei, şi beneficiază de o acustică adecvată, ceea ce oferă spectatorilor posibilitatea de a urmări în condiţii optime evenimentele artistice desfăşurate pe scenă. Scena are o suprafaţă de 14 metri lăţime, 20 de metri adâncime şi este dotată cu toate echipamentele tehnice moderne destinate realizării unor producţii muzicale de o complexitate ridicată.

    Foaierul, care poate servi şi ca scenă de spectacol, librăria-magazin, cafeneaua, dar şi studioul destinat celor mai mici spectatori completează seria spaţiilor oferite publicului şi fac din Teatrul de Operetă şi Musical “Ion Dacian” un loc modern, în deplin acord cu cerinţele secolului al XXI-lea, se arată în comunicatul citat.

    “Este primul teatru cu specific muzical construit în România după anul 1989 şi, totodată, este pentru prima dată când Opereta are un sediu construit special pentru a răspunde nevoilor pe care le presupune acest tip de spectacol atât de complex. Este o clădire nouă, situată în centrul Capitalei, construită pe structură metalică, cu elemente arhitecturale moderne, un important spaţiu cultural care lipsea din peisajul nostru artistic şi care va găzdui producţii importante de operetă, musical şi teatru-dans”, a declarat Răzvan Ioan Dincă, directorul general al Operei Naţionale Bucureşti.

    Artiştii şi personalul tehnic se bucură, de asemenea, de spaţii generoase care le sunt destinate: săli de repetiţii şi cabine pentru orchestră, balet, solişti vocali şi dirijori, birouri pentru producători, cabine pentru machiaj şi perucherie, depozite pentru costume şi decoruri, croitorie, cizmărie, spălătorie, dar şi numeroase spaţii tehnice.

    Biletele pentru primele patru reprezentaţii care vor avea loc pe noua scenă a Teatrului de Operetă şi Musical “Ion Dacian”, în luna ianuarie, au fost epuizate în doar câteva ore de la punerea lor în vânzare, alte reprezentaţii ale musicalului “Fantoma de la Operă”, regizat de Stephen Barlow, urmând să aibă loc în luna februarie.

    Teatrul de Operetă şi Musical “Ion Dacian” este o companie a Operei Naţionale Bucureşti.

  • POPRIRI PE PENSII: Un pensionar din Arad are de achitat statului 16 lei pe lună timp de 8.485 de ani

    Potrivit directorului Casei Judeţene de Pensii (CJP) Arad, Mihaela Vasil, 6.771 de pensionari din judeţ au popriri pe pensie, din cauza unor datorii la bănci, la stat sau în urma unor decizii judecătoreşti, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Cea mai mare parte a popririlor sunt benevole, respectiv peste 4.000, fiind vorba de rate lunare la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor, unde pensionarii au făcut împrumuturi.

    Conform CJP, în unele cazuri este vorba despre sentinţe cu privire la atragerea răspunderii patrimoniale în urma unor falimente sau de datorii acumulate către stat şi administraţiile locale.

    Cea mai mare sumă de plată este de 1.104 lei pe lună, iar cea mai mică este de doi lei, fiind vorba despre un rest de plată.

    “Se poate reţine cel mult o treime din pensia debitorului în cazul unei singure popriri şi jumătate din venit pentru mai multe popriri”, a declarat Mihaela Vasil.

    Conform sursei citate, cea mai mare datorie a unui pensionar arădean cu poprire este de 6.138.867 de lei, pentru care pensionarul plăteşte lunar o rată de 1.104 lei, din pensia de 2.208 lei. Graficul de restituire a datoriei se întinde însă pe 463 de ani.

    Un alt arădean are de plătit, timp de 586 de ani, o rată lunară de 377 de lei, având o datorie calculată la 2.653.144 de lei.

    Cel mai mare grafic de rambursare se întinde însă pe 8.485 de ani. Este cazul unui pensionar cu o datorie de 1,6 milioane de lei, care plăteşte însă o rată lunară de numai 16 lei în urma popririi pensiei, pentru că are şi alte datorii.

    Reprezentantul Casei de Pensii Arad a explicat că această rată lunară a fost stabilită de instanţă în funcţie de venitul datornicului.

    “În acest caz vorbim de o răspundere patrimonială, iar instanţa a decis suma pe care o datorează pensionarul. Problema acestui pensionar este că mai are deja patru popriri pe venit, în alte speţe, astfel încât nu s-a putut calcula o rată lunară mai mare de 16 lei pentru a cincea poprire, caz în care datoria este de aproximativ 1.600.000 de lei”, a spus Mihaela Vasil.

    Conform acesteia, Casa Judeţeană de Pensii stabileşte rata lunară după ce executorul judecătoresc transmite suma totală de plată.