Blog

  • 400 de locuinte de protocol si ferma de porci a lui Ceausescu, scoase la vanzare

    Valoarea contractului este de 410.000 de lei, iar procedura de
    evaluare va fi derulata in conformitate cu Ordonanta 19/2002
    privind utilizarea fondului locativ de protocol si vanzarea unor
    imobile, aflate in administrarea RA APPS.

    Anuntul de atribuire a contractului de evaluare a fost publicat
    saptamana trecuta, la putin timp dupa ce presedintele Traian
    Basescu a declarat, in cadrul emisiunii “Dupa 20 de ani” de la Pro
    TV, ca regia ar trebui sa fie privatizata, iar persoanele care
    locuiesc in imobilele din patrimoniul acesteia sa le poata cumpara
    la pretul pietei, avand prima optiune.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info.

  • FMI nu ne mai da bani daca Guvernul nu modifica ordonanta creditelor

    “Aceasta ar putea fi noutatea care a rezultat din discutia de
    azi. Ca transa care ar trebui accesata de Romania pana pe 15
    decembrie ar putea sa fie acordata sub rezerva rezolvarii acestei
    probleme legata de OUG 50”, a declarat Viorel Stefan, presedintele
    Comisiei Buget-Finante din Camera Deputatilor, la finalul
    discutiilor oficiale avute cu membrii misiunii FMI la Bucuresti,
    misiune condusa de Jeffrey Franks.

    Stefan a subliniat ca doar Fondul a conditionat acordarea
    transei de modificarea ordonantei, nu si Comisia Europeana.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • BERD amelioreaza prognoza pentru Romania, care ramane insa tara din Est cu cea mai slaba performanta economica

    Inclusiv in aceste conditii, Romania ramane tara pentru care
    BERD anticipeaza cea mai proasta performanta pentru acest an pe
    ansamblul Europei Centrale si de Est, urmata de Croatia, cu o
    scadere economica de 1,5% (pentru care prognoza s-a inrautatit usor
    fata de iulie) si de Letonia, cu o restrangere a PIB de 1% (fata de
    estimarea din iulie de -2%). Toate celelalte state ar urma sa aiba
    crestere economica, in top fiind Slovacia, cu 4%, si Polonia cu
    3,3%

    Notabil este mai ales ca, in privinta prognozelor pentru 2011,
    Romania ar urma sa aiba de departe cea mai firava crestere
    economica, pentru toate celelalte tari fiind prevazute cresteri
    intre 1,7% (Ungaria) si 4% (Lituania).

    Saptamana trecuta, si analistii Erste/BCR au imbunatatit prognoza
    pentru economia Romaniei, de la -3% la -2,1% in acest an. Pentru
    2011, grupul austriac se asteapta la o crestere a PIB de 1,2%, iar
    pentru 2012 de 2,3%.

    FMI isi pastreaza estimarea ca in acest an Romania va avea un recul
    al economiei de 1,9%, urmata de o redresare la 1,5% in 2011. In ce
    priveste Banca Mondiala, aceasta a estimat in iunie ca Romania si
    Letonia vor fi singurele economii pe minus in 2010, anticipand
    pentru Romania o scadere a PIB cu 0,5% in 2010, urmata de o
    crestere cu 3,6% in 2011 si cu 4,4% in 2012.

    BERD apreciaza ca, desi pe ansamblu pietele din Europa Centrala si
    de Est, la care in analiza bancii se adauga si cele din fosta URSS,
    vor ajunge la rate de crestere mai mari decat cele din Vest, ele se
    situeaza insa mult sub performanta altor piete emergente, iar
    regiunea ramane impartita intre statele care vor beneficia de pe
    urma scumpirii materiilor prime si a influxurilor de capital, in
    timp ce altele vor ramane in recesiune, in special in sud-estul
    continentului.

    Totusi, tocmai influxurile de capital pe termen scurt se pot dovedi
    pe termen mediu periculoase pentru economie, astfel incat BERD
    recomanda ca toate tarile din regiune sa acumuleze rezerve valutare
    solide, capabile sa amortizeze eventualele socuri rezultate din
    eventuala migrare rapida a capitalurilor.

    “Acesta e momentul cand reformele structurale trebuie accelerate,
    pentru a spori productivitatea, a asigura consolidarea fiscala si a
    face tranzitia spre un model de crestere mai echilibrat. Nu e loc
    pentru delasare in aria politicilor economice”, apreciaza Erik
    Berglof, economistul-sef al BERD.

    Institutia noteaza ca tarile cu programe FMI (Bosnia, Romania si
    Serbia) “se confrunta cu mari dificultati in a respecta
    angajamentele de reducere a cheltuielilor publice, asumate prin
    aceste programe”.

    Berglof sustine ca tarile din regiune trebuie sa treaca de la un
    model de finantare bazat pe resurse externe la unul bazat pe surse
    interne, piete interne de capital, de-dolarizare (acolo unde e
    cazul) si stimularea productivitatii prin reducerea costurilor si
    investitii in eficienta. Economistul-sef al BERD sustine, de
    asemenea, instituirea unui cadru de supraveghere bancara
    transfrontaliera si politici de consolidare fiscala, ca premise
    pentru o crestere economica durabila.

  • Bruce Willis, pazea! Vin “Agentii de rezerva”

    Chiar daca porneste mai greu, “Agentii de rezerva” este poate
    cea mai buna colaborare a lui Adam McKey cu starul sau obisnuit,
    Will Ferrell. Cititorii BUSINESS Magazin vor fi interesati sa afle
    ca Ferrell a fost ales drept “cel mai putin profitabil” actor in
    2009, pentru ca de obicei filmele sale pentru care primeste
    onorarii generoase nu prea se descurca la box office. O cu totul
    alta ar putea fi situatia cu “Agentii”, unde Ferrell si McKey
    primesc ajutor din partea lui Mark Wahlberg, intr-un rol pe alocuri
    si mai isteric decat obisnuitele aparitii ale colegului sau de
    afis.

    Premisa este destul de asemanatoare cu cea din “Cop Out”, dar,
    daca in filmul lui Kevin Smith aerul de aparenta seriozitate era
    intrerupt pe alocuri de poantele protagonistilor interpretati de
    Bruce Willis si Tracy Morgan, la “Agentii de rezerva” totul este
    sarit de pe fix. Pastrand proportiile, “Cop Out” (cam prea forfecat
    de critici, care poate se asteptau la, sa zicem, “Pe aripile
    vantului”) ar putea fi “Politistul din Beverly Hills” al noului
    mileniu, in timp ce premiera de pe 8 octombrie se apropie mai mult
    de populara serie a “politistului cu explozie intarziata”,
    interpretat acum doua decenii de Leslie Nielsen.


    Ferrell si Wahlberg sunt doi detectivi din New York, Allen si
    Terry, si nici daca ai fi cautat n-ai fi gasit doi parteneri mai
    putin potriviti. Allen e obsedat de siguranta si nu viseaza deloc
    la “actiune”, ca Terry, care se considera aproape emasculat de
    pozitia sa de “agent de rezerva”, in comparatie cu statutul de star
    al colegilor sai mai populari Danson si Highsmith (interpretati de
    Dwayne “The Rock” Johnson si Samuel L. Jackson). Blajin si
    impaciuitor, Allen e tinta farselor colegilor, in timp ce Terry se
    face de ras frecvent cu incontrolabile accese de furie, dar si cu
    autocaracterizari (dar partial verificabile stiintific) de genul
    “sunt un paun, lasati-ma sa ZBOR!”.

    E de la sine inteles ca cei doi vor pune mana pe un caz care-i
    vor transforma in vedete, chiar daca mai degraba penibilul si nu
    eroismul va fi ingredientul de baza al aventurilor lor. Pasionatii
    de instrumente, criza si mismasuri financiare se vor bucura sa afle
    ca inamicul public numarul unu (dupa ce acum doua saptamani am
    vorbit de soporificul “Wall Street: Banii sunt facuti sa circule”)
    tot marile corporatii financiare sunt, in acest caz una cu pierderi
    de 32 de miliarde de dolari, disperata sa obtina din orice surse
    lichiditati. Un antagonist ambiguu, David Ershon (britanicul Steve
    Coogan), le va iesi in cale celor doi detectivi si, daca acestia ar
    fi fost mai cu mintile acasa si nu s-ar fi lasat distrasi de balet,
    formatia TLC, pauni, vagabonzi pasionati de sex in grup si Eva
    Mendes, probabil ca filmul lui McKey ar fi avut 80 de minute si nu
    107.

    Nu poti sa nu remarci cat de haotic este scenariul scris de
    regizor in colaborare cu Chris Henchy, iar deraierile lui Allen si
    Terry, adesea asezonate cu insulte savuroase, pot deveni
    obositoare, dar “agentii de rezerva” au suficient sarm ca sa te
    tina lipit pe scaunul de cinema si sa te faca sa te cutremuri de
    ras de cateva ori. Un mare plus? Intr-un cinema al stereotipurilor,
    cei doi eroi sunt minunat de imprevizibili!

    O sa-l revedeti pe Michael Keaton in rolul superiorului eroilor,
    adesea pus in dificultate de lipsa de comunicare dintre acestia,
    iar Eva Mendes este protagonista unora dintre cele mai simpatice
    gaguri, in chip de sotie excesiv de frumoasa a cumpatatului (cel
    putin in prezent) Allen. De fapt, atractia simtita de femei superbe
    pentru neatragatorul Allen/Ferrell este una dintre temele recurente
    ale filmului: pana si Brooke Shields va trece meteoric prin cadru
    pentru a-i face acestuia ochi dulci. Daca intrebati de ce, va
    spunem noi: coscenaristul Chris Henchy e sotul ei.

    Nu va asteptati ca “Agentii de rezerva” sa fie doar gaguri
    usurele. Printre ele se strecoara si cateva bine informate cu
    privire la situatia economica mondiala, comedia alunecand astfel,
    foarte inspirat, catre satira. Unii vor savura datele de pe
    genericul de final, pline de informatii despre tehnici de fraudare,
    statistici despre diferentele colosale dintre salariile managerilor
    si cele ale angajatilor de rand, ca si o trecere in revista a
    deciziilor indoielnice ale guvernului Statelor Unite de a proteja
    financiar marile corporatii, intr-un program de peste 700 de
    miliarde de dolari. Cat despre compania din film, cea cu pierderi
    de zeci de milarde, se spune la un moment dat: “E prea mare ca sa
    pice”.

    Poate ca Bruce Willis a pierdut lupta cu Will Ferrell si Mark
    Wahlberg, dar mai are o sansa cu “RED”. Tradus in romana “Greu de
    pensionat” (trimitere evidenta la seria “Die Hard”), acest film
    inspirat dintr-o serie de benzi desenate ni-l reambaleaza pe Willis
    in rolul sau obisnuit: fost agent, acum pensionat, iese din
    amorteala cand un asasin incepe sa-i ameninte traiul linistit. Dupa
    ce-si recheama la datorie fostii parteneri (John Malkovich, Morgan
    Freeman, Helen Mirren), “pensionarul” ii ia urma intrusului. Filmul
    s-a lansat in Romania pe 22 octombrie.

  • Firmele care angajeaza ucenici vor primi subventie lunara de 300 lei brut

    “Este o lege flexibila, care permite angajatorilor sa angajeze
    ucenici, iar ucenicilor le permite sa se formeze intr-o meserie.
    Aceasta lege garanteaza intrarea ucenicilor pe piata muncii”, a
    declarat Ioan Botis, ministrul muncii.

    Proiectul de lege, care modifica si completeaza Legea 279/2005
    privind ucenicia la locul de munca, a fost pusa in acord cu Legea
    educatiei, astfel incat atunci cand sunt absolvite cele 9 clase
    obligatorii sa se poata opta pentru o directie educationala, una
    profesionala sau pentru incadrarea in munca prin utilizarea
    prevederilor legii uceniciei, a precizat ministrul.

    Botis considera ca introducerea uceniciei si a subventiei aferente
    va duce la scaderea somajului in randul tinerilor. Ministerul
    Muncii estimeaza ca pentru anul 2011 bugetul de subventii alocat
    pentru formarea profesionala a ucenicilor va fi de aproximativ
    460.000 de lei si ca vor beneficia de angajare circa 1.500-1.800 de
    tineri.

  • Revista presei economice din Romania

    Romania va ajunge la nivelul valoric al PIB din 2008 abia in 2013,
    sustine un studiu al FMI, citat de Gandul, insa cresterea
    progresiva din anii urmatori nu va aduce neaparat si o crestere a
    nivelului de trai, conform analistilor. Romanii cumpara de doua ori
    mai putine bijuterii decat inainte de criza, iar din cele cca 9,7
    tone de bijuterii din aur si pietre pretioase si semipretioase
    cumparate in ultimul an, o treime reprezinta piata neagra.

    Bucurestenii cauta locuinte ieftine situate in zone apropiate de
    statiile de metrou, scrie Evenimentul Zilei, astfel incat
    cele mai cautate zone sunt cartierele Titan, Dristor si Drumul
    Taberei, urmate de Militari, Berceni si Iancului. Acelasi ziar
    publica un articol despre ce pot face cele mai noi imprimante
    lansate pe piata, notand ofertele cu care Canon, Xerox si HP
    incearca sa-si castige cumparatori.

    Grupul industrial german Siemens a anuntat ca a incheiat un
    acord cu Enel Green Power prin care va furniza
    companiei italiene 260 de turbine eoliene pentru diverse proiecte
    europene, inclusiv din Romania, informeaza Adevarul. Pe de
    alta parte, Transelectrica are mari probleme cu obtinerea de noi
    finantari pentru modernizarea si extinderea retelei de
    electricitate, asa incat reducerea investitiilor in retea va
    intarzia constructia unor noi centrale producatoare de energie, in
    special turbine eoliene.

    Cat ne-ar costa sa renuntam la FMI” socoteste
    Romania Libera, conchizand ca daca vrea sa-si ia inapoi
    libertatea economica, statul roman ar trebui sa plateasca in plus
    dobanzi de 1-2 miliarde euro pe an, iar daca Guvernul nu va fi mai
    credibil decat umbrela FMI, renuntarea la acord ar duce şi la
    derapaje economice majore. Sindicatele din industria alimentara
    ameninta din nou cu cresteri de preturi daca presedintele nu
    promulga legea de reducere a TVA la 5% pentru alimentele de
    baza.

    In timp ce retelele romanesti de magazine (Pic, Spar, Trident) cad
    pe capete, Carrefour ia un imprumut de 60 de milioane de
    euro de la subsidiara companiei franceze din Olanda, care vor avea
    probabil ca destinatie continuarea extinderii, scrie Ziarul
    Financiar
    . Romania a atras pana acum 100 de milioane de euro
    din fonduri europene in domeniul medical, dintr-un total de 174 de
    milioane disponibile, dar numarul total al proiectelor depuse
    depaseste considerabil aceasta suma.

  • Cum “gireaza” Carrefour morcovul cel mai morcov

    Societatea pe care o administreaza se alimenteaza cu apa din
    circuitul destinat consumului pentru orasul Constanta iar
    apomentrele “vajaie” iar facturile sunt de ordinul “miliardelor de
    lei vechi”.
    Din cele 800 de hectare de teren cultivat pe care le detine, Big
    Land Company fiind o afacere de familie, 400 sunt cultivate cu
    legume, avand “o oferta foarte variata pentru ca vrem ca la noi sa
    gaseasca clientii tot ce doresc, sa nu mai mearga si in alta
    parte”.

    Ferma Stoian produce astfel toate legumele cu traditie de consum
    in Romania – morcov, ceapa, telina, pastarnac samd – in culturi de
    camp, fara sere, “pentru ca incalzirea serelor este foarte scumpa,
    iar eu nu pot avea preturi competitive cand agricultorii ungari din
    Szeged au culturile pe un teren plasat deasupra unui lac subteran
    termal”, spune Stoian, care are o veritabila traditie de agricultor
    in familie – atat tatal cat si bunicul sau fiind agricultori.

    Pentru o parte din productia de morcovi a incheiat un
    parteneriat cu reteaua Carrefour si se angajeaza sa fie nu doar
    furnizor ci sa si livreze marfurile la standarde de calitate
    precise si cu supervizarea retailerul in toate fazele – de la
    insamantare, fertilizare si pana la depozitare si transport.Big
    Land Company este una dintre putinele afaceri din domeniul
    productiei de legume de pe piata romaneasca, sectorul pradusindu-se
    in ultimiele doua decenii. “Anul trecut au fost cultivate doar
    2.500 de ha cu legume, in timp ce in ultimul an de comunism
    suprafata totala era de 100.000 de ha”, declara Adrian Radulescu,
    secretar de stat in cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii
    Rurale. Totusi, suprafata de 2.500 de ha nu este foarte relevanta,
    de vreme ce exista terenuri cultivate si nedeclarate.

  • Conceptul Sandero Stepway, prezentat oficial

    Conceptul Sandero Stepway dispune de noi faruri pe fond albastru
    cu design hi-tech, un spoiler fata nou si o caroserie vopsita in
    doua culori, negru si maro.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • MAPDR: Multi agricultori au idei totalitarist-comuniste, desi vor sa profite de pe urma capitalismului

    Radulescu a precizat ca pana acum agricultorii au avut
    libertatea de a face ce vrea, motiv pentru care nu a existat niciun
    fel de coerenta a dezvoltarii lor. In plus, s-au dezvoltat foarte
    multi consultanti “pe care ii consider principalii vinovati pentru
    aceasta situatie, care au incurajat prosteste agricultorii sa faca
    proiecte foarte mari pentru fonduri structurale”. Radulescu sustine
    ca aceasta este o greseala, pentru ca de obicei cheltuielile cresc
    fata de planul initial si antreprenorul se vede la final in
    situatia in care fondurile structurale ajung sa acopere doar o
    treime din investitie, fata de 50% cat era planificat initial.

    “Nu este nicio problema daca odata incheiat un proiect mai este
    depus un nou dosar pentru o extindere”, argumenteaza Radulescu. El
    explica faptul ca multi agricultori nu inteleg ca fara niciun ban
    in buzunar si niciun fel de garantie nu exista niciun bancher care
    sa cofinanteze un proiect cu fonduri structurale.

    In plus, aproape niciun agricultor din domeniul productiei de
    fructe si legume nu a inteles importanta unui depozit. “Pentru a
    lucra cu retelele de magazine, de exemplu, producatorii trebuie sa
    asigure constant livrari de marfa la anumite standarde, lucru care
    nu se poate face fara depozite”, spune Radulescu. El a precizat ca
    “am fost si sunt un critic al retelelor, dar trebuie sa recunoastem
    ca avem si noi problemele noastre”. In primul rand, agricultorii
    trebuie sa-si schimbe dramatic mentalitatea, in sensul ca “nu se
    mai poate cu <las’ ca merge si asa>”, spune Radulescu, care
    da ca exemplu faptul ca unii agricultori incearca si in prezent sa
    dea tepe clientilor, punand de exemplu pamant sau pietre in
    mijlocul sacilor cu cartofi, ca sa atarne mai greu la cantar.