BusinessMagazin

Blog

  • Kuehne + Nagel şi British American Tobacco extind parteneriatul

    Noile concepte privind centrul Global Marine şi Air Logistics Service Centre (GMALSC) integrează toate fluxurile globale de transport maritim şi aerian pentru BAT într-un singur punct logistic de control. Spre deosebire de modelele de mărfuri specifice şi geografie

    anterioare operate de Kuehne + Nagel, care s-a ocupat de Global Leaf Pool şi cerinţele independente din Asia-Pacific, centrul Global Marine şi Air Logistics Service Centre facilitează acum managementul lanţului de aprovizionare end-toend pentru toate produsele de bază, de intrare şi de ieşire, pe tot globul, prin intermediul unei platforme de informare.

    Această platformă permite vizibilitatea mişcării produselor în toate etapele, oferind un sprijin mai bun în luarea deciziilor pentru BAT. Procesele globale standardizate sunt combinate cu cunoştinte locale prin intermediul reţelei aeriene şi maritime la nivel

    mondial ale Kuehne + Nagel.

    Dave Anderson, Global Head Supply Chain pentru BAT spune: “Prin centrul Global Marine şi Air Logistics Service Centre facem un pas important spre realizarea lanţului nostru de aprovizionare viitor. Serviciul oferit de Kuehne + Nagel este acum complet integrat in Modelul de operare target, oferind cresterea eficientei si flexibilitatii pentru a satisface nevoile de dezvoltare ale afacerii noastre globale.”

    Tobias Jerschke, Global Head of Integrated Logistics, Kuehne + Nagel a adaugat: “Piata pe care activeaza BAT se schimba foarte rapid. Prin parteneriatul strans si dezvoltarea in continuare a solutiilor centralizate de control Kuehne + Nagel, BAT poate raspunde rapid la noile provocari.”

    BAT este o companie din industria de tutun la nivel mondial cu branduri vandute in mai mult de 200 de piete, cu peste 57.000 de angajaţi şi peste 200 de branduri in portofoliu. Grupul a generat 5,5 miliarde de lire sterline profit din operatiuni în 2013.

    În România, British American Trading, cea mai mare  a înregistrat în 2013 o cifră de afaceri netă de aproape 7 miliarde de lei şi un profit de 473 milioane de lei, în creştere faţă de 2012, când afacerile companiei s-au plasat la 6,9 miliarde de lei. Pe lângă BAT Trading, producătorul de ţigarete mai are o fabrică în Ploieşti (BAT România Investment SRL)  şi un centru de servicii de externalizare (British American Shared Services Europe, BASSE), iar cele trei entităţi au împreună în jur de 2.000 de angajaţi.

    Cu aproximativ 63.000 de angajati in 1000 de locatii in peste 100 de tari, grupul Kuehne + Nagel este unul din liderii mondiali a companiilor logistice.

  • Microsoft a prezentat detaliile sistemului Windows 10 şi ochelarii holografici HoloLens

    Motorul de căutare, prezentat sub numele de Spartan, este construit pentru a fi mai rapid decât browserul Internet Explorer, pe care Microsoft îl oferă în prezent utilizatorilor de calculatoare, relatează Bloomberg. Mai mult decât atât, noul motor de căutare va fi compatibil şi cu tablete, şi cu smartphone-uri, nu doar cu PC-uri.

    “Odată cu Spartan, vom avea o experienţă modernă de căutare pe internet, care are caracteristile pe care utilizatorii le apreciază la FireFox şi Chrome”, a afirmat Wes Miller, analist al serviciului Directions on Microsoft.

    Companiile vor putea folosi, totuşi, şi browserul Internet Explorer, reprezentanţii Microsoft luând în considerare posibilitatea de a păstra ambele motoare de căutare pe sistemul de operare Windows 10.

    Altă noutate a versiunii 10 a sistemului de operare Windows pentru calculatoare este Cortana, un asistent digital cu comandă vocală, disponibil în prezent doar pe sistemul Windows Phone rulat pe smartphone-uri.

    Windows 10, care va fi disponibil pentru clienţi începând cu acest an, va fi gratuit pentru utilizatorii versiunilor 7 şi 8.1 şi ai sistemului Windows Phone.

    De asemenea, Microsoft a prezentat ochelarii “HoloLens”, care generează holograme, şi care vor ajunge pe piaţă până la finalul acestui an, încercând astfel să ţină pasul cu competitorii Google şi Facebook, care investesc pentru a crea dispozitive pentru realitatea virtuală.

    Microsoft s-a confruntat cu dificultăţi în ultimii ani, pe fondul scăderii importanţei calculatoarelor în rândul clienţilor. De asemenea, compania americană nu a reuşit să producă un sistem de operare pentru tablete şi smartphone-uri care să concureze cu cele oferite de Apple şi Google.

    Sistemele Windows au fost instalate doar pe 11% dintre echipamentele livrate în anul 2014, în condiţiile în care calculatoarele au reprezentat doar 10% din totalul dispozitivelor vândute anul trecut, potrivit firmei Sanford C. Bernstein & Co.

  • Sindicat: Memorandumul pentru reorganizarea Institutului Cantacuzino, semnat la Ministerul Sănătăţii

    “În această dimineaţă, am avut o întâlnire la Ministerul Sănătăţii, cu secretarul de stat Alin Ţucmeanu, care ne cunoaşte foarte bine problemele. A fost semnat Memorandumul pentru reorganizarea Institutului Cantacuzino, care a fost discutat în Comisia interministerială în octombrie 2014. După cum am spus ieri, în memorandum s-a hotărât ştergerea datoriilor noastre către ANAF şi denumirea activităţii de sănătate publică drept seviciu de interes economic general”, a spus liderul de sindicat al institutului, Monica Bălteanu.

    Ea a mai spus că joi se va întrunit şi Comisia interministerială desemnată pentru rezolvarea problemelor Institutului Cantacuzino.

    “Sperăm ca, odată cu întrunirea acestei comisii, să se găsească soluţii pentru reluarea activităţii Institutului Cantacuzino. Este adevărat că activitatea institutului s-a desfăşurat pe baza veniturilor proprii realizate de acesta, dar odată cu oprirea producţiei de vaccinuri şi acumularea de datorii către ANAF, activitatea a fost grav afectată, institutul pierzând contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate Bucureşti, în baza căruia aveam contracte pentru efectuarea analizelor”, a precizat liderul sindical.

    Aproape 200 de angajaţi ai Institutului Cantacuzino au protestat, miercuri, în curtea unităţii, întrucât au primit doar o parte din lichidarea pentru luna decembrie, dar şi pentru că instituţia nu a fost prinsă în bugetul pe 2015 pentru activitatea de sănătate publică.

    Liderul sindical Monica Bălteanu a spus că de trei luni se aşteaptă discutarea Memorandumului, dar până în prezent nu s-a făcut nimic, motiv pentru care şi în 2015 situaţia vizând tot ceea ce înseamnă activitatea de sănătate publică este blocată.

    Angajaţii Institutului Cantacuzino cer Guvernului şi Ministerului Sănătăţii să respecte Hotărârea de Guvern 320/2013, care prevede ca Institutul Cantacuzino să primescă un buget anual pentru producţia de vaccinuri, dar şi pentru ceea ce ţine de strategia naţională de sănătate.

    “Această sumă trebuie acordată în baza unui plan pe care noi l-am transmis deja, din 2014, la Ministerul Sănătăţii”, a mai spus Bălteanu.

    Institutul Cantacuzino a fost trecut, în octombrie 2014, în coordonarea Ministerului Educaţiei, până atunci fiind la Ministerul Sănătăţii.

    Institutul Cantacuzino, care se număra printre cei mai apreciaţi producători de imunologice din lume, şi-a început declinul în februarie 2010, după ce Agenţia Naţională a Medicamentului i-a retras autorizaţia de punere pe piaţă a produselor injectabile, inclusiv a vaccinurilor, întrucât îi expirase standardul de bune practici de fabricaţie. În aceste condiţii, unele programe naţionale de imunizare au fost blocate timp de mai multe luni, iar autorităţile au fost obligate să importe vaccin.

    Anul 2012 a fost primul în care în campania de imunizare gratuită împotriva gripei nu au mai fost folosite vaccinuri de la Institutul Cantacuzino, după ce, în ianuarie 2012, multe loturi cu doze fabricate la acest institut au fost retrase, din cauza unei concentraţii scăzute a tulpinei B, linia de producţie a fiolelor fiind ulterior închisă.

    În 2013 producţia a fost reluată fiind realizate primele 600.000 de doze. Dar, Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM) a anunţat Institutul Cantacuzino, la sfârşitul anului 2013, că vaccinul antigripal nu poate fi pus pe piaţă, întrucât au fost descoperite probleme.

    Totodată, ANM a trimis probe, pentru reverificare, la Agenţia Medicamentului din Franţa, care a comunicat, în 31 ianuarie, că vaccinul nu este conform normelor. Rezultatele au indicat faptul că vaccinul antigripal produs la Institutul Cantacuzino are peste 3.000 de unităţi per mililitru de endotoxine, faţă de sub 100 pentru un produs conform.

    În acest context, producţia de vaccin a fost oprită, iar imunizarea populaţiei se face numai cu vaccin din import.

  • DECLARAŢIA DE AVERE a lui Toni Greblă: Judecătorul CC are un teren, o casă, o garsonieră şi un depozit de 70.000 lei

    Potrivit ultimei declaraţii de avere a judecătorului Curţii Constituţionale Toni Greblă, datată iunie 2014, acesta are, împreună cu soţia sa, un teren intravilan la Târgu Jiu, în suprafaţă de 700 de metri pătraţi şi cumpărat în 1997.

    Familia lui Toni Greblă mai are o casă la Târgu Jiu, cumpărată tot în 1997, cu o suprafaţă de 180 de metri pătraţi şi mai deţine tot în Târgu Jiu o garsonieră de 24 de metri pătraţi, cumpărată în 1993.

    Greblă mai are un autoturism Peugeot, din 2003 şi un Hyunday ix35, fabricat în 2010, ambele cumpărate.

    La rubrica bijuterii şi opere de artă cu valoare însumată de peste 5000 de euro, Toni Greblă precizează că ”nu e cazul”.

    Greblă are un depozit bancar, la CEC, deschis în 2012, în valoare de 70.000 de lei.

    Potrivit declaraţiei de avere, veniturile judecătorului CC, din ultimul an fiscal, includ indemnizaţia de senator, pentru perioada ianuarie-decembrie 2013, în valoare de 69.518 lei. Ca judecător al Curţii Constituţionale, acesta a încasat, în decembrie 2013, suma de 5.752 de lei.

    Mihaela Greblă, soţia judecătorului CC, a încasat onorariul de la cabinetul său de avocatură, de 47.800 lei, în ultimul an fiscal. Aceasta are şi pensie de 28.800 lei.

    În declaraţia de interese, Toni Greblă precizează ”Cabinet individual de avocatură, activitate suspendată în 2000” şi calitatea de membru al AJVPS Gorj, funcţie neretribuită.

    Presa locală a scris, de-a lungul timpului, şi despre o fermă de struţi pe care Toni Greblă şi-a făcut-o în comuna gorjeană Teleşti, în anul 2010.

    Primarul localităţii Teleşti, Romulus Bîldea, spunea în 2011 că ferma avea 79 de struţi.

    ”Domnul senator Greblă aduce beneficii comunei prin ferma de struţi. El a asigurat, de altfel, şi câteva locuri de muncă în comună. M-aş bucura să fie mai mulţi investitori cu astfel de iniţiative pe raza localităţii noastre. (..) Crescătoria de struţi este a domnului senator Greblă, terenul aparţine de Teleşti şi se află pe drumul spre Brădiceni, pe deal. Are 79 de struţi. Senatorul are la fermă şi personal angajat, dar şi dânsul personal trece pe acolo”, declara primarul comunei Teleşti.

    El mai susţinea că ferma lui Greblă ar fi fost realizată cu fonduri europene, acesta spunând însă că parlamentarul ar fi de mult proprietarul spaţiului în care funcţionează struţăria.

    Toni Greblă a fost întrebat, joi, la ieşirea de la audierile de la DNA, dacă deţine ferma de struţi din Gorj la care fac referire anchetatorii, spunând că este “o gospodărie ţărănească”, în care sunt şi şapte struţi, dar nu este a sa. Toni Greblă a mai spus că nu încasează niciun ban de la această crescătorie, precizând: “De la şapte struţi, te costă mai mult întreţinerea decât venitul, astfel că ce venit să-ţi dea şapte struţi?”.

    Judecătorul Curţii Constituţionale Toni Greblă a fost adus de anchetatori cu mandat la Direcţia Naţională Anticorupţie, unde procurorii i-au adus la cunoştinţă că este urmărit penal pentru trafic de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat şi efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, în scopul obţinerii de bani sau bunuri necuvenite.

    La DNA este audiat şi omul de afaceri gorjean Ion Bîrcină, finul lui Toni Greblă, care este suspectat de cumpărare de influenţă, respectiv că i-ar fi dat mai multe bunuri lui Toni Greblă, pentru ca acesta să intervină în sprijinul firmelor sale. În acelaşi dosar, este audiat de procurorii anticorupţie şi generalul în rezervă Bartolomeu Săvoiu, fiind şi el adus cu mandat.

    Potrivit unor documente ale procurorilor, obţinute de MEDIAFAX, în perioada 2010-2015, Toni Greblă ar fi pretins şi primit de la finul său, omul de afaceri gorjean Ion Bîrcină, mai multe foloase necuvenite, atât în perioada în care a fost senator, respectiv până în 18 decembrie 2013, cât şi după ce şi-a început mandatul de judecător la Curtea Constituţională.

    “Foloasele necuvenite au fost primite în schimbul promisiunii de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici să îndeplinească şi să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de Bîrcină Ion, cu interese în domenii de activitate diversă (energie, transport, fier vechi ş.a.)”, se arată în documentele citate.

    Toni Greblă ar fi primit de la Ion Bîrcină folosinţa gratuită, service-ul şi asigurarea pentru autoturismul marca BMW Serie 5, înmatriculat succesiv pe numele societăţilor Hermens Comimpex SRL, Agena Systems SRL, Electric Service Orient SRL şi Electro Construct System SRL, toate fiind controlate de Bîrcină, valoarea totală a acestora fiind de 56.070 de euro, precum şi folosinţa gratuită a postului telefonic înregistrat pe SC Power Plus SRL.

    De asemenea, Toni Greblă ar fi primit de la finul său, în 2 noiembrie 2011, suma de 1.200 de lei, reprezentând echivalentul a două rochii de damă, cadou pentru soţia judecătorului CC.

    În documentele procurorilor se mai arată că Toni Greblă ar fi primit, în octombrie 2012, materiale electorale pentru campania privind alegerile parlamentare, respectiv: “şase capsatoare, 150.000 de capse, 2/3 km de cordelină şi alte materiale, toate pentru lipirea a 20.000 de afişe şi alte materiale electorale”.

    Toni Greblă mai este suspectat că, în perioada 2010-2015, “a exercitat în fapt activităţi specifice calităţilor de asociat (perceperea de dividende), administrator (reprezentarea societăţii) şi director general (activităţi comerciale), în mod ocult şi prin interpuşi, încălcând dispoziţiile de incompatibilitate prevăzute de articolul 102 lit. b şi c raportat la art.110 şi art.82 alin. 1 lit. a din Legea nr.161/2003 (privind incompatibilităţile judecătorului de la Curtea Constituţională şi senatorului)”, potrivit procurorilor.

    “În mod neîntrerupt, numitul Toni Greblă a desfăşurat activităţi comerciale direct şi prin interpuşi şi a exercitat calităţile de asociat, respectiv administrator / director general, în legătură cu ferma agricolă situată în comuna Teleşti, satul Şomăneşti (tarlaua 100, parcela 1), judeţul Gorj şi respectiv SC Electra Balistic SRL (societate la care fiii săi au calitatea de asociaţi cu câte 2% fiecare, iar Prundianu Mihai este asociat cu 57%), având ca obiect principal de activitate producţia de energie electrică)”, potrivit documentelor anchetatorilor.

    Procurorii susţin că, în declaraţiile de avere, Toni Greblă nu recunoaşte existenţa vreunor venituri sau proprietăţi în legătură cu ferma de creştere a struţilor din comuna Teleşti.

    Din înscrisurile de la dosar rezultă că ferma agricolă din Teleşti, satul Şomăneşti, se află pe un teren al căror acte de proprietate, pe numele soacrei lui Toni Greblă, au fost semnate de acesta, în perioada în care a fost prefect al judeţului Gorj şi respectiv preşedinte al Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

    Toni Greblă mai este acuzat că, începând din august 2014, ar fi făcut demersuri pentru intermedierea unei legături comerciale de export între omul de afaceri Ion Bîrcină şi Constantin Bartolomeu Săvoiu, cunoscut ca “Generalul”.

    “Împreună cu alte persoane, suspectul Toni Greblă a constituit un grup infracţional organizat cu scopul de a iniţia raporturi comerciale (export produse agro-alimentare) pe linia România – Federaţia Rusă, cu interpunerea Turciei, pentru eludarea deciziei de instituire de către Rusia a unui embargou unilateral asupra importului de produse agro-alimentare din Uniunea Europeană”, au precizat procurorii DNA, în comunicatul de presă.

    Anchetatorii susţin că membrii grupului s-au întâlnit de mai multe ori, atât în ţară, cât şi în afara ţării, şi au acţionat coordonat pentru îndeplinirea scopului pentru care s-au constituit.

    “În perioada 2014 – 2015, aceştia au efectuat acte pregătitoare în vederea săvârşirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate, prev. de art. 273 din Legea nr. 86/2006 – Codul Vamal”, a mai arătat DNA în comunicat.

    Toni Greblă, în vârstă de 62 de ani, este de profesie avocat, în perioada 1980-1989 făcând parte din Baroul Gorj. El a fost fondatorul CFSN Gorj, fiind preşedinte al filialei, iar în 1990 a fost numit prefect de Gorj, fiind primul prefect al judeţului după revoluţie.

    Toni Greblă a ocupta funcţia de prefect al judeţului Gorj până în anul 1993, după care a fost, până în 1997, prim-secretar la Misiunea Permanentă a României pe lângă Oficiul European al Naţiunilor Unite şi alte organizaţii internaţionale din Geneva.

    Toni Greblă a mai fost prefect de Gorj şi în perioada 2000-2003, iar ulterior, până în 2004, a fost consilier la Ministerul Administraţiei şi Internelor. În perioada 2005-2008, a fost director general al Asociaţiei Patronale Miniere din Romănia PATROMIN.

    În 2008, Toni Grelă a fost ales senator de Gorj, din partea PSD, în legislatura 2008-2012 fiind preşedintele Comisiei Juridice din Senat, iar din 2012, când a fost ales din nou senator, a fost vicepreşedinte al acestei comisii. El este judecător la Curtea Constituţională din decembrie 2013, din partea Senatului, înlocuind-o atunci pe judecătoarea Iulia Motoc, aleasă magistrat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

    De-a lungul timpului, Toni Greblă a apărut alături de mai multe persoane controversate, între care Ion Bîrcină, unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri de etnie romă din judeţul Gorj.

    În octombrie 2012, Ion Bîrcină a fost trimis în judecată de DNA, alături de alţi trei parteneri de afaceri de-ai săi, pentru că ar fi oferit mită de peste o jumătate de milion de euro fostului senator Gergely Olosz, pentru a-i fi atribuit preferenţial un contract de furnizare de energie la CEZ Oltenia, în perioada 2007-2008 Gergely Olosz fiind preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

    În iulie 2013, Bîrcină a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la patru ani de închisoare cu executare în acest dosar, în timp ce Olosz Gergely a fost condamnat la şapte ani de închisoare. În prezent, dosarul este pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, după ce magistraţii au stabilit că Tribunalul nu era competent să judece cauza, întrucât fostul parlamentar avea calitatea de avocat, ceea ce atrage competenţa Curţii de Apel. Următorul termen în acest proces este stabilit pentru 13 februarie.

    În ianuarie 2012, Ion Bîrcină a fost reţinut pentru 24 de ore, pentru mărturie mincinoasă, într-un dosar care viza un bărbat din Gorj condamnat pentru evaziune fiscală şi spălare de bani. La momentul respectiv, Bîrcină a fost eliberat din arestul IPJ Gorj după 24 de ore, el plecând de la sediul Poliţiei Gorj cu un bolid de lux care avea în parbriz ecuson de liberă trecere eliberat de Senatul României. În acest dosar, Bîrcină a fost reprezentat de soţia lui Toni Greblă, avocata Mihaela Greblă.

    În aprilie 2010, Bârcină a organizat o nuntă fastuoasă pentru fiica sa, pentru mai multe zeci de minute el plătind trei elicoptere care să stea în zbor deasupra Porţii Sărutului, pe parcursul ceremoniei de căsătorie. Toni Greblă, care atunci era senator PSD de Gorj, a fost naş al fiicei lui Bîrcină.

  • Firmele Avenir Telecom şi Euronet Services şi LPF, amendate de Consiliul Concurenţei pentru nerespectarea angajamentelor

    “Este pentru prima dată când aplicăm amenzi pentru nerespectarea angajamentelor. Scopul finalizării unei investigaţii prin acceptarea unor angajamente este restabilirea rapidă a mediului concurenţial. Formularea de angajamente este o iniţiativă a companiilor implicate şi orice modificare ulterioară a acestora sau a modului de aplicare se face doar în urma unei decizii a autorităţii de concurenţă”, a declarat, într-un comunicat, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Consiliul Concurenţei a finalizat, în 2012, două investigaţii privind posibile înţelegeri anticoncurenţiale între Orange, Vodafone şi Cosmote şi toţi distribuitorii acestora de produse preplătite de telefonie mobilă (aproximativ 150), după ce companiile implicate şi-au asumat o serie de angajamente de a încheia contracte care să conţină prevederi care să stimuleze competiţia.

    Companiile au implementat angajamentele pe care şi le-au asumat, iar studiile realizate în cadrul procesului de monitorizare au arătat că, faţă de 2012, în 2014, utilizatorii erau foarte multumiţi de produsele prepay, inclusiv de preţul acestora.

    “Cu toate acestea, au existat şi excepţii: companiile Avenir Telecom şi Euronet Services nu au modificat contractele cu sub-distribuitorii lor de produse preplătite de telefonie mobilă în termenul maxim prevăzut şi, ca urmare, au fost amendate cu 298.905 lei şi, respectiv 220.510 lei. Reamintim că prevederile care au generat îngrijorări concurenţiale şi pe care companiile aveau obligaţia de a le elimina de pe întreg lanţul de distribuţie, în termen de maxim 9 luni, vizau posibilitatea de a stabili preţul de revânzare al produselor preplătite de telefonie mobilă, declararea şi autorizarea punctelor de vânzare ale partenerilor comerciali, obligaţiile de non-concurenţă”, se menţionează în comunicat.

    De asemenea, atât operatorii de telefonie mobilă, cât şi distribuitorii lor de produse s-au angajat ca la selectarea distribuitorilor/sub-distribuitorilor acestora vor aplica un set de principii şi reguli de selecţie transparente şi nediscriminatorii.

    În ceea ce priveşte LPF, aceasta a fost sancţionată cu 185.664 lei pentru că nu a respectat angajamentele pe care şi le-a asumat, referitoare la drepturile de difuzare a meciurilor de fotbal în sezoanele competitionale 2011-2012, 2012-2013, 2013-2014.

    Consiliul Concurenţei a constatat că LPF a încălcat angajamentele prin faptul că nu a vândut drepturile de televiziune aferente pachetelor 3, 4, 5, 6, 7 şi 9 prin intermediul unei licitaţii deschise, transparente şi nediscriminatorii, ci sub forma unui singur pachet de drepturi. De asemenea, LPF a cesionat anumite categorii de drepturi cu caracter exclusiv, deşi angajamentele asumate prevedeau cesionarea cu titlu neexclusiv a acestor categorii de drepturi. În ceea ce priveşte drepturile de transmisie directă radio, LPF le-a cesionat exclusiv către Societatea Română de Radiofuziune, printr-un contract încheiat pe o perioada de 3 (trei) ani, neexistând o pachetizare a meciurilor.

    În prezent, Consiliul Concurenţei derulează o nouă investigaţie asupra modului în care LPF a vândut drepturile de televizare ale meciurilor din cadrul competiţiei Liga I. Această investigaţie a fost declanşată în urma unei plângeri.

    Liga Profesionistă de Fotbal a vândut drepturile de televizare ale meciurilor de fotbal ce se desfăşoară în cadrul competiţiei Liga I către compania Intel Sky Broadcast LTD, pentru o perioadă de 5 ani. Compania a decis să le valorifice prin intermediul a două posturi de televiziune în regim “cu plată”. Investigaţia nu vizează modalitatea în care compania Intel Sky Broadcast LTD valorifică aceste drepturi de televizare, ci comportamentul membrilor LPF.

    Autoritatea de concurenţă acceptă angajamente doar în situaţia în care acestea sunt o măsură mai eficientă decât continuarea investigaţiei. Neîndeplinirea angajamentelor devenite obligatorii prin decizie a Consiliului Concurenţei constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 0,5% la 10% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior sancţionării.

  • Omul de afaceri Ion Bîrcină, finul judecătorului CC Toni Greblă, adus cu mandat la DNA: “Am atât de mulţi bani că nu ştiu ce să fac cu ei”

    Omul de afaceri gorjean Ion Bîrcină a spus, la intrarea în sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, că le dădea des bani cu împrumut rudelor sale, inclusiv judecătorului Curţii Constituţionale Toni Greblă.

    Ion Bîrcină este suspectat de cumpărare de influenţă, respectiv că i-ar fi dat mai multe bunuri lui Toni Greblă, pentru ca acesta să intervină în sprijinul firmelor sale.

    Judecătorul Curţii Constituţionale Toni Greblă a fost şi el dus de anchetatori cu mandat la Direcţia Naţională Anticorupţie, unde procurorii i-au adus la cunoştinţă că este urmărit penal pentru trafic de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat şi efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, în scopul obţinerii de bani sau bunuri necuvenite.

    În acelaşi dosar, generalul în rezervă Bartolomeu Săvoiu este audiat la DNA, fiind şi el adus cu mandat.

    Potrivit unor documente ale procurorilor, obţinute de MEDIAFAX, în perioada 2010-2015, Toni Greblă ar fi pretins şi primit de la finul său, omul de afaceri gorjean Ion Bîrcină, mai multe foloase necuvenite, atât în perioada în care a fost senator, respectiv până în 18 decembrie 2013, cât şi după ce şi-a început mandatul de judecător la Curtea Constituţională.

    “Foloasele necuvenite au fost primite în schimbul promisiunii de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici să îndeplinească şi să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de Bîrcină Ion, cu interese în domenii de activitate diversă (energie, transport, fier vechi ş.a.)”, se arată în documentele citate.

    Toni Greblă ar fi primit de la Ion Bîrcină folosinţa gratuită, service-ul şi asigurarea pentru autoturismul marca BMW Serie 5, înmatriculat succesiv pe numele societăţilor Hermens Comimpex SRL, Agena Systems SRL, Electric Service Orient SRL şi Electro Construct System SRL, toate fiind controlate de Bîrcină, valoarea totală a acestora fiind de 56.070 de euro, precum şi folosinţa gratuită a postului telefonic înregistrat pe SC Power Plus SRL.

    De asemenea, Toni Greblă ar fi primit de la finul său, în 2 noiembrie 2011, suma de 1.200 de lei, reprezentând echivalentul a două rochii de damă, cadou pentru soţia judecătorului CC.

    În documentele procurorilor se mai arată că Toni Greblă ar fi primit, în octombrie 2012, materiale electorale pentru campania privind alegerile parlamentare, respectiv: “şase capsatoare, 150.000 de capse, 2/3 km de cordelină şi alte materiale, toate pentru lipirea a 20.000 de afişe şi alte materiale electorale”.

    Toni Greblă mai este suspectat că, în perioada 2010-2015, “a exercitat în fapt activităţi specifice calităţilor de asociat (perceperea de dividende), administrator (reprezentarea societăţii) şi director general (activităţi comerciale), în mod ocult şi prin interpuşi, încălcând dispoziţiile de incompatibilitate prevăzute de articolul 102 lit. b şi c raportat la art.110 şi art.82 alin. 1 lit. a din Legea nr.161/2003 (privind incompatibilităţile judecătorului de la Curtea Constituţională şi senatorului)”, potrivit procurorilor.

    “În mod neîntrerupt, numitul Toni Greblă a desfăşurat activităţi comerciale direct şi prin interpuşi şi a exercitat calităţile de asociat, respectiv administrator / director general, în legătură cu ferma agricolă situată în comuna Teleşti, satul Şomăneşti (tarlaua 100, parcela 1), judeţul Gorj şi respectiv SC Electra Balistic SRL (societate la care fiii săi au calitatea de asociaţi cu câte 2% fiecare, iar Prundianu Mihai este asociat cu 57%), având ca obiect principal de activitate producţia de energie electrică)”, potrivit documentelor anchetatorilor.

    Procurorii susţin că, în declaraţiile de avere, Toni Greblă nu recunoaşte existenţa vreunor venituri sau proprietăţi în legătură cu ferma de creştere a struţilor din comuna Teleşti.

    Din înscrisurile de la dosar rezultă că ferma agricolă din Teleşti, satul Şomăneşti, se află pe un teren al căror acte de proprietate, pe numele soacrei lui Toni Greblă, au fost semnate de acesta, în perioada în care a fost prefect al judeţului Gorj şi respectiv preşedinte al Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

    Toni Greblă mai este acuzat că, începând din august 2014, Toni Greblă ar fi întreprins demersuri pentru intermedierea unei legături comerciale de export între omul de afaceri Ion Bîrcină şi Constantin Bartolomeu Săvoiu, cunoscut ca “Generalul”.

    “Împreună cu alte persoane, suspectul Toni Greblă a constituit un grup infracţional organizat cu scopul de a iniţia raporturi comerciale (export produse agro-alimentare) pe linia România – Federaţia Rusă, cu interpunerea Turciei, pentru eludarea deciziei de instituire de către Rusia a unui embargou unilateral asupra importului de produse agro-alimentare din Uniunea Europeană”, au precizat procurorii DNA, în comunicatul de presă.

    Anchetatorii susţin că membrii grupului s-au întâlnit de mai multe ori, atât în ţară, cât şi în afara ţării, şi au acţionat coordonat pentru îndeplinirea scopului pentru care s-au constituit.

    “În perioada 2014 – 2015, aceştia au efectuat acte pregătitoare în vederea săvârşirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate, prev. de art. 273 din Legea nr. 86/2006 – Codul Vamal”, a mai arătat DNA în comunicat.

    Toni Greblă este judecător la Curtea Constituţională din decembrie 2013, din partea Senatului, el înlocuind-o atunci pe judecătoarea Iulia Motoc, aleasă magistrat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. După ce a fost numit judecător, Toni Greblă a demisionat din calitatea de senator PSD, deţinută din 2008.

    De-a lungul timpului, Toni Grebla a apărut alături de mai multe persoane controversate, între care Ion Bîrcină, considerat unul din cei mai bogaţi oameni de afaceri de etnie romă din Gorj şi cunoscut pentru afacerile sale controversate cu statul.

    Constantin Bartolomeu Săvoiu, în vârstă de 70 de ani, este general în rezervă, fiind şi Mare Maestru al Marii Loji Naţionale Române -1880.

    În octombrie 2012, omul de afaceri de etnie romă Ion Bîrcină a fost trimis în judecată de DNA, alături de alţi trei parteneri de afaceri de-ai săi, pentru că ar fi oferit mită de peste o jumătate de milion de euro fostului senator Gergely Olosz, pentru a-i fi atribuit preferenţial un contract de furnizare de energie la CEZ Oltenia, în perioada 2007-2008 Gergely Olosz fiind preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

    În iulie 2013, Bîrcină a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la patru ani de închisoare cu executare în acest dosar, în timp ce Olosz Gergely a fost condamnat la şapte ani de închisoare. În prezent, dosarul este pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, după ce magistraţii au stabilit că Tribunalul nu era competent să judece cauza, întrucât fostul parlamentar avea calitatea de avocat, ceea ce atrage competenţa Curţii de Apel. Următorul termen în acest proces este stabilit pentru 13 februarie.

    În ianuarie 2012, Ion Bîrcină a fost reţinut pentru 24 de ore, pentru mărturie mincinoasă, într-un dosar care viza un bărbat din Gorj condamnat pentru evaziune fiscală şi spălare de bani. La momentul respectiv, Bîrcină a fost eliberat din arestul IPJ Gorj după 24 de ore, el plecând de la sediul Poliţiei Gorj cu un bolid de lux care avea în parbriz ecuson de liberă trecere eliberat de Senatul României.

    În aprilie 2010, Bârcină a organizat o nuntă fastuoasă pentru fiica sa, pentru mai multe zeci de minute el plătind trei elicoptere care să stea în zbor deasupra Porţii Sărutului, pe parcursul ceremoniei de căsătorie. Toni Greblă, care atunci era senator PSD de Gorj, a fost naş al fiicei lui Bîrcină.

    (Serviciul FOTO al agenţiei MEDIAFAX vă pune la dispoziţie imagini.)

  • SUA resping cererea Ungariei de a-i suspenda imunitatea diplomatică lui Andre Goodfriend

    Levente Magyar, secretar de stat pentru relaţii diplomatice economice, a afirmat că Guvernul ungar a primit miercuri răspunsul SUA la cererea sa de a-i suspenda imunitatea diplomatică lui Andre Goodfriend. Prin urmare, Guvernul consideră acest caz închis, a adăugat el.

    Procurorul ungar, prin intermediul Ministerului de Externe, a transmis această cerere secretarului de Stat american, în legătură cu un proces intentat de directoarea Fiscului, Ildiko Vida, care voia să-l dea în judecată pe Goodfriend pentru calomnie, deoarece numele ei apare pe o listă cu oficiali ungari care au interdicţie de intrare în SUA fiind suspectaţi de corupţie.

    Procurorul a subliniat că o eventuală suspendare a imunităţii i-ar fi dat lui Goodfriend ocazia de a-şi susţine declaraţiile publice în faţa sistemului de justiţie independent al Ungariei. El a adăugat că, în condiţiile în care imunitatea nu îi va fi ridicată, diplomatul nu poate oferi dovezi privind motivele interdicţiei de călătorie în SUA. Guvernul a luat toate măsurile legale pe care le putea lua pentru soluţionarea acestui caz.

    Magyar a mai declarat miercuri că vor fi depuse eforturi pentru a asigura că sosirea noului ambasador american la Budapesta, Colleen Bradley Bell, deschide calea dialogului politic şi revenirii relaţiilor politice la acelaşi nivel cu cele economice şi de apărare.

    Ildiko Vida l-a dat în judecată anul trecut pe Andre Goodfriend pentru calomnie şi, de asemenea, a depus o plângere la Biroul de Investigaţii al procuraturii pentru “defăimare publică provocând pagube grave”. Goodfriend este acuzat că a defăimat-o pe Vida în calitate de director al Fiscului (NAV).

    Potrivit avocatului lui Vida, cele două plângeri au fost depuse în urma unor declaraţii ale însărcinatului cu afaceri al Statelor Unite într-un interviu pentru săptămânalul Heti Valasz.

    Goodfriend a declarat în acest interviu că Ambasada Statelor Unite de la Budapesta deţine informaţii despre activităţi frauduloase la Fiscul ungar care, din câte ştie el, nu au fost investigate. Întrebat dacă are probe în acest sens, diplomatul a declarat că Washingtonul a furnizat deja Guvernului Orban probe. El a subliniat totodată că nu se referă la cele “două foi de hârtie” care au fost trimise Ministerului ungar de Externe, pe care nu le consideră probe.

    Diplomatul american a precizat pentru publicaţie că impunerea de către Statele Unite a unor sancţiuni unor oficiali de rang înalt relevă faptul că Washingtonul crede că “unii oficiali guvernamentali sunt implicaţi în (fapte de) corupţie”, fără să menţioneze nume. El a subliniat că interdicţia nu reprezintă o reacţie faţă de oficiali care “fac prea puţin” împotriva fraudei, deoarece acest lucru nu înseamnă corupţie.

    Premierul conservator şi populist ungar Viktor Orban a declarat atunci în Parlament că o va destitui pe şefa Fiscului Ildiko Vida, dacă aceasta nu îl va da în judecată pentru defăimare pe Andre Goodfriend.

    Orban a precizat că se aşteaptă ca Vida să-l dea în judecată pe Goodfriend, după ce Statele Unite i-au înscris numele pe o listă de sancţiuni, alături de alţi oficiali ungari de rang înalt, suspectaţi de corupţie.

    De asemenea, Orban l-a îndemnat pe diplomatul american “să nu se ascundă în spatele imunităţii diplomatice”. În opinia sa, diplomatul ar trebui “să stea drept, să fie bărbat şi să-şi asume responsabilitatea a ceea ce a afirmat”.

  • KLM, desemnată cea mai SIGURĂ companie aeriană din Europa în 2014

    În ceea ce priveşte operatorii din Europa, compania olandeză KLM este urmată de Lufthansa (Germania), care se plasează pe poziţia a 12-a la nivel mondial în 2014, în topul siguranţei zborului.

    La nivel mondial, în spatele Cathay Pacific Airways se clasează companiile Emirates din Emiratele Arabe Unite, EVA Air din Taiwan şi Air Canada.

    Numărul persoanelor care au murit în urma unor accidente aviatice a crescut de aproape patru ori anul trecut în comparaţie cu 2013, când 251 de oameni au decedat din această cauză, potrivit datelor JACDEC.

    “Deşi transportul aerian rămâne cel mai sigur, 2014 reprezintă un an atipic prin comparaţie cu anii precedenţi, când numărul de victime a scăzut constant”, se arată în raportul JACDEC.

    Regiunea Asia-Pacific a fost considerată cea mai puţin sigură, întrucât aproximativ jumătate dintre decese au survenit în urma unor accidente petrecute în această zonă. În schimb, cele mai sigure regiuni au fost America de Nord şi Eurasia.

    Malaysia Airlines, implicată în două dintre cele mai grave accidente aeriene de anul trecut, a coborât de pe poziţia 34 ocupată în 2013 pe locul 57.

    JACDEC analizează perfomanţa a 60 de companii aeriene mari la nivel internaţional şi întocmeşte clasamentul siguranţei pe baza unor date ca dimensiunea traficului, numărul de incidente şi pierderile totale suferite în ultimii 30 de ani.

  • Prima extragere, ocazională, a Loteriei bonurilor fiscale va fi pe 13 aprilie, a doua zi de Paşte

    Conform proiectului, pentru anul 2015, prima extragere lunară va fi în luna iulie 2015, dar vor putea fi organizate şi extrageri ocazionale.

    Prima astfel de extragere ocazională va fi pe 13 aprilie, a doua zi de Paşte, anunţă ministerul.

    “Ministerul Finanţelor Publice intenţionează organizarea Loteriei Bonurilor Fiscale începând cu 13 aprilie 2015 (a doua zi de Paşte), când se va programa prima extragere ocazională, având un fond de premiere de 1 milion lei”, se arată într-un comunicat al ministerului.

    Sursa citată arată că astfel de extrageri ocazionale pot fi organizate “de Paşte, Crăciun etc”.

    La rândul său, premierul Victor Ponta a scris pe Facebook că Loteria Bonurilor Fiscale este o iniţiativă extrem de binevenită, care, la fel ca în alte state în care s-a aplicat, va ajuta la combaterea evaziunii fiscale.

    Singura modificare faţă de proiectul iniţial, prezentat de MEDIAFAX, este că Ministerul Finanţelor nu a mai stabilit în ordonanţă bugetul pe acest an alocat acestei loterii, calculat în proiect la 10 milioane lei, ci a redactat un articol care prevede doar că în anul 2015, “suma necesară” pentru asigurarea fondului de premiere pentru Loteria bonurilor fiscale se asigură prin virări de credite bugetare, cu încadrarea în bugetul aprobat Ministerului Finanţelor.

    În nota de fundamentare aferentă proiectului este însă în continuare menţionat că “suma de 10.000 mii lei necesară pentru anul 2015 se va asigura prin redistribuire, cu încadrarea în bugetul aprobat Ministerului Finanţelor Publice – Acţiuni generale pe anul 2015”.

    Conform proiectului, obţinut şi prezentat miercuri de MEDIAFAX, persoanele fizice rezidente şi nerezidente care au împlinit deja vârsta de 18 ani şi deţin bonuri fiscale care atestă cumpărarea de bunuri sau servicii în ţară vor putea participa, din iulie, la “Loteria bonurilor fiscale”, bugetul total alocat pe şase luni din acest an urmând să fie 10 milioane lei

    Loteria va fi organizată lunar, în prima duminică după data de 15 a fiecărei luni, pentru luna anterioară, dar va putea fi organizată şi ocazional, după minimum 15 zile de la sfârşitul intervalului calendaristic participant la Loterie, şi va consta în extragerea aleatorie de numere, respectiv un număr cuprins în intervalul dintre 1 şi 999 inclusiv, reprezentând valoarea totală a bonului fiscal fără subdiviziunile leului, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, şi o dată calendaristică reprezentând ziua emiterii bonului fiscal, aferentă lunii sau intervalului calendaristic, după caz, pentru care este organizată Loteria, în vederea acordării de premii în bani.

    Extragerile vor fi organizate de Loteria Română şi sunt publice, iar prima extragere lunară va fi în luna iulie 2015, fiind văzută de Guvern ca măsură pentru combaterea evaziunii fiscale şi reducerea economiei subterane.

    La extragerile lunare vor participa bonurile fiscale emise în luna calendaristică anterioară organizării extragerii, iar la extragerile ocazionale participă bonurile fiscale emise în intervalul calendaristic anterior organizării extragerii, stabilit prin ordin al ministrului Finanţelor.

    “Un bon fiscal este considerat câştigător dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) a fost emis de un aparat de marcat electronic fiscal care funcţionează în conformitate cu OU 28/1999, sunt lizibile toate informaţiile obligatorii, aşa cum sunt prevăzute de OU 28/1999, are valoarea totală fără subdiviziunile leului, exprimată în monedă naţională, egală cu valoarea extrasă, a fost emis în ziua extrasă, nu are menţionat, cu ajutorul aparatului de marcat electronic fiscal, niciun cod de înregistrare fiscală al cumpărătorului şi a fost emis pentru vânzarea de bunuri şi/sau prestări de servicii către persoane fizice”, se arată în document.

    Premiile vor fi revendicate prin depunerea bonului fiscal câştigător, în original, la orice unitate teritorială a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), alături de copia actului de identitate sau a paşaportului titularului bonului şi de o declaraţie al cărei model va fi aprobat prin ordin al ministrului Finanţelor, până la 30 aprilie 2015. Revendicarea va fi posibilă în termen de maximum 30 de zile de la data extragerii, acest termen reprezentând termenul de decădere din dreptul de a revendica premiul.

    În termen de 10 zile de la expirarea perioadei, unităţile teritoriale transmit către ANAF lista persoanelor care au revendicat premiile.

    Premiile vor fi virate de către Ministerul Finanţelor în cont bancar deschis la o instituţie de credit din România pe numele câştigătorului, în termen de 60 de zile de la expirarea termenului de revendicare a premiilor, cu posibilitatea prelungirii acestei perioade cu până la 60 de zile, în situaţiile în care există suspiciuni de fraudă.

    O persoană va putea revendica un singur premiu aferent unei extrageri, iar premiile vor putea fi revendicate doar de persoanele care au împlinit vârsta de 18 ani.

    Ministerul Finanţelor va stabili fondul anual de premiere pentru Loterie, precum şi repartizarea lunară a acestuia.

    “În vederea obţinerii valorii câştigătoare pentru un bon fiscal, după centralizarea situaţiei bonurilor fiscale câştigătoare revendicate în termen, se împarte fondul lunar de premiere la numărul total al bonurilor fiscale câştigătoare revendicate în termen, iar suma astfel obţinută se rotunjeşte la leu în favoarea câştigătorului. În cazul în care într-o lună calendaristică nu există niciun câştigător, fondul de premiere se reportează pentru extragerea următoare”, este procedura pregătită de Guvern.

    Astfel, valoarea câştigătoare aferentă unui bon va rezulta prin împărţirea fondului de premiere la numărul bonurilor fiscale câştigătoare revendicate în termen.

    La finele anului trecut, Ministerul Finanţelor aprecia că la extragerile lunare vor fi acordate un număr de 160 de premii egale, câte 20 pentru fiecare regiune fiscală a ANAF, valoarea preconizată a fiecărui premiu fiind de 1.200 lei.

    Conform documentului, pentru acest an, Ministerul Finanţelor va majora, în una sau mai multe tranşe, bugetul propriu cu 10 milioane lei din Fondul de rezervă bugetară, pentru Loteria bonurilor fiscale.

    “În domeniul comerţului cu amănuntul şi al serviciilor prestate direct către populaţie, există un nivel ridicat de evaziune fiscală, una din modalităţile concrete de eludare a plăţii impozitelor şi taxelor datorate statului, fiind neemiterea bonurilor fiscale de către operatorii economici care au această obligaţie. În acest context, apare ca bine-venit un mijloc suplimentar, în sprijinul unei mai bune colectări a veniturilor bugetare, mijloc bazat pe cointeresarea, implicarea şi responsabilizarea cetăţenilor, ca beneficiari direcţi ai serviciilor sociale”, consideră Executivul.

    Guvernul susţine totodată că Loteria bonurilor fiscale, deşi presupune, similar activităţilor de natura jocurilor de noroc, selectarea aleatorie a unor rezultate cu utilizarea unor mijloace de joc de tipul urnelor, roţilor (mijloace de joc de tip loteristic) în vederea desemnării unor câştigători cărora li se atribuie premii în bani, nu este un joc de noroc, întrucât dreptul de participare nu este condiţionat de plata unei taxe.

  • Percheziţii într-un dosar de evaziune fiscală în care sunt vizaţi angajaţi ai Primăriei Craiova

    Potrivit reprezentanţilor Poliţiei Dolj, percheziţiile au avut loc la 24 de adrese din Craiova, respectiv la locuinţele unor angajaţi şi foşti angajaţi ai Direcţiei de Impozite şi Taxe din Primăria Craiova suspectaţi de fraude informatice, fals intelectual, înşelăciune şi abuz în serviciu.

    Aceste infracţiuni ar fi fost comise în perioada 2007 – 2014, prejudiciul depăşind 600.000 de lei.

    ”Este vorba despre un dosar instrumentat de poliţiştii Serviciului de Investigare a Fraudelor,fiind un dosar penal mai vechi, care vizează vizează fapte penale săvârşite de inspectori din cadrul Direcţiei Impozite şi Taxe în perioada 2007-2012. A existat o colaborare între noi şi Serviciul de Investigare a Fraudelor, au solicitat tot felul de documente, iar astăzi (n.r. joi) au venit şi au solicitat alte documente şi au făcut percheziţii la colegii mei acasă”, a spus Elena Bonescu, director al Direcţiei de Taxe şi Impozite din cadrul Primăriei Craiova.

    Ea a precizat că 19 angajaţi ai Serviciului Impozite şi Taxe au fost duşi la audieri la Parchetul Judecătoriei Craiova.