BusinessMagazin

Blog

  • 44,4% din cumpărăturile de Black Friday au fost electrocasnice

    Studiul, realizat între 4 si 6 decembrie 2012, a investigat comportamentul de cumparare al românilor cu ocazia Black Friday si a măsurat întreaga piată de retail din România.

    Rezultatele studiului post-Black Friday au indicat o crestere accelerată a procentului românilor familiarizati cu acest eveniment – în mai putin de 20 zile, acesta a sărit de la 27,2% la 69,8%. Dintre cei care au auzit despre Black Friday, 11,1% au spus ca au cumparat ceva de la retailerii care au avut promotii în weekendul 23-25 noiembrie.

    Conform studiului, 38,1% dintre cumpărători au ales de Black Friday să cumpere online.Cei mai multi români s-au folosit de reducerile de Black Friday pentru a-si completa sau înlocui produsele electrocasnice din gospodărie : 44,4% din achizitiile de Black Friday au reprezentat produse din această categorie.

    Pe locul doi si trei în preferintele românilor s-au plasat tot produse din electroIT: segmentul IT&C (în care au fost incluse laptopurile, telefoanele sau tabletele) a reprezentat 30% din achizitii, în timp ce electronicele (televizoare, aparatură foto-video etc.) au reprezentat alte 24,3% dintre cumpărături.

    De Black Friday, românii au optat si pentru alte categorii de produse – segmentele de fashion, cosmetic sau food au atras 23,2% dintre cumpărături . Jucăriile au reprezentat 2,4% din achizitii în timp ce doar 2% dintre români au optat pentru produsele de bricolaj.

    Studiul a fost realizat pe un esantion reprezentativ de 2000 de respondenti din mediul urban si rural, cu vârste cuprinse între 18 si 50 de ani. Eroarea de esantionare a studiului este de ± 2,2%.Din ce magazine au ales românii sa-si faca cumparaturile de Black Friday

    1. eMAG.ro – 21,1%
    2. Flanco – 18,4%
    3. Altex şi Mediagalaxy – 12,3%
    4. Domo – 9,4%
    5. Carrefour – 8,6%
    6. Metro – 2,8%
    7. evomag.ro – 2,2%
    8. PCGarage.ro -1,6%
    9. Kaufland – 1%
    10.Azerty.ro, Clickshop.ro, Cel.ro – 0,6%

  • Vasilescu, BNR: Rolul FMI nu este să formeze campioni economici

    “FMI nu este institu­ţia care să împrumute ţări care vor să fie cam­pioni economici. Nu ăsta este rolul FMI, să forme­ze campioni economici. Uneori este o simplă cârjă care să te ajute să mergi înainte. Era lim­pe­­de că România avea ne­voie de acordul cu FMI. Era nevoie de o cârjă care să susţină cât de cât consu­mul. Banii au venit să as­tu­pe un gol”, a de­­clarat Va­si­lescu cu ocazia lan­­sării căr­ţii “Româ­nia între Est şi Vest. Ade­ra­rea la FMI şi BIRD”, de Ion Ale­xan­dres­cu, arătând că exprimă o opinie personală.

    Mai multe pe zf.ro

  • Prinsă între mândria de a nu dezamăgi pieţele şi criza din zona euro, Polonia se află în faţa primei recesiuni din ultimii 20 de ani

    “Anul viitor va fi mult mai dificil decât 2009. Cel puţin atunci economia a rămas închegată. Acestea sunt cele mai dificile vremuri de când mi-am deschis afacerile în 1991”, se plânge Tomasz Nordynski, proprietarul unui dealer Peugeot.

    Mai multe pe zf.ro

  • Noua conducere a CSSPP îşi face publică strategia: prudenţă în investiţii şi praguri maximale la comisioanele de administrare

    Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) este responsabilă de supervizarea modului în care sunt investite de către cei nouă administratori contribuţiile plătite obli­gatoriu de angajaţi din venitul salarial pentru pensiile de peste douăzeci de ani. În prezent, 5,7 milioane de români contribuie lunar cu 3,5% din venitul salarial la un fond obligatoriu, iar din 2013 suma este pro­gramată să crească la 4%. Contribuţiile nete plătite de angajaţi la fondurile de pensii private obligatorii din martie 2008 până în prezent sunt în valoare de circa 8 miliarde de lei, această sumă fiind investită în titluri de stat, obligaţiuni, acţiuni şi depozite bancare.

    Mai multe pe zf.ro

  • Poiana Braşov este mai scumpă de Revelion decât Parisul, dar românii o preferă

    Burcea a menţionat că cele 4.000 de locuri de cazare din Poiana Braşov şi Valea Prahovei, unde Revelionul costă peste 500 de euro, au fost deja rezervate în totalitate. “Sunt vreo 10-12 hoteluri de top la munte, şi ele cumulează cam 4.000 de locuri. Toate acestea, unde un loc de cazare costă, în medie, peste 500 de euro pentru un pachet de Revelion, s-au umplut deja. Este o singură dată pe an Revelionul, iar numărul de locuri este foarte mic faţă de cerere”, a spus Burcea. El a afirmat că peste 80% din cei dispuşi să plătească pentru o cameră la munte mai mult de 500 de euro provin din Capitală. Potrivit lui Burcea, cheltuiala de persoană pentru aceşti turişti, incluzând hotelul şi banii de buzunar, depăşeşte 1.000 de euro pentru întregul sejur.

    Mai multe pe zf.ro

  • 1,5 milioane de români au renunţat să-şi mai asigure casele

    Astfel, subscrierile au scăzut cu 18% faţă de perioada ianuarie-septembrie 2011 şi au ajuns la 465 milioane de lei (105 mil. euro) după ce în ultimii doi ani veniturile din vânzarea poliţelor de locuinţe crescuseră rapid. La portofoliul de poliţe facultative se adaugă şi cele aproximativ 300.000 de contracte de asigurare obligatorie, cu subscrieri de 16 milioane de lei. Subscrierile pe asigurări facultative de locuinţe au scăzut deşi în ultimii ani companiile au redus semnificativ nivelul primelor în speranţa extinderii portofoliului de clienţi şi a obţinerii unei felii cât mai mari din piaţă. După ce au redus tarifele, asigurătorii au cedat o parte mai mare din încasări în reasigurare, sumele transferate în primele nouă luni ridicându-se la 121 milioane de lei, cu 18% mai mult decât în intervalul ianuarie-septembrie 2011. La sfârşitul lunii septembrie, circa 43% din locuinţe erau asigurate printr-o poliţă facultativă sau obligatorie.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Polonezii de la Echo încep în vară, cu fonduri proprii, lucrările la un mall în Braşov

    După ce în toamnă au reuşit să semneze un contract cu francezii de la Carrefour pentru închirierea unui spaţiu de 8.500 mp în mall, polonezii spun acum că sunt dispuşi să înceapă lucrările din fonduri proprii, în condiţi­ile în care grupurile Immochan şi NEPI speră de asemenea ca la finalul acestei ierni să atace Braşovul cu alte proiecte de malluri.

    Mai multe pe zf.ro

  • Zarea vinde spumante de 5 milioane de euro în această perioadă

    “Vânzările sunt puţin peste cele de anul trecut din acelaşi interval şi ne aşteptăm ca tendinţa să se menţină până la finalul anului. În aceste două – trei luni vindem cât în restul anului la un loc”, a spus Emil Popescu, preşedintele Zarea. Zarea, companie fondată în urmă cu 100 de ani care a trecut printr-o naţionalizare, a avut anul trecut afaceri de 47 milioane de lei (11,2 mil. euro) şi este deţi­nută de grupul german Schloss Wachenheim. Preşedintele Zarea estimea­ză piaţa locală a vinurilor spumante la 30-40 mil. euro, tendinţa fiind de scădere în ultimii ani.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • NIS şi-a făcut echipă de conducere locală din foşti şefi la Petrom

    În luna mai a acestui an chiar Wolfgang Ruttenstorfer, fostul şef al OMV la momentul privatizării Petrom, a devenit membru al consiliului de administraţie al NIS. Informaţiile privin piaţa locală sunt confirmate şi de datele disponibile pe reţeaua de socializare de business LinkedIn, unde manageri angajaţi acum de NIS responsabili pentru dezvoltarea afacerii sau pentru planificarea şi dezvoltarea reţelei sunt foşti angajaţi ai Petrom. Aceste informaţii vin în contextul în care de aproape un an de zile surse din piaţă vorbesc despre o tranzacţie cu benzinării între Petrom şi NIS, una dintre părţi fiind interesată de reducerea expunerii pe segmentul de marketing, în timp ce cealaltă caută extinderea regională. “Nu comentez”, a răspuns Adrian Bălan-Dolţu, business development director al NIS Petrol, numele sub care NIS funcţionează în România, la toate întrebările legate de existenţa negocierilor cu Petrom sau cu alţi jucă­tori din piaţă.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Ponta, editorial în Washington Post: Exemplul României pentru abordarea problemelor fiscale

    “Pe 6 noiembrie, alegătorii din Statele Unite au transmis liderilor lor un mesaj privind viitoarea direcţie economică a Americii. Europa trece în prezent printr-un proces similar, fiecare ţară în parte. În România au loc alegeri legislative duminică”, scrie premierul în deschiderea articolului din Washington Post.

    Realegerea preşedintelui Barack Obama în noiembrie a reprezentat o victorie a principiilor consolidării fiscale şi creşterii economice inteligente. Tot mai mulţi europeni îşi exprimă, de asemenea, dorinţa pentru aceste politici, scrie premierul.

    “România a fost una dintre ţările din Europa cel mai puternic lovite de criza economică. Programul de austeritate pus în aplicare la momentul respectiv a fost un răspuns de moment şi nu foarte bine calculat, cu un impact social şi economic devastator asupra economiei. Profesorii şi doctorii au fost trecuţi la niveluri de salarizare mai scăzute decât cele pentru muncitorii necalificaţi, iar România s-a confruntat cu o emigraţie masivă a clasei de mijloc”, afirmă el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro