BusinessMagazin

Blog

  • Francul s-a întărit miercuri în raport cu euro şi a depăşit pragul de 1 euro

    În jurul orei 16:30, euro era tranzacţionat între băncile comerciale la 4,5067 lei/euro, faţă de 4,5125 lei/euro în tranzacţiile de la finalul zilei precedente.

    “Cei care au vândut euro au fost şi români şi străini. Leul a preluat direcţia zlotului şi a forintului şi s-a întărit în raport cu moneda europeană. Din piaţă a dispărut un jucător mare de afară, care marţi a cumpărat euro. Francul s-a apreciat şi pare că îşi caută în continuare un nivel de suport”, a declarat pentru MEDIAFAX dealerul unei bănci.

    La aceeaşi oră, francul elveţian era cotat pe pieţele externe în urcare, la 1,0026 euro/franc.

    Cotaţiile de 0,997 franci/euro şi de 4,5067 lei/euro disponibile la momentul respectiv împlică un curs de 4,5203 lei/franc, peste referinţa record anunţată miercuri de Banca Naţională a României (BNR), de 4,5054 lei/franc.

    Francul a deschis dimineaţă sub pragul de 1 euro, dar apoi a început să se aprecieze şi la mijlocul zilei se situa la paritate cu moneda europeană. Tranzacţiile au oscilat miercuri între un minimm de 0,9867 euro/franc şi un maxim de1,033 euro/franc.

    Volumele din piaţa interbancară locală s-au situat în media zilnică, iar operaţiunile au fost perfectate între un minim de 4,5067 lei/euro şi un maxim de 4,5140 lei/euro, atins în prima tranzacţie a zilei.

    În regiune, forintul s-a întărit cu 0,3% faţă de euro, iar zlotul cu 0,4%.

    Cursul pentru franc anunţat de Banca Naţională a României (BNR) a crescut miercuri cu 1,6% şi a atins un nou maxim, de 4,5054 lei/franc, după ce marţi a scăzut şi a pus capăt unei serii de trei şedinţe succesive de valori record, în timp ce euro a urcat cu 0,73 bani, la 4,511 lei, iar dolarul a atins un nou record, la 3,8989 lei.

    Francul s-a apreciat puternic începând de joia trecută, când banca centrală a Elveţiei a decis să renunţe la un curs minim de schimb de 1,2 franci/euro. Comparativ cu nivelul de miercuri, francul a crescut cu 20,4% în raport cu leul.

    La momentul publicării referinţei de către BNR, cursul se situa pe pieţele externe la 1,0004 franci/euro.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Ratele medii ale dobânzilor practicate de băncile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi se află marţi la 0,05% – 0,42% pe an, comparativ cu 0,05% – 0,41% pe an marţi.

    Ratele medii ale dobânzilor pentru plasamentele pe termen de o săptămână se situează la 0,1% – 0,58% faţă de 0,11% – 0,59% pe an în zua anterioară.

    Dobânda ROBOR pentru plasamente cu scadenţă la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile pentru cele mai multe credite în lei acordate de bănci pe termen scurt şi mediu, a coborât la 1,58% pe an, de la 1,59% pe an marţi.

  • Directorul adjunct al UniCredit: Impactul aprecierii francului este limitat pentru grup în Europa Centrală şi de Est

    “Dacă vorbim de Europa Centrală şi de Est, impactul pentru noi este foarte limitat. Expunerea pe franci elveţieni aici este de aproximativ 1,5% din totalul creditelor (de retail – n.r.)”, a declarat Papa, prezent la o conferinţă organizată în cadrul Forumului Central şi Est European – Euromoney de la Viena.

    Papa, care coordonează diviziile pentru Europa Centrală şi de Est şi corporate ale UniCredit, a precizat că împrumuturile denominate în franci elveţieni acordate de grup populaţiei în Europa Centrală şi de Est însumau 1,3 miliarde euro echivalent la 30 septembrie 2014, dintr-un total de aproximativ 85 miliarde euro.

    De asemenea, volumul expunerii pe franc a scăzut constant în ultima perioadă, de la peste 1,5 miliarde euro echivalent în decembrie 2013, când reprezenta 2,2% din portofoliul creditelor de retail acordate de UniCredit în Europa Centrală şi de Est.

    “În ansamblu, nu vedem o problemă deosebită pentru grup din acest motiv”, a adăugat Papa.

    Întrebat dacă anticipează o eventuală creştere a portofoliului de credite neperformante din cauza aprecierii monedei elveţiene, bancherul a spus că este posibilă o uşoară urcare a provizioanelor, fără a fi vorba despre ceva semnificativ, dar evaluarea acestui aspect este în curs.

    În ceea ce priveşte măsurile propuse în Croaţia, unde se intenţionează îngheţarea cursului de schimb la anumite valori istorice, Papa a explicat că băncile nu au avut niciodat câştiguri din aprecierea monedei elveţiene, fiind afectate în aceeaşi măsură ca şi debitorii lor, astfel că preluarea integrală a poverii ar fi nejustificată.

    Sucursala din România a grupului italian, UniCredit Ţiriac Bank, nu a avut în ofertă credite denominate în franci elveţieni.

    Cursul pentru franc anunţat de BNR a crescut miercuri cu 1,6% şi a atins un nou maxim, de 4,5054 lei/franc. Francul s-a apreciat puternic începând de joia trecută, când banca centrală a Elveţiei a decis să renunţe la un curs minim de schimb de 1,2 franci/euro.

    Comparativ cu nivelul de miercuri, francul a crescut cu 20,4% în raport cu leul.
     

  • O delegaţie a FMI, în vizită la Bucureşti în perioada 27 ianuarie – 10 februarie

    Membrii delegaţiei conduse de Andrea Schaechter vor discuta cu autorităţile române evoluţiile economice recente şi priorităţile pentru reforme economice.

    Discuţiile referitoare la programul de sprijin convenit cu FMI şi UE vor fi comune cu reprezentanţii Comisiei Europene şi ai Băncii Mondiale.

    “Delegaţia va avea întâlniri şi cu reprezentanţii sectorului privat, ai sindicatelor, asociaţiilor de afaceri, partidelor politce şi ai organizaţiilor societăţii civile, iar vizita se va încheia cu o conferinţă de presă”, a spus Tolosa.

    România are în derulare un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI, care expiră în luna septembrie şi pe care autorităţile l-au tratat ca având caracter preventiv, fără să acceseze fonduri până în prezent. Scopul înţelegerii este de a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.

    Acordul, care este însoţit de un împrumut în valoare tot de 2 miliarde de euro cu Uniunea Europeană, a fost semnat în septembrie 2013, fiind al treilea program de creditare pe care România l-a negociat cu partenerii internaţionali din 2009.

    Premierul Victor Ponta a declarat luni că România nu mai are nevoie de un acord tip preventiv cu FMI, dar încheierea unui acord flexibil, de tipul celui pe care îl are Polonia, nu strică şi nu costă, el adăugând că negocierile în acest sens vor avea loc după încheierea “cu bine” a acordului existent.

    O misiune tehnică a creditorilor internaţionali a fost prezentă în România între 2-10 decembrie, însă exclusiv pentru discuţii privind bugetul pe 2015. În timpul vizitei, echipele FMI şi Comisiei Europene împreună cu autorităţile au ajuns la o înţelegere generală cu privire la bugetul anului 2015, în concordanţă cu ţintele din program, susţinut de un acord stand-by cu FMI şi de asistenţa CE pentru balanţa de plăţi.

    FMI şi Comisia Europeană anticipează că România va înregistra în acest an o creştere economică de 2,5%.

  • Gavrilescu: Programul RABLA va continua în 2015. Capitala, Prahova şi Argeş, cele mai multe casări în 2014

    “Acest program este unul foarte popular, cu rezultate foarte bune anul trecut. Cu siguranţă, va continua, însă forma sa exactă în 2015 o vom cunoaşte abia după aprobarea bugetului AFM, lucru care sperăm că se va întâmpla foarte curând”, a declarat, pentru MEDIAFAX, ministrul Graţiela Gavrilescu.

    Potrivit informaţiilor transmise la solicitarea MEDIAFAX de Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), care gestionează programul Rabla, anul trecut au fost decontate 17.030 de tichete pentru persoane fizice şi 3.361 pentru persoane juridice.

    Pentru prima dată, numărul tichetelor alocate persoanelor juridice (3.000) a fost suplimentat, precizează reprezentanţii AFM.

    Tot în premieră, anul trecut programul Rabla pentru persoane fizice a presupus eliberarea de tichete electronice de reducere direct la dealer-ul auto de la care beneficiarul dorea să-şi cumpere maşina nouă. Tichetele n-au mai fost repartizate pe judeţe, ci au putut fi extrase de dealeri dintr-o bază naţională, în funcţie de înscrieri. Persoanele care aveau maşini mai vechi de opt ani le-au putut duce la casat, la orice colector autorizat, pentru a obţine reducerea de 6.500 de lei pentru cumpărarea unui nou autoturism. Chiar dacă a fost sub formă de tichet electronic, această reducere a putut fi transmisă altor persoane, ca şi în alţi ani.

    Astfel, în 2014, au fost duse la casat 20.391 de maşini vechi şi au fost decontate tot atâtea tichete pentru achiziţia de maşini noi, de către persoanele fizice şi juridice.

    În Bucureşti, au fost casate 4.607 de maşini vechi şi cumpărate 6.041 de maşini noi.

    În judeţul Prahova, au fost casate 1.045 de autovehicule şi cumpărate 987 de maşini noi, iar în Argeş, au fost casate 998 de maşini vechi şi cumpărate 929 de autovehicule noi.

    În Constanţa, au fost 908 casări, dar 1.090 de maşini noi cumpărate cu tichetul Rabla.

    Vâlcenii şi persoanele juridice din judeţ au dus la casat 822 de maşini vechi, dar au folosit doar 289 de tichete pentru a cumpăra maşini noi.

    În continuarea clasamentului judeţelor cu cele mai multe maşini vechi casate sunt Timiş (681), Iaşi (667), Cluj şi Braşov (câte 619), iar în ceea ce priveşte reînnoirea parcului auto următoarele locuri sunt ocupate de aceleaşi judeţe, dar în altă ordine: Iaşi (749), Timiş (724), Braşov (647) şi Cluj (615).

    Printre beneficiarii programului Rabla 2014 pentru persoane juridice au fost: Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), care a obţinut 429 de tichete, CNADNR (123) şi Secretariatul General al Guvernului (SGG), care a obţinut 51 de tichete, folosite pentru achiziţia de maşini Dacia Duster pentru Republica Moldova.

  • Hollande a decis să desfiinţeze cu 7.500 de posturi mai puţin în armată, după atentatele de la Paris

    Şeful statului a cerut, astfel, “să se actualizeze până în vară Legea programării militare (LPM)” aferente acestei perioade, potrivit unui comunicat difuzat de către preşedinţie la finalul unei şedinţe a Consiliului Apărării.

    Tăierile vor fi, astfel, cu 30% mai mici decât în proiectul iniţial, care prevedea desfiinţarea a câte 7.500 de posturi pe an în 2015, 2016 şi 2017 şi a 3.500 de posturi în 2018. Începând din acest an, numărul posturilor desfiinţate va fi redus la aproximativ 6.000.

    Preşedintele a anunţat pe 14 ianuarie, când şi-a prezentat urările armatei, că ţinând cont de “situaţia excepţională” creată de atentate, “ritmul reducerii” efectivelor din Apărare urma să fie “revizuit şi adaptat”.

    Adoptată în decembrie 2013, LPM prevede credite în valoare de 190 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2019 şi menţinerea bugetului anual la 31,4 miliarde de euro până în 2016, adică 1,5% din PIB, urmând ca ulterior să crească uşor.

    Această “ajustare” bugetară a fost posibilă cu preţul a numeroase restructurări şi reduceri de efective, care vizau iniţial 33.600 de posturi, în cadrul legii programării aferente perioadei 2015-2019, dar care au fost reduse la aproximativ 26.000.

    Armata franceză număra 280.000 de angajaţi civili şi militari la sfârşitul lui 2013. Aproximativ 54.000 de posturi au fost deja desfiinţate în cadrul LPM precedente (2008-2014).

  • Ruxandra Soare a fost numită brand manager SEAT, în cadrul Porsche România

    Ruxandra Soare a absolvit Facultatea de Eletrotehnică din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti, iar din 1993 a lucrat în cadrul Institutului de Cercetări şi Proiectare Ecoenerg. Din 1998 activează în cadrul Porsche România, mai întâi ca disponent al mărcii Volskwagen, apoi ca asistent brand manager SEAT (2001), pentru ca din 2004 să devină product manager SEAT, poziţie pe care a deţinut-o până în noiembrie 2012.

    În perioada 2012-2014 a fost cooptată ca project manager în departamentul de Analiză, Planificare şi Prognoza în cadrul Porsche România, funcţie în care a activat până în ianuarie 2015, când a fost numită brand manager SEAT.

    SEAT este singura companie din sectorul auto care dispune de o capacitate completă de design, dezvoltare, producţie şi vânzare de automobile în Spania. Membră a grupului Volkswagen, multinaţionala are sediul la Martorell (Barcelona), exportând către 75 de ţări peste 80% dintre autovehiculele sale. În 2014, SEAT a vândut la nivel internaţional 390.500 de unităţi.

    Grupul SEAT are 14.000 de angajaţi specializaţi, la cele trei centre de producţie din Barcelona, El Prat de Llobregat şi Martorell, unde sunt fabricate, printre altele, modelele Ibiza şi Leon. În plus, compania produce modelul Alhambra, în Palmela, Portugalia, SEAT Mii în Bratislava (Slovacia) şi Toledo la Mladá Boleslav (Cehia).

  • Cinteză: Pierderile sistemului bancar pentru anul trecut au fost “mult mai mari” de 2 miliarde lei

    “Când se vor publica cifrele pe rezultatele băncilor veţi vedea că atunci când am spus că vor avea o pierdere de peste 2 miliarde de lei am fost optimist. Au fost mult mai mari la noiembrie, iar în decembrie au fost şi mai mari”, a afirmat Cinteză în faţa Comisiei de Buget-Finanţe, în cadrul dezbaterii pe tema creditelor în franci elveţieni, dând astfel replica unei propuneri a deputatului PSD Ana Birchall.

    Birchall a propus, printre altele, ca băncile să constuie din propriul profit un fond de solidaritate socială, pe baza căruia să se intervină în cazuri sociale.

    Cinteză explică pierderile masive ale sistemului bancar prin valoarea ridicată a provizioanelor pe care instituţiile de credit au fost nevoite să le constituie pentru acoperirea creditelor neperformante, mai ales în contextul curăţării bilanţurilor, proces început din vara anului trecut, după o directivă a BNR.

    “Pierderea la 30 noiembrie a băncilor este foarte mare pentru că au făcut provizioane, vârful a fost peste 23% la rata creditelor neperformante, în noiembrie ajunsese la 14,6%, la decembrie cred că este sub 13%”, a spus Cinteză.

    El a precizat că nu toate băncile s-au aliniat cerinţelor BNR de a-şi curăţa portofoliile, până la sfârşitul lunii septembrie, cu promisiunea că vor încheia demersurile până în decembrie.

    La finalul lunii noiembrie a anului trecut, Cinteză afirma că băncile aveau deja la 30 septembrie pierderi care totalizau aproape 1,6 miliarde de lei.

    “Pe fondul provizioanelor mari care s-au înregistrat, şi vă spun că mai urmează multe provizioane, la 30 septembrie sistemul are o pierdere de 1,58 miliarde lei. Pierderea va depăşi lejer 2 miliarde de lei”, spunea directorul BNR la acel moment.

    Sistemul bancar a încheiat anul 2013 cu un profit cumulat de 497 milioane de lei, în condiţiile în care 23 de bănci au raportat un profit de 2,05 miliarde lei, iar 17 bănci au avut pierderi însumate de 1,55 miliarde lei.

    În anii anteriori, sistemul a raportat pierderi de 2,3 miliarde lei în 2012 şi de 777 milioane lei pentru 2011.

  • Reprezentanţii ARB şi BNR: Insolvenţa persoanelor fizice, aplicată doar cu studiu de impact şi fără presiunea timpului

    Legea insolvenţei persoanei fizice trebuie să instituie un echilibru între debitori şi creditori, “pentru menţinerea disciplinei de plată şi pentru evitarea hazardului în rândul debitorilor”, a afirmat Florin Dănescu, preşedintele executiv al ARB.

    “ARB propune iniţiatorilor analiza modificărilor şi completărilor aduse de comunitatea bancară iniţiativelor legislativelor privind insolvenţei persoanelor fizice, pentru menţinerea disciplinei de plată şi pentru evitarea hazardului în rândul debitorilor. Comunitatea bancară înţelege foarte ferm că practica din UE şi efectele crizei economice mondiale, urmate şi de evoluţia cursului de schimb conduc la spre implementarea unei legi a insolvenţei persoanei fizice şi în România. ARB susţine ca forma legii insolvenţei persoanei fizice să instituie un echilibru între debitori şi creditori şi aplicarea legii să fie atent supravegheată şi eventualele excese să fie sancţionate”, a spus Dănescu.

    El a avertizat că impactul unei reglementări privind insolvenţa persoanei fizice, fără a ţine cont de opinia comunităţii bancare, va afecta indicatorii de prudenţă bancară.

    “Impactul unei reglementări fără a ţine cont şi de poziţia comunităţii bancare constă în afectarea indicatorilor de prudenţă bancară şi reducerea creditării persoanelor fizice. Reglementarea insolvenţei persoanelor fizice trebuie însoţită de un studiu de impact riguros, care să arate impactul global pe care îl produce, având în vedere că se adresează tuturor categoriilor de creditori ai persoanelor fizice. O eventuală modificare legislativă trebuie să aibă la bază un porces temeinic care să aibă la bază o cercetare riguroasă şi aportul tuturor instituţiilor implicate, să nu fie influenţată de presiune de timp”, a adăugat Dănescu.

    Alexandru Păunescu, director în Direcţia Juridică a BNR a spus că un astfel de act normativ trebuie să asigure în primul rând o stabilitate financiară prin disciplina de plată.

    “Trebuie să ne asigurăm că se evită hazardul moral şi abuzuri din partea debitorilor, în vederea debitării subminării disciplinei de plată. Fac o propunere de constituirea unei comisii formată din reprezentanţii tuturor părţilor implicate sau prin emiterea unei noi propuneri de act normativ, fără grabă, fără presiunea rezolvării chestiunii doar a reconversiei din valută în lei, pentru că nu doar aceasta este targhetată atunci când vorbim de insolvenţa persoanei fizice”, a spus oficialul BNR.

    Păunescu şi-a exprimat rezerva că un astfel de act normativ,care să satisfacă toate părţile, ar putea fi adoptat întru-un timp foarte scurt.

    “Înţeleg că se doreşte adoptarea acestui act normativ în sesiune extraordinară, săptămâna viitoare, mi-aş exprima rezerva că s-ar putea ajunge la un act normativ care să satisfacă toate părţile într-un timp foarte scurt, în lipsa unui studiu impact”, a spus Păunescu.

    Comisia juridică s-a reunit, miercuri, pentru a discuta pe tema insolvenţei persoanei fizice. La discuţii au fost prezenţi şi reprezentanţi ai instituţiilor implicate.

    Comisia a decis să constituie o subcomisie care să lucreze până luni la forma unui proiect de lege privind insolvenţa persoanelor fizice, împreună cu reprezentanţi ai instituţiilor interesate – CSM, MJ, ARB, BNR, ANPC- iar apoi membrii comisiei să înceapă dezbaterea pe această formă.

    Membrii comisiei nu au ajuns la un acord pe care proiect de lege, din cele 4 aflate la comisie, să lucreze şi să adauge amendamente din celelalte, reprezentanţii PNL susţinând că trebuie să se înceapă cu proiectul PNL din 2010, în timp ce PSD susţine proiectul din 2014 al deputatului PSD Ana Birchall.

    Biroul Permanent a decis, marţi, convocarea comisiei juridice pentru insolvenţa persoanei fizice, la solicitarea PNL pentru o sesiune extraordinară a Parlamentului pe această temă.

     

  • Piperea: Peste 800.000 de debitori neperformanţi ar putea beneficia de insolvenţa persoanei fizice

    El a spus că o lege a insolvenţei persoanei fizice ar rezolva doar parţial problema celor care au contractat credite în franci elveţiei şi că de aceasta ar putea beneficia peste 800.000 de persoane care sunt în situaţia de debitori neperformanţi.

    “Consider că această lege este absolut necesară. Era necesară această regelementare încă din 2009.(…) Cursul de nesuportat pentru cei care au credite în franci elveţiei este însă o singură problemă care poate fi rezolvată doar parţial prin această lege, pentru că nu toată lumea, nu toţi care au credite în franci elveţieni îşi imaginează că îşi pierd casele printr-o procedură de insolvenţă, ei vor să rămână în casele pe care şi le-au cumpărat şi vor să rămână în contractele pe care le-au contractat, aşa cum au fost făcute în 2007. Nu doar cei care au credite în franci elveţieni sunt în măsură să beneficieze sau să se supună acestei reglementări, sunt peste 800.000 de persoane care sunt în situaţie de debitori neperformanţi, asta rezultă de la Biroul de credit şi în consecinţă şi pe ei îi interesează să se pună cumva sub o protecţie a tribunalului”, a explicat Piperea.

    El a mai spus că a pune în aplicare o astfel de lege nu se poate face de pe o zi pe alta, fiind nevoie de personal specializat, de fonduri publice care să suporte cheltuielile de procedură.

    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) este în favoarea acestui proiect, considerând că “vine în întâmpinarea problemelor cu care se confruntă consumatorii, având în vedere că numărul de petiţii este în continuă creştere”.

    Din partea Consiliului Investitorilor Străini, Speranţa Munteanu, a arătat că este necesară constituirea unei instituţii specializate în insolvenţa persoanei fizice, în caz contrar s-ar crea un dezechilibru economic.

    “Ne-am oferit serviciile pentru un studiu de impact. Din analizele dintr-un unghi mai larg pe care le-am făcut, am ajuns la concluzia că infrastructura nu este pregătită în momentul de faţă să preia implementarea unei astfel de legislaţii.Un element care lipseşte este o instituţie specializată care să facă analiza şi să dea informaţia către instanţe şi administratorii judiciari cu privire la nivelul gradului de supraîndatorare şi la un nivel minim de trai decent pentru persoanel aflate în insolvenţă, fără o astfel de instituţie s-ar crea un dezechilibru economic”, a spus Munteanu.

    Comisia juridică s-a reunit, miercuri, pentru a discuta pe tema insolvenţei persoanei fizice. La discuţii au fost prezenţi şi reprezentanţi ai instituţiilor implicate.

    Comisia a decis să constituie o subcomisie care să lucreze până luni la forma unui proiect de lege privind insolvenţa persoanelor fizice, împreună cu reprezentanţi ai instituţiilor interesate, CSM, MJ, ARB, BNR, ANPC, iar apoi membrii comisiei să înceapă dezbaterea pe această formă.

    Membrii comisiei nu au ajuns la un acord pe care proiect de lege, din cele 4 aflate la comisie, să lucreze şi să adauge amendamente din celelalte, reprezentanţii PNL susţinând că trebuie să se înceapă cu proiectul PNL din 2010, în timp ce PSD susţine proiectul din 2014 al deputatului PSD Ana Birchall.

    Biroul Permanent a decis, marţi, convocarea comisiei juridice pentru insolvenţa persoanei fizice, la solicitarea PNL pentru o sesiune extraordinară a Parlamentului pe aceatsă temă.
    .

     

  • AFI Palace Cotroceni a început lucrările de extindere pentru a găzdui noi branduri dar şi pentru spaţii mai mari pentru operatori ca Starbucks

    Urmare a acestor schimbări, magazinul Reserved va deveni magazin ancoră, extinzându-şi suprafaţa până la 2.000 mp. Acelaşi retailer polonez de modă LPP Fashion va aduce în AFI Palace Cotroceni brandurile Mohito (brand feminin premium) şi Sinsay (brand dedicat adolescenţilor), după ce anul trecut au fost lansate, în premieră, în AFI Palace Ploieşti.

    În plus, una dintre cele mai mari surprize va fi legată de cafeneaua Starbucks, care se va redeschide în AFI Palace Cotroceni într-o locaţie cu o suprafaţă extinsă. Aceasta va cuprinde atât o terasă de vară, cât şi una de iarnă.

    „Venim cu noi propuneri în materie de branduri şi de petrecere a timpului liber. Ne reinventăm în permanenţă (…) pentru a ne menţine poziţia de lideri pe piaţa din România”, declară Israel Vizel, mall manager şi AFI Palace Malls Division.

    Extinderea actuală măreşte suprafaţa închiriabilă la 82.000 mp, iar managementul AFI Palace Cotroceni lucrează deja la noi planuri de extindere care au în vedere o suprafaţă de încă 8000 de mp.

    Amplasat la intersecţia dintre Bd. Vasile Milea şi Bd. Timişoara, AFI Palace Cotroceni oferă un mix de brand-uri şi activităţi de petrecere a timpului liber, având peste 350 de magazine, aproximativ 3.000 de locuri de parcare, un hipermarket Auchan, 20 de săli de cinema, primul IMAX din România, două cazinouri, cel mai mare patinoar aflat în interiorul unui centru comercial (aproximativ 1.000 mp) – deschis tot timpul anului, două terenuri de joacă pentru copii, prima arenă de laser tag din ţară, primul Roller Coaster dintr-un centru comercial din Europa de Est, bowling şi biliard, un spaţiu dedicat târgurilor tematice, un trenuleţ electric, o pistă de karting. Hipermarketul Auchan este deschis zilnic între 08:00- 01:00, magazinele retailerilor până la miezul nopţii în zilele de vineri şi sâmbătă, iar zona de fast food, restaurante şi atracţii, până târziu în noapte.