BusinessMagazin

Blog

  • Deputaţii jurişti formează o subcomisie care să lucreze la legea privind insolvenţa persoanei fizice

    Membrii comisiei juridice din Camera Deputaţilor, reuniţi pentru a discuta pe tema insolvenţei persoanei fizice, nu au ajuns la un acord pe care proiect de lege să lucreze, din cele patru înregistrate la comisie, reprezentanţii PNL susţinând că trebuie să se înceapă cu proiectul PNL din 2010, în timp ce PSD a considerat că proiectul din 2014 al deputatului PSD Ana Birchal este prioritar.

    Comisia a respins propunerea PNL ca raportul comisie pe legea insolvenţei persoanelor fizice să fie finalizat joi după amiază.

    Deputatul PNL Teodor Niculescu a susţinut că articolul 68 din Regulamentul Camerei precizează că se discută primul proiect cu care a fost sesizată comisia, acesta fiind cel din 2010, al PNL.

    “Toate cele patru proiecte vor fi conexate, din punctul de vedere al PNL. Conform articolului 68 al Regulamentului care nu poate fi contestat şi supus la vot, se va lucra pe proiectul din 2010, toate celalte proiecte vor fi luate ca amendament. Comisia a început să lucreze. PNL a cerut un ritm mai rapid de lucru cu privire la acest proiect de lege, până la urmă majoritatea a decis ca subcomisia să lucreze ceva mai uşor, în sensul că noi am fi vrut ca vineri să avem un prim draft pe care să-l discutăm. Sperăm ca în cel mai scurt timp posibil să avem forma finală a proiectului şi ca marţi sau miercuri să avem proiectul în dezbaterea plenului”, a afirmat Nicolescu.

    Vicepreşedintele comisiei, deputatul PSD Ciprian Nica, a precizat, însă, că discuţiile vor începe pe proiectul de lege din 2014 al deputatului PSD Ana Birchal, care are avizul pozitiv al Guvernului şi a fost adoptat de Senat.

    “Din cele patru proiecte de lege, două au primit aviz favorabil de la Senat, unul a fost respins de Senat, iar doar unul are aviz favorabil de la Guvern. Conform art 68 din Regulament se spune la alin. 4 că iniţiativa legislativă care intră în procedură de urgenţă, pe acel draft se lucrează. Ca urmare, Biroul Permanent a sesizat comisia juridică cu iniţiativa legislativă care are avizul Guvernului, care este susţinută de arcul guvernamental, care se spune că este proiectul domanei Ana Birchal. Se vor prelua şi celelalte trei iniţiative care au articole şi texte foarte bune; vor fi preluate ca amendamente şi vor perfecţiona acest cadru legislativ”, a spus Nica.

    El a adăugat că subcomisia a fost constituită pentru că mai mulţi membri ai comisiei juridice nu au putut fi contactaţi şi anunţaţi să vină la comisie, fiind în vacanţă parlamentară.

    “Această subcomisie a fost constituită pentru că, în primul rând, convocarea Biroului Permanent a fost ieri la prânz, este vacanţă parlamentară şi conform tradiţiei şi a Regulamentului în ultima săptămână din ianuarie este sesiune extraordinară şi membrii tuturor comisiilor erau pregătiţi să vină săptămâna viitoare. Eu am fost pus în situaţia că, sunând ieri şi convocând cu telefonul personal colegii, unii să nu fie în ţară şi alţii să nu răspundă la telefon şi atunci, ca să nu greşim, am luat această decizie să facem această comisie de lucru”, a mai precizat Nica.

    El a mai arătat că a mai fost constituită în trecut o subcomisie de lucru pe această temă.

    Subcomisia va fi constituită din deputaţii Ioan Culeţu (PDL), Ioan Cupşa (PNL), Luminiţa Adam (PSD), Cosmin Necula (PSD), Aurelian Ionescu (PC).

    La lucrările acestei subcomisii vor participa şi reprezentanţi ai instituţiilor implicate, între care BNR, CSM, MJ, ANPC.

    Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a decis, marţi, convocarea comisiei juridice pentru insolvenţa persoanei fizice, la solicitarea PNL pentru o sesiune extraordinară a Parlamentului pe această temă.

    Copreşedintele PNL Alina Gorghiu anunţase, luni, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX, că PNL cere convocarea în sesiune de urgenţă a Parlamentului pentru adoptarea legii insolvenţei persoanei fizice, arătând că este ”singura reglementare” care poate ajuta, în contextul creşterii francului elveţian.

  • Birchall propune conversia creditelor acordate în franci elveţieni la un curs calculat ca medie a cursurilor medii lunare

    Birchall a făcut această propunere în cadrul şedinţei Comisiilor parlamentare de Buget-Finanţe, care s-au reunit pentru a dezbate şi identifica soluţii la criza creditelor în franci elveţieni.

    Deputatul PSD a precizat că a a iniţiat o propunere legislativă privind conversia creditelor, care se află în dezbaterea în Parlament, şi a arătat că îşi rezervă dreptul de a depune un amendament cu următorul text: “La solicitarea clientelui, în cazul creditelor acordate în franci elveţieni, conversia soldului acestor credite în lei se va realiza prin aplicarea unui curs mediu de conversie determinat ca medie aritmetică a cursurilor medii lunare din luna acordării creditului până la momentul conversiei”.

    Birchall a spus că Legea conversiei creditelor a trecut de Senat, este avizată de Guvern şi acum se află în dezbaterea Camerei Deputaţilor.

    Deputatul PSD a făcut apel la BNR, ARB, patronate şi asociaţii ale clienţilor pentru a se întâlni şi a discuta pe această propunere a sa.

    “Noi, când vom discuta Legea conversiei creditelor, îmi rezerv dreptul de a depune această propunere aşa cum e înregistrată, ca şi amendament. Aş prefera să nu fie introdusă ca amendament şi până atunci – dumneavoastră puteţi de mâine,dacă sunteţi de acord că e o soluţie bună – de mâine puteţi pune în aplicare”, a spus Birchall.

    E a mai propus şi ca băncile să constuie din propriul profit un fond de solidaritate socială, pe baza căruia să se intervină în cazuri sociale.

    Impunerea conversiei creditelor în franci elveţieni la alt curs de schimb decât cel din ziua tranzacţiei ar produce pierderi pentru bănci, în cazul unora existând riscul de faliment dacă transformă împrumuturile la cursul istoric, a declarat directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză.

    “Orice decizie privind o conversie la un alt curs de schimb decât cel din dată tranzacţiei produce pierderi pentru bănci. Rezolvarea printr-un act normativ care să stabilească conversia la un alt curs decât cel din ziua tranzacţiei nu se poate! (…) Sunt bănci care pot da faliment dacă conversia se face la curs istoric. Şi nu una sau două bănci riscă falimentul! Cineva spunea că volumul creditelor în franci nu reprezintă un risc sistemic, dar falimentul unei bănci este un risc sistemic”, a afirmat Cinteză miercuri la dezbaterea din Comisia Buget-Finanţe la Camera Deputaţilor pe tema creditelor în franci elveţieni.

     

     

  • Ponta: Dacă opoziţia nu vrea dialog pe Codul Fiscal şi Masterplan, atunci le adoptăm, nu o să stăm!

    “Îl trimitem în Parlament, încercăm să avem dialog, dacă vor cei din opoziţie să avem dialog. Dacă nu vor să avem dialog, îl adoptăm şi facem lucrurile cum trebuie. Ministrul Rus, vă rog să mergeţi în Parlament, cine vrea să discute despre Masterplan, discută. Eu cred că am făcut bine cu apelul la dialog, dar acum nu o să stăm, dacă nu vor să dialogăm”, a spus Ponta miniştrilor, în şedinţa de guvern, în prezenţa presei.

    Luni, Ponta a transmis co-preşedinţilor PNL o invitaţie la dialog în vederea stabilirii poziţiilor politice referitoare la revizuirea Constituţiei, modificarea legislaţiei electorale, Masterplanul pe Transport şi priorităţile din infrastructură, legislaţia privind securitatea naţională, riscurile generate pentru populaţie de eventuale crize pe piaţa financiară internaţională şi posibilităţile de intervenţie în legislaţia financiar-bancară.

    Co-preşedintele PNL Alina Gorghiu a afirmat însă că premierul Victor Ponta, prin solicitarea adresată Opoziţiei de a discuta pe cinci teme de interes, a “greşit adresantul”, ea susţinând că prim-ministrul îşi arogă prerogative care nu-i aparţin, dar şi că este “surd” când este vorba de aplicarea legii.

     

     

  • Casa de Insolvenţă Transilvania: Legea insolvenţei persoanei fizice nu este o soluţie sustenabilă în criza francului elveţian

    “În raport cu criza actuală a francului elveţian, cu siguranţă că adoptarea legii insolvenţei persoanelor fizice i-ar putea ajuta pe cei care nu îşi mai pot susţine ratele bancare şi au un risc real de executare silită, dându-le şansa de a se pune sub protecţia legii insolvenţei. Aceste condiţii se aplică doar câtorva dintre debitorii afectaţi de aprecierea valutei elveţiene, cei care sunt efectiv în incapacitate de plată. Pentru majoritatea păgubiţilor, incidentul este de natură să îngreuneze foarte mult situaţia fără a îi duce însă efectiv în incapacitate de plată. Aşadar persoanele care au o situaţie îngreunată din perspectiva măririi ratei, însă au suficiente lichidităţi pentru a o suporta nu vor putea apela la prevederile acestei legi a insolvenţei personale”, a declarat pentru MEDIAFAX Vasile Godîncă Herlea, asociat coordonator CITR.

    El menţionează că proiectul legii falimentului personal presupune îndeplinirea unor condiţii preliminare de către debitor, anume existenţa a minim doi creditori cu datorii restante de mai mult de 30 de zile.

    De asemenea, nu există o limită minimă a valorii datoriei decât în cazul în care cererea de deschidere a procedurii insolvenţei personale este depusă de către un creditor şi nu de datornic. În acest caz, creditorul trebuie să facă dovada că deţine o datorie de minim 25.000 lei.

    Odată ce sunt îndeplinite aceste condiţii preliminare, debitorul are opţiunea de a depune o propunere de plan de rambursare, care se poate întinde pe o durată de maxim 5 ani. Planul prevede modalitatea prin care debitorul persoană fizică îşi asumă să achite datoriile către creditori, în ordinea priorităţii lor legale, din diverse surse de venit cum sunt de exemplu salariile sau încasarea de chirii. Planul va fi pus în practică doar dacă este acceptat de minim 50% din creditorii neînrudiţi şi confirmat de instanţa de judecată.

    În cazul în care un astfel de plan nu este depus sau nu este acceptat, debitorul intră în procedură de lichidare, caz în care îi sunt valorificate bunurile proprietate personală pentru achitarea datoriilor. Administratorul judiciar se îngrijeşte însă să i se asigure persoanei fizice falimentare o alocaţie lunară din care să îşi asigure traiul zilnic.

    “Dacă ne uităm la cazurile în care este vorba despre credite pe termen lung, de 15-20 ani, este foarte greu de crezut că o persoană fizică debitoare în această situaţie şi-ar putea asuma achitarea unui asemenea credit în doar 5 ani. Prin urmare, accesarea legii insovenţei personale în acest caz ar duce cel mai probabil la neacceptarea de către bancă a unui plan care să-i reducă substanţial creanţa şi prin urmare s-ar trece direct la procedura de lichidare a activelor”, a explicat reprezentantul CITR.

    În concluzie, CITR consideră că problema ascensiunii francului elveţian poate fi rezolvată doar într-o mică măsură prin procedura insolvenţei personale, şi anume pentru persoanele care sunt în incapacitate de plată.

    “Tocmai de aceea şi ţinând cont că este vorba despre o reglementare legală de mare impact pentru economie şi pentru întreaga comunitate, este recomandat ca legea falimentului personal să nu fie tratată în grabă şi sub presiunea unei speţe particulare, cum este cazul crizei francului elveţian. Proiectul de lege este benefic, însă necesită completări şi modificări care nu trebuie ignorate, mai ales luând în calcul că reprezintă doar o soluţie parţială pentru criza actuală generată de valuta elveţiană”, a conchis Herlea

    În prezent, proiectul de lege privind falimentul persoanei se află în dezbatere în Camera Deputaţilor, după ce acesta a trecut de Senat. Odată cu apariţia crizei generate de aprecierea fără precedent a francului elveţian, subiectul a redevenit unul cu prioritate, încercându-se astfel să se găsească o soluţie pentru cei care au contractat credite în această valută şi care sunt acum obligaţi să achite în unele cazuri rate duble faţă de valoarea agreată iniţial.

    Cursul francului elveţian anunţat de Banca Naţională a României a scăzut marţi cu 0,8%, la 4,4354 lei, după ce a înregistrat recorduri succesive în ultimele trei şedinţe.

    Cursul anunţat marţi de BNR pentru francul elveţian este cu 18,5% peste valoarea înregistrată miercuri, cu o zi înainte ca banca centrală a Elveţiei să renunţe la plafonul minim de 1,2 franci/euro, decizie care a provocat imediat aprecierea puternică a monedei elveţiene.

    Plafonul de 1,2 franci/euro a fost introdus de Banca Elveţiei în 2011, când francul era aproape la paritate faţă de euro, la fel ca în prezent.

  • Registrul comerţului va face parte din sistemul de interconectare a registrelor din statele UE

    Sistemul de interconectare a registrelor comerţului va fi constituit din registrele comerţului din toate statele membre ale UE şi platforma centrală europeană. Acesta va deveni funcţional la 17 iulie 2017, dar, până la această dată, statele membre şi Comisia Europeană urmează să întreprindă demersurile legislative şi administrative necesare pentru operaţionalizarea sistemului.

    “Interconetarea are scopul să contribuie la stimularea competitivităţii întreprinderilor europene, prin reducerea sarcinilor administrative şi creşterea certitudinii juridice şi a transparenţei mediului de afaceri”, arată Guvernul.

    Conform proiectului de act normativ, punctul de acces electronic la sistemul de interconectare va fi, la nivel european, portalul european e-Justiţie (e-Justice), iar, la nivel naţional, va fi registrul central al comerţului, ţinut de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

    Prin sistemul de interconectare a registrelor comerţului, registrul central al comerţului va pune la dispoziţia publicului documentele şi informaţiile referitoare la operatorii economici înregistraţi în registrul comerţului din România, dar şi în alte state membre.

    Următoarele informaţii vor fi disponibile gratuit, prin sistemul de interconectare, pe pagina de internet a ONRC sau pe portalul de servicii online al acestuia: denumirea şi forma juridică a persoanei înregistrate în registrul comerţului, sediul social/profesional al persoanei înregistrate în registrul comerţului şi statul membru în care este înmatriculată, numărul de ordine din registrul comerţului al persoanei înmatriculate/înregistrate, identificatorul unic la nivel european şi codul unic de înregistrare fiscal, starea firmei.

    ONRC va asigura interoperabililatea registrului central al comerţului şi a registrelor teritoriale cu sistemul european, documentele şi informaţiile fiind disponibile în format standard de mesaj, accesibile prin mijloace electronice, cu respectarea standardelor de securitate pentru transmisia şi schimbul de date.

    Pentru identificare, inclusiv în comunicarea dintre registrele comerţului din statele membre prin sistemul de interconectare, persoanele fizice şi juridice înregistrate în registrul comerţului vor avea şi un identificator unic la nivel european EUID, care include elementul de identificare al României, elementul de identificare al registrului naţional, numărul persoanei din registrul respectiv şi, dacă este necesar, alte elemente pentru a evita erorile de identificare. Structura identificatorului unic la nivel european (EUID) va fi aprobată prin ordin al ministrului Justiţiei.

    Potrivit proiectului de lege, ONRC va publica pe pagina sa de internet şi pe portalul de servicii online şi va transmite spre publicare pe portalul european e-Justiţie informaţii actualizate privind legislaţia naţională în ceea ce priveşte publicitatea şi opozabilitatea faţă de terţi a acetelor, faptelor şi menţiunilor persoanelor supuse obligaţiei de înregistrare în registrul comerţului. Aceste dispoziţii se preconizează a intra în vigoare după publicarea legii în Monitorul Oficial.

    De asemenea, se prevede a fi de imediată aplicare dispoziţiile ce instituie un termen maxim al procedurii de înregistrare în registrul comerţului şi de publicare în Monitorul Oficial al României (21 zile de la depunerea cererii la registrul comerţului), instituţiile publice implicate în procedură fiind cele care sunt ţinute a-şi îmbunătăţi procedurile interne pentru ca acest termen să poată fi respectat.

    Totodată, proiectul de lege include şi alte modificări ce vizează, în principal, îmbunătăţirea mecanismelor legale de dizolvare, lichidare şi radiere, inclusiv prin corelarea cu dispoziţiile Legii 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, facilitându-se soluţionarea cu celeritate a cererilor care privesc aceste proceduri, transferul competenţei de prelungire a perioadei de lichidare voluntară de la tribunal la oficiul registrului comerţului, aceasta fiind de natură să reducă/să simplifice formalităţile de lichidare, precum şi de a degreva instanţele judecătoreşti, radierea, din oficiu, de către registrul comerţului a societăţilor aflate în lichidare (voluntară) de mai mult de 7 ani.

    Platforma centrală europeană este o platformă informatică pe care sunt stocate informaţiile cu titlu gratuit care vor fi puse la dispoziţie de toate registrele comerţului din statele membre UE şi prin care se realizează interconectarea registrelor europene ale comerţului. Tot ce se află stocat pe această platformă va fi deschis publicului prin punctul de acces e-Justiţie (e-Justice).

    Această platformă este realizată de către Comisia Europeană şi finanţată din bugetul general al Uniunii Europene.

  • Două treimi dintre companiile din România care investesc în social media nu observă vreun beneficiu financiar

    Întrebaţi dacă randamentul investiţiilor în social media se poate cuantifica, 52% dintre reprezentanţii companiilor participante la studiul realizat de EY au precizat că nu ştiu dacă există vreun beneficiu. 14% dintre respondenţi susţin că nu sunt de acord că ar exista vreun randament al investiţiei.

    De cealaltă parte, 34% dintre companiile chestionate sunt de acord că investiţia în social media aduce beneficii.

    58% dintre companiile din România plătesc pentru promovarea pe reţelele de socializare, o pondere covârşitoare preferând să dirijeze resursele către compania Facebook (93%).

    Dintre companiile care investesc în social media, majoritatea alocă, în medie, 1.000 de euro lunar promovării produselor şi serviciilor pe Facebook şi alte reţele sociale, mai arată studiul citat.

    Studiul “Social media and the Romanian business environment”, realizat de compania de audit şi consultanţă fiscală EY, în parteneriat cu TotalSoft, a fost efectuat în perioada 23 septembrie – 15 octombrie 2014, pe un eşantion format din 209 companii cu activitate pe piaţa din România.

    Mai multe detalii despre rezultatele studiului “Social media and the Romanian business environment” puteţi consulta în INFOGRAFIC.

  • Cinteză, BNR: Conversia creditelor din franci în lei la cursul istoric poate falimenta unele bănci

    “Orice decizie privind o conversie la un alt curs de schimb decât cel din dată tranzacţiei produce pierderi pentru bănci. Rezolvarea printr-un act normativ care să stabilească conversia la un alt curs decât cel din ziua tranzacţiei nu se poate! (…) Sunt bănci care pot da faliment dacă conversia se face la curs istoric. Şi nu una sau două bănci riscă falimentul! Cineva spunea că volumul creditelor în franci nu reprezintă un risc sistemic, dar falimentul unei bănci este un risc sistemic”, a afirmat Cinteză miercuri la dezbaterea din Comisia Buget-Finanţe la Camera Deputaţilor pe tema creditelor în franci elveţieni.

    El a arătat că băncile comerciale percep conversia la un alt curs de schimb ca fiind neconstituţională.

    “Dacă n-ar fi existat această variaţie de curs în perioada aceasta şi BNR ar fi intervenit în activitatea unei bănci era un abuz cras, puteam să fim traşi la răspundere penal”, a spus Cinteză.

    Oficialul BNR a punctat că, după preluarea Volksbank de către Banca Transilvania, când aceasta din urmă va converti creditele în franci elveţieni în lei, aşa cum s-a angajat în contract, cu oferirea unui discount, măsura va pune presiune şi pe restul băncilor, însă rămâne de văzut dacă acestea îşi vor putea permite să aplice măsuri similare fără a-şi reduce drastic indicatorii de solvabilitate şi capital.

    “Sunt convins că băncile vor avea presiune după ce Banca Transilvania va pune planul în aplicare, dar nu sunt convins că vor putea susţine aplicarea unui discount la conversia creditului. Dacă indicatorul de solvabilitate scade sub 6%, deja banca trebuie să aplice administrare specială, iar sub 2% se instituie procedura de faliment”, afirmă Cinteză.

    El a precizat că, începând de vinerea trecută, guvernatorul BNR a avut discuţii cu reprezentanţii băncilor comerciale, 14 instituţii de credit având în portofolii împrumuturi în franci elveţieni, însă nu toate au volume mari de astfel de credite.

    Pe de altă parte, Cinteză apreciază că legea insolvenţei nu rezolvă problema, iar propunerea de schemă de restructurare a Finanţelor poate oferi avantaje pe termen scurt celor cu credite în euro.

    Directorul BNR a mai punctat că banca centrală nu putea interzice creditele în franci elveţieni în 2007, tocmai când România a intrat în Uniunea Europeană şi s-a liberalizat contul de capital.

    “Nu puteam interzice creditele în franci câtă vreme la momentul acela nu prezenta niciun risc. Creditul în franci a apărut pe fondul unor finanţări acordate de fonduri elveţiene şi bănci elveţiene la cursuri care făceau finanţările pentru bănci mai ieftine decât alte valute. Da, francul elveţian a fost foarte ieftin, dar alegerea a aparţinut clientului”, a mai spus Cinteză.

  • Peste 370.000 de şomeri s-au angajat în 2014, cei mai mulţi ca muncitori necalificaţi şi vânzători

    Potrivit Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV), 371.363 de persoane şi-au găsit loc de muncă în 2014, prin implementarea Programului naţional derulat de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Iniţial, ANOFM estimase că pe parcursul anului 2014 ar putea să se angajeze 346.000 de persoane.

    Potrivit datelor înregistrate la ANOFM, din cele 371.363 de persoane, 77.053 sunt tineri sub 25 ani, 88.381 au între 25 şi 35 de ani, 92.873 se încadrează în grupa de vârstă 35-45 de ani, 52.660 sunt persoane de peste 45 ani şi 60.396 au peste 50 ani.

    “Aceştia au beneficiat de servicii de mediere, informare şi consiliere profesională prin serviciul public de ocupare. După mediul de rezidenţă, 215.296 ( 59,97 la sută) persoane provin din mediul urban, iar 156.067 (42,03 la sută) din mediul rural. Într-un top al judeţelor, un loc fruntaş îl ocupă judeţul Timiş, cu 24.806 persoane ocupate în 2014, urmat de Prahova, cu 20.882 persoane, Suceava cu 20.860 persoane, Bucureşti cu 19.400 persoane şi, pe locul 5, Hunedoara cu 18.652 persoane”, arată Ministerul Muncii într-un comunicat de presă transmis agenţiei MEDIAFAX.

    Principalele locuri de muncă ocupate anul trecut au fost: muncitor necalificat în industria confecţiilor (16.995 persoane), vânzător (13.057), muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor şi muncitor necalificat la demolarea clădirilor (12.801), zidărie, plăci mozaic, faianţă, gresie, parchet (12.590), şofer autocamion/maşină de mare tonaj (11.951), manipulant mărfuri (10.197), lucrător comercial (9.607), muncitor necalificat la ambalarea produselor solide şi semisolide (8.805), agent de securitate (7.642), şofer autoturisme şi camionete (6.664).

    “Practic, numărul celor care au reuşit să se angajeze în 2014 a crescut cu aproape 44.000 faţă de anul 2013, când şi-au găsit un loc de muncă, prin intermediul aceluiaşi program, 327.823 persoane, din care: 66.615 tineri sub 25 ani, 80.417 între 25-35 ani, 86.931 între 35-45 ani, 40.970 cu vârsta peste 45 ani şi 52.890 de peste 50 ani“, se mai arată în comunicat.

    Programul Naţional de Ocupare a Forţei de Muncă, derulat anual de ANOFM, are ca principale obiective creşterea gradului de ocupare şi promovarea incluziunii sociale, creşterea gradului de ocupare a tinerilor şi a persoanelor de etnie romă, facilitarea tranziţiei de la şomaj către ocupare, îmbunătăţirea şi consolidarea competenţelor profesionale ale persoanelor fără o slujbă.

    Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă sau care doresc reconversia profesională se pot adreseze agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau reşedinţă, pentru a se înregistra în evidenţele AJOFM şi pentru a beneficia de pachete personalizate de măsuri, a precizat sursa citată.

  • Francul elveţian trece de 4,5 lei şi atinge un nou maxim istoric

    Cursul pentru franc a urcat miercuri cu 7 bani, de la 4,4354 lei/franc marţi, în contextul întăririi monedei elveţiene pe pieţele externe în raport cu euro.

    Cursul a deschis miercuri pe pieţele externe la 1,01 franci/euro, dar ulterior moneda eleveţiană s-a întărit şi raportul de schimb a scăzut pentru puţin timp la 0,9993 franci/euro. Tranzacţiile au avut loc miercuri între un curs minim de 0,9993 franci/euro şi un maxim de 1,0137 franci/euro. La ora transmiterii acestei ştiri, cursul se situează la 1,0004 franci/euro.

    Cursul pentru francul elveţian anunţat de BNR a atins niveluri record joi, vineri şi luni, ca urmare a eliminării joi a plafonului minim impus de Banca Elveţiei pentru cursul franc/euro.

    Luni, cursul francului a urcat cu 1,1%, la 4,4716 lei, după un avans de 2,2% vineri, la 4,4228 lei, şi de 15,7% joi, când a crescut la 4,3287 lei. Miercurea trecută, BNR a anunţat un curs de 3,7415 lei pentru franc. Cele trei şedinţe cu niveluri record pentru franc au fost urmate marţi de o scădere a monedei elveţiene la 4,4354 lei, ca urmare a evoluţiei de pe pieţele externe.

    Comparativ cu nivelul de miercuri, ultimul anunţat de BNR anterior deciziei Băncii Elveţiei, francul înregistrează la cursul actual, de 4,5054 lei/franc, o apreciere de 20,4% în raport cu leul.

    Cursul pentru euro a urcat miercuri cu 0,73 bani, la 4,5110 lei/euro. Cursul record pentru euro a fost înregistrat în urmă cu aproape doi ani şi jumătate, pe 3 august 2012, la 4,6481 lei.

    Dolarul s-a întărit în raport cu euro pe pieţele extern, iar cursul anunţat de BNR a urcat cu 2,09 bani, la 3,8989 lei/dolar, un nou maxim istoric. Anterior, dolarul a consemnat cel mai ridicat nivel vineri, când a fost cotat la 3,8863 lei. Evoluţia dolarului în raport cu leul este determinată de raportul dintre moneda americană şi cea europeană pe pieţele externe.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Francul a crescut puternic joia trecută pe pieţele externe imeidiat după anunţul Băncii Eleveţiei că renunţă la plafonul de 1,2 franci/euro. Moneda eleveţiană s-a apreciat cu până la 41%, la 85,17 centime/euro, cel mai mult de la debutul euro în 1999. Nivelul record de 85,17 centime pentru un euro atins de franc însemna la momentul respectiv o paritate de 5,28 lei pentru moneda elveţiană, calculată prin intermediul cotaţiilor euro/franc şi euro/leu.

  • Cum arată apartamentul de 100 de milioane de dolari – VIDEO, FOTO

    Apartamentul, de tip penthouse, ocupă etajele 89 şi 90 şi are o suprafaţă de peste 1.000 de metri pătraţi, şase dormitoare, saună, bibliotecă şi cinematograf, notează businessinsider.com.

    Locatarii vor avea acces şi la facilităţile hotelului Park Hyatt, care ocupă primele 39 de etaje ale clădirii. Dar, dacă doresc să evite clienţii hotelului, proprietarii One57 pot folosi propriul etaj cu facilităţi, care ocupă peste 1.800 de metri pătraţi şi oferă piscină, sală de gimnastică, bibliotecă şi cinematograf.

    Deşi suma de 100 de milioane de dolari poate părea mare, cel mai scump penthouse din New York se poate dovedi o investiţie bună, în condiţiile în care pe piaţă apar tot mai multe locuinţe scumpe. De exemplu, un turn de pe Park Avenue 520 oferă un apartament la 130 de milioane de dolari, iar preţurile sunt pe cale să crească.

    Numele cumpărătorului apartamentului nu este cunoscut, cum de altfel nu sunt nici cele ale multor alţi proprietari din zgârie-norul One57.

    Pentru a păstra confidenţialitatea în privinţa locatarilor, peste jumătate din cele 26 de apartamente vândute sunt pe numele unor  societăţi cu răspundere limitată sau trusturi.

    Turnul One57, care are 306 metri şi 90 de etaje, a fost realizat de arhitectul Christian de Portzamparc pentru a semăna cu o cascadă.

    Locatarii One57 au la dispoziţie o intrare separată şi lifturi proprii, precum şi servicii de tip spa, curăţătorie sau pentru plimbatul câinilor.

    Pe lângă cele şase dormitoare, duplexul de la etajele 89 şi 90 mai are şapte camere de baie, toalete pentru doamne şi căzi de marmură.

    Unul din cele mai frumoase lucruri pe care acest apartament le oferă este priveliştea: prin geamurile înalte de peste trei metri, care pleacă aproape de la nivelul pardoselii şi se termină în tavan, poate fi admirat Central Park şi clădirile care îl împrejmuiesc.

    Şi în celelalte apartamente, cele mai mici ferestre nu au sub trei metri înălţime, oferind privelişti deosebite. Cele mai mari bucătării au maşini de gătit sau de spălat vase duble.

    Apartamentele din clădire au de la unul până la şase dormitoare. Un apartament de la etajul 58, de exemplu, are şase camere, din care trei dormitoare şi se întinde pe o suprafaţă de 371 de metri pătraţi.

    Sufrageria apartamentului poate găzdui o masă de 10 persoane, rămânând suficient loc şi pentru diverse exponate artistice.