BusinessMagazin

Blog

  • Cameron va bloca modificarea tratatului UE dacă Marea Britanie nu va obţine concesii

    Cameron a lansat avertismentul într-un interviu la BBC, pe fondul speculaţiilor referitoare la conţinutul unui discurs pe care îl va susţine în această lună, pe tema solicitărilor sale pentru o relaţie mai puţin strictă cu Uniunea Europeană, potrivit The Guardian.

    El a reiterat pe de altă parte că nu vrea ieşirea Marii Britanii din UE, el argumentând că ţări din afara Uniunii precum Norvegia sunt supuse regulilor comunitare fără să aibă vreo influenţă asupra politicilor acesteia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CES Las Vegas 2013: Mai subţire, mai mare, mai performant, dar fără Microsoft

    CES Las Vegas, cel mai mare eveniment de profil, este o oportunitate pentru producători să prezinte şi să promoveze inovaţiile şi gadget-urile pe care vor miza în anul care abia a început.

    Ediţia 2013, cea mai mare depână acum, ocupă peste 170.000 de metri pătraţi şi este organizată în două hangare de aeronave.

    CES 2013 reprezintă o oarecare deviere de la tradiţie. Publicul nu mai este interesat neapărat de progres în zona hardware, ci mai degrabă de conţinut, diversitate şi funcţionalitate. Totodată, ediţia din acest an a este prima din 1995 fără prezenţa Microsoft.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Scandalul privind lista evazioniştilor greci maschează ratarea ţintei de colectare a taxelor

    Oficialii eleni s-au angajat în faţa creditorilor internaţionali să reducă evaziunea fiscală şi să crească încasările la buget, dar nu au fost stabilite penalizări pentru nerespectarea acestei promisiuni.

    În ultimele câteva săptămâni, două rapoarte ale creditorilor ţării au arătat că Grecia nu a îndeplinit nici jumătate din angajamentele asumate în această problemă, relatează New York Times.

    Unul dintre aceste rapoarte arată că Guvernul de la Atena a mărit încasările din taxe cu 1,3 miliarde de dolari, faţă de cele 2,6 miliarde de dolari la care sperau în 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce ne aşteaptă în 2013

    Ca de obicei, la început de an toate revistele fac o recapitulare a evoluţiilor din anul care s-a încheiat şi încearcă să prevadă ce ar putea urma în anul care vine. În domeniul tehnologiilor IT predicţiile sunt periculoase, aşa că risc doar una singură: 2013 nu va aduce nicio revoluţie. Explicaţia este simplă: evoluţiile semnificative din anii precedenţi nu s-au încheiat şi, înainte de a se întâmpla ceva spectaculos, e nevoie ca tehnologiile în vogă să-şi atingă limitele.

    Cum era de aşteptat, zona efervescentă a anului trecut a fost cea a platformelor mobile. Android îşi consolidează supremaţia, Apple îşi sporeşte bogăţia, iar Microsoft ar vrea desigur o felie din tortul pe care l-a descoperit mai târziu decât rivalii.

    Despre telefoanele inteligente se poate spune că au acum mai mulţi “muşchi”, dar nu prea se remarcă evoluţii calitative. Tabletele s-au diversificat, dar nu s-au constituit într-o platformă computaţională, ci doar într-o formă ceva mai comodă de consum media. Mă aşteptam ca foarte curând să-şi valorifice potenţialul imens în zona educaţională, dar se pare că industria nu e încă interesată de acest domeniu şi preferă să-şi captureze clienţii în “ecosistemele” proprii, iar oferta de conţinut din zona divertismentului este mai uşor de valorificat.

    Evoluţia previzibilă este, totuşi, integrarea nou-veniţilor (smartphones şi tablete) în mediile de business, iar cum tendinţa este de “consumerizare”, firmele vor fi nevoite să-şi adapteze sistemele informatice astfel încât să le facă accesibile accesului mobil. Este o presiune spre cloud computing, iar instrumentele diversificate pe care le folosesc angajaţii vor obliga companiile să opteze între două variante.

    Unele vor dezvolta aplicaţii specifice pentru acces la sistemul informatic şi îşi vor constitui propriile “app stores”. Altele vor considera că e ineficient să dezvolte aplicaţii pentru toate platformele (Android, iOS, Windows etc.) şi vor miza pe o tehnologie web unificatoare care se numeşte HTML5. Speranţa mea este că a doua soluţie va fi tot mai larg adoptată, deoarece astfel se vor evita ghetourile reprezentate de gama de aplicaţii specifice platformelor, iar web-ul îşi va salva caracterul universal.

    O altă consecinţă a răspândirii platformelor mobile o va reprezenta impunerea cloud-ului personal. Deoarece foarte mulţi utilizatori vor folosi mai multe aparate (PC-uri, telefoane, tablete), sincronizarea lor va deveni dificilă (sau chiar imposibilă), aşa că vor adopta serviciile unificatoare ale unui furnizor de cloud computing.

    Primul candidat este Google şi astfel răspândirea platformei Android va putea fi cu adevărat valorificată, iar suita sa de aplicaţii de birotică şi stocare reunită sub umbrela Google Drive va deveni tot mai populară. Desigur, Apple, Microsoft şi mulţi alţii vor oferi alternative. Apariţia şi răspândirea televizoarelor inteligente va stimula şi zona de divertisment a cloud-ului personal, astfel încât servicii precum Netflix sau ofertele de streaming de la iTunes, Amazon sau Google vor trimite CD-urile şi DVD-urile în cartea de istorie. Nu chiar în 2013, cel puţin pe la noi.

    Una dintre predicţiile emise de Gartner se referă la impunerea în mainstream a “procesării în memorie” (In-Memory Computing), cu care deja mă confrunt în dezvoltarea de aplicaţii. Computerul pe care lucrez uzual are 8 GB de memorie, dar un server cu 64 GB nu mai e o raritate, aşa că tendinţa de a păstra date şi componente de procesare în memoria activă este firească, dar schimbă uneori semnificativ filozofia dezvoltării. Mult mai semnificativ îmi pare însă ceea ce Gartner denumeşte “internetul lucrurilor” (Internet of Things). Ideea este că tot mai multe aparate (şi nu e vorba de computere) emit semnale sau date prin internet, pentru a comunica cu utilizatori umani sau cu alte aparate. Poate că nu e o noutate, dar creşterea exponenţială a numărului acestora semnalează o tendinţă.

    În fine, tranziţia de la vânzări de obiecte spre servicii pe bază de abonamente, aşa cum o ilustrează Zipcar sau noul model practicat de Dell, este o evoluţie pe care nici următorul sfârşit al lumii nu o va putea opri.

  • Peisaj cu demoni

    O să reiau seria articolelor care încearcă să adune la un loc pictura, economia şi societatea, începută anul trecut; explicaţia este că mi se pare că trăim vremuri suprarealiste şi, cum nu pot fugi de asta, încerc să mă adaptez. Ruşii au doi pictori pe nume Vrubel. Unul este contemporan cu noi şi este faimos pentru că a reluat într-un graffiti celebrul sărut Brejnev – Honecker.
    Al doilea, Mihail Vrubel, a trăit până în 1910, este văzut, oficial, drept un reprezentant al mişcării simboliste şi este autorul tabloului din imagine, “Demon şezând” (1890).

    Mai puţin oficial, Mihail Vrubel şi-a dedicat opera demonilor, pe care i-a pictat, desenat şi sculptat în fel şi chip. Ideea i-a venit pe vremea când picta o catedrală din Kiev, iar punctul de plecare au fost ilustraţiile făcute pentru poemul “Demonul” de Lermontov. Demonii lui Vrubel se îndepărtează de sensul negativ indus de creştinism şi se întorc la sensul grecescului “daimon”, pe care pictorul îl identifică cu sufletul uman, iar alţi filozofi cu îngerii păzitori sau cu spiritele binevoitoare aflate între oameni şi zei.

    “Demon şezând” i-a adus notorietate lui Vrubel. Iniţial stilul său nu a fost pe placul criticilor conservatori, care l-au acuzat pur şi simplu de urâţenie, şi nici al publicului, obişnuit cu pictura cu accente clasice, academice. Dar un ins pe nume Savva Mamontov, industriaş, negustor, antreprenor şi patron al artelor, a decis că tabloul este simfonia fascinantă a unui geniu şi a croit, astfel, drum în lume operei lui Vrubel.

    Am văzut în demonii lui Vrubel, în cel şezând, dar şi în mai cunoscutul demon trist (Google!) puterea care zace, ne place sau nu, în spiritul rus. Demonul aşezat înseamnă reforme sociale, industrializare, naşterea resentimentelor faţă de regimul ţarist, o perioadă de renaştere şi de reaşezare, de aşteptări şi de tristeţe. Priviţi în jur şi veţi recunoaşte demonul lui Vrubel la noi, acum, aici. Scriam în urmă cu un an că nu există o mai mare problemă în România decât sărăcia.

    Nu deficitele, nu datoria externă, nu corupţia, ci sărăcia, cea care generează corupţie şi deficite şi datorie externă. Nu mai are rost să căutăm ţapi ispăşitori în fărâmiţarea terenurilor, în productivitatea redusă, în investiţiile anemice sau în folosirea până la idioţenie a sintagmei “mână de lucru ieftină”, şi nu mă refer aici la sărăcie aşa cum o calculează instituţiile financiare. Vorbesc de sărăcia care împiedică oamenii să îşi schimbe mobila din casă la cinci ani şi la sărăcia care împiedică antreprenorii să îşi ducă la bun sfârşit visele; la sărăcia care face din funcţionar un ins coruptibil şi la sărăcia care îl face pe medic să ridice neputincios din umeri.

    Dacă unu din şase orăşeni se gândeşte la o afacere personală şi doi din trei au o abordare optimistă, poate că demonul nostru s-a îndepărtat de sensul luciferic şi este pe cale să devină un înger păzitor.
    Un tablou frumos şi interesant, la început de an.

  • Va fi 2013 anul furtunii perfecte?

    DUPĂ CE AU PĂCĂTUIT ANI LA RÂND PRIN OPTIMISM EXAGERAT, economiştii şi analiştii financiari s-au apropiat tot mai mult de extrema cealaltă din 2009 încoace, prezicând pentru fiecare an care a urmat evenimente care nu au avut loc – fie depăşirea crizei printr-o întoarcere la creştere economică durabilă, fie diverse catastrofe – destrămarea zonei euro, revolte sociale de proporţii, prăbuşiri ale pieţelor financiare, căderea SUA în recesiune, intrarea Chinei în criză, conflicte militare multilaterale. Sau măcar pomenind de eventualitatea lor, ca să nu rişte să rateze ocazia de a le fi prevestit.

    Comună în toate aceste previziuni eronate a fost, mai mult decât dorinţa de a se impune pe piaţa ideilor cu câte un scenariu de efect, speranţa nerostită că anul care urma să vină (respectiv 2010, 2011, 2012) ar fi putut aduce, în fine, o tranşare a problemelor crizei, cu o cotitură decisivă, fie ea şi violentă, dincolo de care Criza cu C mare să poată fi depăşită prin înlocuirea vechii paradigme (creştere pe deficit şi datorie, economia financiară prosperând în dauna economiei reale, uniuni monetare disfuncţionale) cu una nouă, mai sănătoasă.

    Acum, pentru prima oară de la începutul crizei, nu am mai văzut nicio previziune care să anunţe ceva decisiv pentru 2013. Atât analiştii, cât şi publicul au înţeles că nerăbdarea din anii trecuţi nu mai are obiect: pe de o parte, nimeni nu mai crede că schimbarea de paradigmă mai sus pomenită mai poate avea loc în doar câteva luni, fie ele şi 12 luni; pe de altă parte, acţiunile Rezervei Federale, ale Băncii Centrale Europene, depăşirea “piscului fiscal” în SUA şi primii paşi concreţi spre Statele Unite ale Europei au făcut să dispară frica de un nou crah bursier ori de o explozie de proporţii a tensiunilor sociale acumulate din cauza austerităţii, dar în acelaşi timp au făcut să dispară şi speranţa că dezechilibrele rezultate din anii de dinainte de criză s-ar mai putea rezolva fără continuarea corecţiilor dureroase în nivelul de trai al cetăţenilor din Europa şi America.

    UN AN DE TRANZIŢIE. Noţiunea de “furtună perfectă” a fost an de an vehiculată de pesimiştii din categoria lui Nouriel Roubini, înţeleasă drept o iminentă combinaţie distructivă între mai mulţi factori de risc care lovesc în acelaşi timp (intrarea în incapacitate de plată a mai multor ţări din zona euro, intrarea SUA în recesiune ca efect al crizei fiscale, un război în Orientul Mijlociu, o încetinire marcată a creşterii în pieţele în curs de dezvoltare). Acum însă, din discursul casandrelor a dispărut prevestirea unei “furtuni” iminente pe pieţele financiare, devenită improbabilă graţie abundenţei de bani virtuali produşi de băncile centrale şi graţie faptului că Germania, nu doar pentru că în 2013 are alegeri generale, a arătat clar că vrea să apere cu orice preţ unitatea zonei euro.

    “Riscul unei ieşiri a Greciei din zona euro sau al pierderii accesului pe pieţele financiare pentru Spania şi Italia s-a redus pentru 2013. Dar criza fundamentală din zona euro nu a fost rezolvată şi încă un an de tergiversări ar putea reînvia aceste riscuri într-o formă virulentă în 2014 sau mai târziu”, scria în decembrie Nouriel Roubini într-un comentariu pentru Project Syndicate. Problema n-ar mai fi deci acum de a vindeca o boală acută, ci de a trata una cronică, întrucât criza din zona euro va persista şi în următorii ani: cum chestiunea datoriilor, recuperarea competitivităţii, restructurarea băncilor şi unificarea fiscală şi bancară a Europei au nevoie de timp, creşterea economică va continua să fie frânată de politicile de austeritate, de lipsa de resurse a băncilor pentru împrumuturi şi de moneda euro prea puternică, crede Roubini. “Mai mult, recesiunea de la periferia zonei euro s-a întins acum spre centrul zonei euro, cu o reducere a creşterii în Franţa şi stagnare în Germania, din moment ce economia în pieţele ei de export fie cade (restul zonei euro), fie încetineşte (China şi restul Asiei).”

  • Merkel: Locurile de muncă şi creşterea economică vor fi prioritare în anul electoral

    “Pentru noi este clar ce înseamnă competenţa economică şi bunăstarea. Locurile de muncă bine plătite vor fi prioritare”, a declarat Merkel la o întâlnire cu creştin-democraţii în oraşul port Wilhelmshaven de la Marea Nordului, relatează Bloomberg.

    Discursul este primul dintr-o serie de şapte pe care Merkel le va susţine în landul Saxonia Inferioară, unde vor avea loc alegeri pe 20 ianuarie.

    Singurele referiri ale creştin-democraţilor la criza europeană a datoriilor sunt cele privind stabilirea unui buget corect şi neparticiparea la eventuale emisiuni de obligaţiuni comune la nivelul zonei euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • David Cameron vrea înăsprirea condiţiilor de acordare a indemnizaţiilor sociale imigranţilor din UE

    Într-un interviu acordat BBC, Cameron a declarat că miniştrii Cabinetului britanic vor încerca să îngreuneze condiţiile prin care imigranţii europeni veniţi în Marea Britanie ar cere indemnizaţii sociale, informează ziarul Huffington Post, în ediţia online.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Microsoft obţine un contract de 617 milioane de dolari din partea armatei SUA pentru Windows 8

    Acordul, pe termen de trei ani, conferă armatei, forţelor aeriene şi Agenţiei pentru Sisteme de Informaţie în domeniul Apărării acces la Windows 8 şi programe precum Microsoft Office 2013 şi SharePoint 2013, relatează Bloomberg.

    “Cea mai mare parte a Departamentului Apărării a luat decizia să colaboreze cu Microsoft. Este foarte bine pentru afacerile noastre”, a declarat Tim Solms, director general al Microsoft pentru afacerile cu Pentagonul.

    La licitaţia pentru acest contract au fost depuse şapte oferte, dar numele participanţilor nu au fost făcute publice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Boc: Cer premierului Ponta adoptarea ordonanţei care permite autorităţilor să nu majoreze taxele

    Emil Boc a declarat, duminică, într-o conferinţă de presă, că a decis ca la nivelul municipiului Cluj-Napoca să nu se plătească, în perioada 7-11 ianuarie, taxele şi impozitele locale, aşteptând o reglementare a situaţiei.

    “Cer premierului Victor Ponta să adopte, de urgenţă, ordonanţa care dă posibilitatea autorităţilor locale să nu indexeze cu 16 la sută taxele şi impozitele locale şi cer Guvernului să respecte promisiunile făcute public pentru a nu induce în eroare populaţia. Până la reglementarea situaţiei, în perioada 7 – 11 ianuarie Primăria Cluj-Napoca nu va încasa impozitele pe clădiri şi terenuri, în condiţiile în care în 3 şi 4 ianuarie aproape cinci mii de clujeni au plătit taxele şi impozitele locale la nivelul anului trecut, şi eu nu îmi permit să văd că aceştia sunt nevoiţi să mai stea o dată la coadă. Guvernul se bâlbâie şi nu are curajul să spună clar dacă aceste taxe şi impozite nu trebuie majorate. E bâlbâială, neştiinţă, ipocrizie, nu ştiu. Dacă eram prim-ministru, ardeau televiziunile de câteva zile încoace”, a spus Boc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro