BusinessMagazin

Blog

  • Directorul general al Radiocom (SNR), revocat din funcţie pentru întârzierea procesului de trecere la televiziunea digitală

    Acţionarul unic al SNR este Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI).

    “Hotărârea privind revocarea lui Gabriel Grecu a fost adoptată de CA săptămâna trecută. Directorul tehnic al SNR, Eugen Brad, a fost numit director general interimar până la numirea definitivă a unei persoane în această funcţie. Revocarea lui Grecu a fost efectul neatingerii unor obiective de performanţă stabilite prin contract. O parte dintre acestea se referă la paşii necesari implementării televiziunii digitale până la data stabilită şi la nerespectarea unor hotărâri ale acţionarului unic cu privire la aceasta temă”, au declarat pentru MEDIAFAX surse din SNR.

    Grecu a declarat pentru MEDIAFAX, în a doua parte a lunii februarie, că Radiocom va relua licitaţia pentru realizarea unei reţele de antene care va permite operatorului să furnizeze servicii de TV digitală, estimată la 120 milioane euro, după ce nu a primit nicio ofertă până la expirarea termenului, prelungit de trei ori.

    “SNR nu a primit nicio ofertă până vineri, 20 februarie, când a expirat termenul de depunere. Interes din partea potenţialilor ofertanţi a existat, dar au solicitat de mai multe ori prelungirea termenului în vederea obţinerii de la băncii a finanţării necesare achiziţionării echipamentelor pentru reţeaua de antene. SNR a prelungit de mai multe ori termenul, dar există o limită. Din acest motiv, SNR va relua procedura de atribuire în cel mai scurt timp”, a declarat Grecu la 23 februarie.

    Întrebat dacă reluarea procedurii de atribuire a contractului nu va împidica România să respecte termenul de trecere la televiziunea digitală, care expiră la 17 iunie 2015, Grecu a afirmat că întârzierea va fi recuperată.

    Cu o durată de doi ani şi jumătate, contractul avea o valoare estimată de 531,4 milioane de lei, TVA inclusă (120,2 milioane euro), urma să fie finanţat din surse atrase (credit furnizor) şi presupunea realizarea şi implementarea a trei multiplexe naţionale în vederea trecerii la televiziunea digitală terestră.

    SNR a câştigat în iunie 2014 trei licenţe de TV digitală (multiplexe) pentru suma de 1,02 milioane de euro, în urma unei licitaţii a autorităţii de reglementare în comunicaţii (ANCOM).

    Potrivit surselor citate, Consiliul de Administraţie al SNR a stabilit ca obiectiv conducerii interimare menţinerea şi implementarea proiectului privind televiziunea digitală. În perioada imediat următoare va fi analizată situaţia şi stabilită strategia viitoare.

    “De asemenea, Consiliul de Administraţie a aprobat revocarea director economic al SNR, Adrian Victor Lupu. În plus, a fost reluat procesul de avizare a documentaţiei aferente licitaţiei proiectului privind televiziunea digitală”, au mai spus sursele citate.

    În România, tranziţia de la emisia analogică terestră de televiziune la emisia digitală terestră trebuie să se încheie până la data de 17 iunie 2015, conform Acordului Geneva 2006 semnat de România şi a strategiei din acest domeniu adoptate de Guvern.

    După această dată, orice transmisie analogică terestră va înceta, aceasta fiind înlocuită cu transmisia digitală terestră a programelor de televiziune şi servicii multimedia suplimentare. Cu alte cuvinte, persoanele care recepţionează posturile TV printr-o antenă, fără a fi abonaţi la serviciile unui operator, nu vor mai putea face acest lucru de la 17 iunie 2015.

    Trecerea de la transmisia analogică la cea digitală permite transmiterea mai multor posturi TV cu o calitate superioară prin spectrul dedicat unui singur program TV transmis analogic.

    Un multiplex digital (licenţă) reprezintă un grup de servicii de programe radio, TV şi alte servicii multimedia transmise de la staţii de emisie către utilizatorii finali pe cale radio terestră.

    TVR a solicitat Guvernului, la sfârşitul săptămânii trecute, să permită transmisia analogică terestră şi după 17 iunie 2015, respectiv până la 31 decembrie 2016, pentru ca toţi plătitorii taxei TV să poată viziona în continuare programele Televiziunii Române.

    “Televiziunea Română doreşte să vină în întâmpinarea publicului care nu are posibilitatea de a recepţiona în sistem digital canalele TVR, începând cu data de 16 iunie 2015 – dată de la care va fi oprită transmisia analogică în România, conform Strategiei Naţionale aprobată de Guvernul României prin Hotărârea de Guvern 403/2013. Astfel, Televiziunea Română a încheiat unui acord cu Societatea Română de Radiocomunicaţii (SNR) în baza căruia propunerea va fi înaintată Guvernului”, arăta TVR, într-un comunicat.

    Potrivit comunicatului, TVR şi SNR vor înainta Executivului şi un proiect de lege prin care va fi acordat un ajutor financiar categoriilor defavorizate, pentru achiziţionarea de aparatură necesară recepţionării programelor de televiziune.

    “Deşi aproximativ 90% dintre gospodării sunt abonate la operatorii de cablu şi nu vor fi influenţate de trecerea la emisia digital terestră, nu a fost găsită, până acum, o soluţie pentru restul gospodăriilor care nu vor avea acces la servicii de televiziune. Conform datelor oficiale, aproximativ 7% din gospodării (aproximativ 500.000) sunt dependente de recepţia terestră a programelor de televiziune”, se mai spune în comunicat.

    Înfiinţată în anul 1991, prin reorganizarea şi divizarea Rom Post Telecom, SNR este principalul furnizor de servicii de radiocomunicaţii din România.

    Sub brandul Radiocom, compania asigură suport de transmisii pentru telefonia publică, reţelele de telefonie mobilă, transfer de date şi Internet.

    Potrivit Ministerului Finanţelor Publice, SNR a consemnat în 2013 o cifră de afaceri de 330,5 milioane de lei, de la 330,1 milioane de lei în urmă cu un an, şi o pierdere netă de 9,2 milioane de lei., comparativ cu 8,9 milioane de lei în 2012.

  • Şeful Centrofarm a preluat conducerea magazinelor Plafar, al căror management a fost disponibilizat

    “Asociaţii decid desfiinţarea structurii proprii de management a societăţii având în vedere situaţia financiară şi pierderile înregistrate de societate, în scopul reducerii costurilor de funcţionare. Astfel se decide desfiinţarea întregii structuri de management de la sediul social şi externalizarea managementului Plafar Retail”, se arată într-o hotărâre a asociaţilor Plafar Retail.

    Aceştia au decis încheierea unui contract de management cu Centrofarm, astfel că directorul general executiv al societăţii Centrofarm a preluat din 15 octombrie 2014 şi conducerea Plafar. Potrivit celor mai recente date disponibile, directorul executiv al Centrofarm este Mircea Coman, iar Catia Rădulescu este administrator şi unul dintre acţionarii companiei. Centrofarm este controlată de Alain Louis Michel Emile Bonte.

    Ca urmare a externalizării managementului societăţii s-au desfiinţat toate posturile de conducere şi de execuţie de la sediul central al societăţii Plafar Retail, iar personalul angajat pe aceste posturi a fost concediat, pentru motive ce nu ţin de persoana salariatului, ci ca urmare a desfiinţării posturilor, se precizează în document.

    “Asociaţii decid cu unanimitate de voturi revocarea mandatului directorului general al societăţii, dna Hodivoianu (fosta Marin) Raluca, acordat prin Hotărârea AGA din data de 31.08.2012. Ca urmare a desfiinţării postului de director general conform celor dispuse la punctul 3 şi anterioarele din prezenta hotărâre, dna Hodivoianu Raluca urmează să fie concediată cu respectarea dispoziţiilor legale, pentru motive ce nu ţin de persoana salariatului, cu considerarea situaţiei de fapt şi de drept a acesteia în sensul că în prezent contractul de muncă al dnei Hodivoianu Raluca este suspendat pe perioada în care se află în concediu de creştere şi îngrijire copil”, arată hotărârea.

    Potrivit datelor de pe site-ul propriu, Plafar Retail deţine 35 de magazine cu produse naturale, situate în centre comerciale, dar şi stradal.

    Asociaţii Plafar Retail sunt Alain Louis Michel Emile Bonte, care deţine 75% din capitalul social, şi Luana Berbec, cu 25%.

    În 2013, conform datelor de la Ministerul Finanţelor Publice, Plafar Retail a avut o cifră de afaceri de 27,2 milioane lei (6,15 milioane euro), în creştere cu 7,8% faţă de 2012, şi pierderi de 3,3 milioane lei (348.000 euro), cu 11% mai mici.

    Centrofarm operează o reţea de peste 50 de farmacii şi a înregistrat în 2013 o cifră de afaceri de 106,8 milioane lei (24,2 milioane euro), cu 21% mai redusă comparativ cu nivelul din 2012, şi a rămas pe pierderi, de 12 milioane lei (2,7 milioane euro), în scădere de la 17 milioane lei (3,7 milioane euro).

  • iQuest a ajuns anul trecut la venituri de 26 de milioane de euro

    „Ca în fiecare an, urmărim creşterea business-ului atât prin extinderea proiectelor în relaţiile cu clienţii tradiţionali, cât şi prin pătrunderea pe noi pieţe sau achiziţionarea de clienţi în zonele unde suntem deja prezenţi. Întregirea  portofoliului iQuest cu serviciile de integrare şi dezvoltarea de produse proprii ne facilitează această strategie”, a declarat Cornelius Brody, fondatorul iQuest.

    Anul trecut compania s-a extins pe pieţe din Europa de Est – Polonia, Ucraina, Rusia şi şi-a crescut portofoliul de clienţi cu 15 noi nume. De asemenea, pentru acest an, planurile de extindere a business-ului includ şi discuţii cu potenţiali clienţi din Asia.

    Potrivit iQuest, cele mai căutate soluţii IT pe plan local în 2014 au fost cele cloud, mobile şi e-commerce, în timp ce, pe plan global, cele mai solicitate soluţii au fost cele de tip Big Data şi Analytics, Internet of Things/Machine-to-Machine, cloud şi e-commerce.

    În prezent, iQuest numără peste 600 de angajaţi în toate sediile cea mai mare echipă fiind cea din Cluj-Napoca, unde lucrează aproximativ 380 de oameni. Însă şi centrele din Braşov, unde compania are peste 130 de angajaţi, Sibiu sau Craiova cresc pe măsură ce business-ul se dezvoltă.

     

  • BCR: BNR ar putea reduce din nou dobânda cheie în martie, ultima scădere din ciclul actual

    “Ne aşteptăm la o reducere a dobânzii cheie cu încă 25 de puncte de bază la următoarea întâlnire de politică monetară programată pentru 31 martie, pe fondul inflaţiei foarte scăzute şi a stabilităţii cursului valuar EURO/RON. Aceasta ar putea fi ultima reducere a dobânzii cheie din actualul ciclu care a început în august 2014”, se arată într-un raport publicat marţi de BCR.

    Persistenţa deficitului de cerere este un alt element care favorizează relaxarea politicii monetare, însă analiştii BCR apreciază că BNR a acordat în mod tradiţional o atenţie destul de redusă evoluţiilor din economia reală în luarea deciziilor de politică monetară.

    Economiştii BCR consideră că BNR ar putea, ulterior, să reducă treptat ratele rezervelor minime în lei şi în valută, cu aproximativ 2 puncte procentuale fiecare.

    Consiliul de Administraţie al BNR a decis în şedinţa din 4 februarie să reducă rata dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, de la 2,5% la 2,25%, un nou minim istoric. Banca centrală a menţinut nivelurile ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, la 10%, respectiv 14% în urma şedinţei din ferbuarie.

    Economiştii BCR estimează că inflaţia va rămâne sub intervalul ţintit de BNR, de 2,5% plus/minus un punct procentual, până în vară, când va începe să accelereze gradual până la 1,7% în luna decembrie.

    “Inflaţia foarte scăzută din zona euro, principalul partener comercial al României, majorările limitate ale preţurilor administrate ale energiei pentru populaţie şi deficitul de cerere agregată sprijină scenariul nostru de creşteri minore ale preţurilor de consum în trimestrele următoare”, potrivit raportului BCR.

    Preţurile de consum au crescut cu 0,3% în luna februarie faţă de luna precedentă, datorită avansului de 0,5% a preţurilor la alimente şi de aproape 0,4% a preţurilor la mărfuri nealimentare. Rata anuală a inflaţiei s-a situat în februarie la 0,4%.

    La nivelul zonei euro, preţurile de consum au scăzut în februarie pentru a treia lună consecutiv, rata anuală a inflaţiei situându-se la -0,3%.

  • Dolarul a crescut cu cinci bani, la 4,1279 lei, un nou MAXIM record. Euro a scăzut uşor

    Referinţa pentru euro publicată de banca centrală s-a situat luni la 4,4439 lei, iar cea a dolarului la 4,0779 lei.

    Pentru francul elveţian, BNR a anunţat un curs în creştere cu 1,4 bani, de la 4,1481 lei la 4,1621 lei.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Aproape de ora 13:00, când BNR anunţă referinţa, euro era tranzacţionat în piaţa interbancară la 4,4437 lei, faţă de 4,4450 lei în tranzacţiile perfectate pe finalul şedinţei de luni.

    Cursul minim la care au avut loc transferuri a fost înregistrat în prima oră, la 4,4390 lei/euro, în timp ce maximul s-a situat la 4,4448 lei/euro.

    “Miniştrii de finanţe ai UE se vor întâlni astăzi şi discuţiile se vor concentra, probabil, din nou pe Grecia, după ce la întâlnirea de ieri nu s-au realizat progrese importante. Credem că leul s-ar putea tranzacţiona astăzi sub o uşoară presiune de depreciere, având în vedere că a rămas aproape nemişcat în condiţiile în care pe burse s-au văzut scăderi, iar datele bune din SUA au sugerat că o majorare a dobânzii cheie a Fed ar veni mai degrabă mai curând”, se arată într-o notă a economiştilor ING Bank România.

    În regiune, forintul şi zlotul s-au depreciat cu 0,3% în raport cu euro, mai accentuat decât leul.

    Pe pieţele externe, dolarul s-a apreciat cu 1%, la 0,9303 euro, în timp ce francul elveţian a fost cotat în stagnare, la 0,9346 euro.

    Moneda americană este susţinută de aşteptările investitorilor că Rezerva Federală a SUA va începe să crească dobânzile de la mijlocul acestui an, în timp ce Banca Centrală Europeană a demarat luni un amplu program de achiziţie de obligaţiuni guvernamentale, al cărui scop declarat este accelerarea inflaţiei, dar care pune şi presiune de depreciere pe moneda europeană.

    Ratele medii ale dobânzilor practicate de băncile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi se situează la 0,24% – 0,61% pe an, faţă de 0,23% – 0,61% pe an luni.

    Ratele pentru plasamentele săptămânale se află la 0,25% – 0,69% pe an, comparativ cu 0,26% – 0,69% pe an în şedinţa anterioară.

    Dobânda ROBOR pentru plasamente cu scadenţă la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile pentru cele mai multe credite în lei acordate de bănci pe termen scurt şi mediu, a coborât uşor, la 1,33% pe an, de la 1,34% pe an luni.

  • Samsung a prezentat telefonul care ar trebui să fie superior concurentului său direct, iPhone 6

    Evenimentul a avut loc cu o zi înainte de începerea World Mobile Congress 2015 şi s-a axat, în mare măsură, pe evidenţierea diferenţelor dintre telefoanele produse de Samsung şi Apple 6: poze realizate cu iPhone 6 au fost comparate cu unele realizate cu S6; clipuri filmate cu smartphone-ul Apple au fost puse faţă în faţă cu unele filmate pe dispozitivul Samsung. „Nu trebuie să vă faceţi griji, acesta nu se va îndoi“, au spus reprezentanţii companiei în timpul evenimentului, făcând aluzie la problema de care s-au lovit utilizatorii de iPhone 6. Totul pentru a arăta că Galaxy S6 este mai bun decât iPhone 6. La prima vedere, strategia celor de la Samsung ar putea părea una disperată; primele review-uri ale telefonului, realizate la scurt timp după lansare, spun însă o altă poveste.

     Samsung a ales o strategie diferită faţă de cea a celor de la Apple şi a lansat două modele ce folosesc un ecran de 5,1 inchi. S6 nu este, cel puţin din punctul de vedere al designului, un telefon ieşit din comun. Variante Edge iese însă în evidenţă: ecranul curbat pe margini, deşi nu este neapărat o inovaţie, dă o formă care îl diferenţiază de cea mai recentă versiune a iPhone.

     Wireless charge sau încărcarea fără fir este una din noutăţile pe care cei de la Samsung au mai prezentat-o. Meniul a fost modificat, butoanele fiind înlocuite cu texte ce descriu funcţia oferită. Noul sistem de operare permite desemnarea de culori pentru un număr de până la 5 persoane; astfel, în funcţie de persoana care a sunat sau a trimis mesaj, telefonul va lumina în culori diferite. Aceasta a fost una dintre ideile care au stat la baza designului, după cum subliniază Stephen Taylor, chief marketing officer al Samsung pentru Europa.

    Camera foto principală are 16 megapixeli şi foloseşte un nou obiectiv, cu 60% mai luminos. O altă îmbunătăţire adusă camerei, în teorie cel puţin, este sistemul object tracking autofocus, adică urmărirea punctului central al imaginii chiar dacă acesta se află în mişcare. Camera secundară folosită de cei de la Samsung are 
5 megapixeli.

    Memoria RAM folosită la noile modele este de tip DDR4, o tehnologie cu 80% mai rapidă decât DDR3. Cât despre procesor, acesta va fi unul de tip octa-core. Displayul are aceeaşi dimensiune în cadrul ambelor modele şi foloseşte tehnologia Quad HD Super Amoled, dezvoltând cu 77% mai mulţi pixeli decât modelele precedente. Mai precis, displayul are o rezoluţie de 577 ppi (pixels per inch). Principalul element de noutate este însă faptul că bateria este încastrată, fiind primul telefon produs de Samsung cu acest tip de schelet.

    Lupta dintre Samsung şi Apple nu pare să lase loc şi altor companii, precum HTC, LG sau Huawei. Deşi acestea ocupă un anumit segment al pieţei, iPhone şi Galaxy S par să câştige, an de an, tot mai mulţi adepţi. Samsung speră că acest nou model Galaxy S va depăşi vânzările versiunilor anterioare, devenind cel mai bine vândut smartphone produs de companie. Rămâne de văzut dacă acest lucru se va întâmpla; profitând şi de faptul că Apple va lansa anul acesta doar o versiune îmbunătăţită a iPhone 6, S6 şi S6 Edge au şansa de a deveni bestseller-urile pe care Samsung le aşteaptă de ceva ani buni.

  • Fostul judecător al CC Toni Greblă, REŢINUT în dosarul în care este acuzat de fapte de corupţie

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că procurorii au emis pe numele fostului judecător al Curţii Constituţionale ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore.

    Anchetatorii vor cere instanţei arestarea preventivă a lui Toni Greblă, au precizat sursele citate.

    Fostul judecător constituţional Toni Greblă a fost citat să se prezinte marţi la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), în dosarul în care este acuzat de fapte de corupţie, el declarând că este convins că adevărul va ieşi la iveală, pentru că nu a “devalizat banul public”, iar unele acuzaţii sunt “interpretări fantasmagorice”.

    “O parte dintre acuzaţii sunt nişte interpretari fantasmagorice, nu a apărut nimic nou în dosar, ba dimpotrivă, probele confirmă punctul meu de vedere”, a spus Toni Greblă, la intrarea în sediul DNA.

    Fostul judecător al Curţii Constituţionale a adăugat că ancheta va continua, cum este normal, şi s-a arătat sunt convins că adevărul va ieşi la iveală.

    “Nu am furat din banul public, nu am devalizat banul public, unele acuze par de-a dreptul … mă rog, nu vreau să le comentez”, a mai spus Toni Greblă.

    În ceea ce priveşte relaţia sa cu omul de afaceri din Gorj Ion Bîrcină, care îi este şi fin, fostul judecător de la Curtea Constituţională a spus că este o relaţie pe care şi-o asumă.

    “Poate uneori a fost nepotrivită, dar de aici până la fapte penale e cale lungă. Nu am decât să mă prezint la DNA de câte ori sunt chemat, apoi justiţia, dacă va fi cazul, se va pronunţa”, a adăugat Toni Greblă.

    Acuzat că a sprijinit exporturi ilegale în Federaţia Rusă, în timp ce Moscova impusese un embargou în acest sens, procurorii spun că Toni Greblă – fost prefect de Gorj, fost senator PSD şi fost preşedinte al Comisiei Juridice din Senat – l-ar fi sprijinit pe finul său, omul de afaceri de etnie romă Ion Bîrcină, pentru ca firma acestuia să obţină mai multe contracte. În schimbul favorurilor, fostul judecător constituţional ar fi primit o maşină de 56.000 de euro şi rochii pentru soţie.

    În 2 februarie, procurorii DNA au cerut aviz de la Senat pentru arestarea preventivă şi trimiterea în judecată a lui Toni Greblă, în dosarul în care a fost acuzat iniţial de trafic de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat şi efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, în scopul obţinerii de bani sau bunuri necuvenite.

    Acuzaţiile i-au fost aduse la cunoştinţă judecătorului Curţii Constituţionale în 22 ianuarie, când a fost dus de anchetatori cu mandat la Direcţia Naţională Anticorupţie. Toni Greblă a intrat în concediu de odihnă din 27 ianuarie, după ce cazul său a fost discutat la Curtea Constituţională.

    Ulterior, procurorii au extins acuzaţiile în cazul judecătorului constituţional şi au cerut avizarea de către Senat a arestării sale şi pentru faptele de favorizare a făptuitorului şi folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

    Procurorii spun că activitatea “continuă şi neîntreruptă” a lui Toni Greblă denotă “stăruinţa infracţională a acestuia în a obţine foloase necuvenite din promisiunea traficării influenţei pe lângă diferiţi funcţionari publici în favoarea intereselor economice ale societăţilor economice controlate de Ion Bîrcină şi prin efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia”. Procurorii susţin că fostul judecătorul CC a încercat prin toate mijloacele să ascundă interesele sale reale, trecând chiar şi peste obligaţia de a depune “o declaraţie de avere şi de interese conformă cu realitatea”.

    Procurorii DNA arătau, în referatul prin care cereau arestarea şi trimiterea în judecată a lui Toni Greblă, că acesta l-ar fi ameninţat pe Laurenţiu Ciurel, director general al Complexului Energetic Oltenia (CEO), întrucât nu era de acord cu o compensare propusă de o firmă a lui Ion Bîrcină, care avea datorii la CEO, Greblă spunându-i că nu îl va uita şi că va avea grijă să fie “terminat”.

    Anchetatorii mai spus că Toni Greblă ar fi intervenit, pentru Ion Bîrcină, în schimbul foloaselor necuvenite primite, la directori ai unor companii de stat din energie, dar şi la un funcţionar din Compania Naţională de Autostrazi şi Drumuri Naţionale din România.

    DNA mai spune că, începând din august 2014, Toni Greblă Toni a făcut demersuri pentru intermedierea unei legături comerciale de export între finul său, Ion Bîrcină, un cetăţean turc, Victor Dolghi şi Constantin Bartolomeu Săvoiu. Cei cinci ar fi constituit un grup infracţional organizat pentru a exporta, prin Turcia, produse agro-alimentare către Federaţia Rusia, în ciuda embargoului institutit de aceasta pentru marfa din UE.

    Toni Greblă a demisionat de la Curtea Constituţională în 4 februarie, însă procurorii DNA nu au cerut până acum arestarea sa.

    În acelaşi dosar mai sunt cercetaţi omul de afaceri Ion Bîrcină, deputatul PSD Iulian Iancu, membru în Consilul Naţional al PSD, Horia Hăhăianu, director la Transelectrica, omul de afaceri din Moldova Victor Dolghi şi generalul în rezervă Constantin Bartolomeu Săvoiu, Mare Maestru al Marii Loji Naţionale Române -1880.

    Ion Bîrcină este un personaj controversat, având mai multe dosare penale.

    De altfel, în octombrie 2012, Bîrcină a fost trimis în judecată de DNA, alături de alţi trei parteneri de afaceri de-ai săi, pentru că ar fi oferit mită de peste o jumătate de milion de euro fostului senator Gergely Olosz, pentru a-i fi atribuit preferenţial un contract de furnizare de energie la CEZ Oltenia, în perioada 2007-2008 Gergely Olosz fiind preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). În iulie 2013, Bîrcină a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la patru ani de închisoare cu executare în acest dosar, în timp ce Olosz Gergely a fost condamnat la şapte ani de închisoare. În prezent, dosarul este pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, după ce magistraţii au stabilit că Tribunalul nu era competent să judece cauza, întrucât fostul parlamentar avea calitatea de avocat, ceea ce atrage competenţa Curţii de Apel.

     

  • Aurescu: Pentru români, minoritatea germană a fost întotdeauna un reper şi un partener de încredere

    Bogdan Aurescu a participat, luni, la Sibiu, în contextul vizitei în România a ministrului german al afacerilor externe, Frank-Walter Steinmeier, la evenimentul aniversar dedicat împlinirii a 25 de ani de existenţă a Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR).

    Potrivit unui comunicat al MAE, şeful diplomaţiei române a evidenţiat, în cuvântul său de deschidere, faptul că reprezentanţii FDGR au contribuit, timp de un sfert de secol, la consolidarea şi nuanţarea relaţiilor româno-germane.

    “Modelul convieţuirii româno-germane reprezintă un exemplu de integrare deplină a unei minorităţi în societatea în care trăieşte, inclusiv prin participarea plenară la viaţa publică şi luarea deciziilor în ce priveşte societatea românească în întregul său, protejând şi promovând în acelaşi timp, în mod eficient, propria identitate etnică, culturală, lingvistică şi religioasă”, a spus ministrul român de Externe.

    “Pentru România minoritatea germană are o însemnătate aparte, atât datorită multitudinii expresiilor culturale cu care aceasta îmbogăţeşte patrimoniul spiritual şi material al comunităţii şi al ţării, cât şi datorită rolului de punte de legătură între ţările noastre. Pentru români, minoritatea germană a reprezentat întotdeauna un reper şi un partener de încredere”, a declarat Bogdan Aurescu.

    Ministrul de Externe a arătat că România a dezvoltat de-a lungul timpului, cu importanta contribuţie a membrilor minorităţilor naţionale ce locuiesc pe teritoriul său, un sistem de protecţie a drepturilor acestora, care depăşeşte standardele internaţionale în domeniu.

    “Eficienţa sistemului de protejare şi promovare a identităţii culturale, lingvistice sau religioase a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale care trăiesc pe teritoriul României reiese pe deplin atât din analizele diferitelor mecanisme de monitorizare, stabilite în baza convenţiilor relevante ale Consiliului Europei, cât şi din exemplul pe care ni-l oferă oraşul Sibiu, centrul convieţuirii românilor şi a germanilor”, a spus Aurescu.

    “Acest sistem este astăzi considerat un veritabil model european şi internaţional în materie de protecţie a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor şi de participare la viaţa publică, la procesul de luare a deciziilor pentru societatea în ansamblul său, nu doar pentru minoritatea în cauză”, a continuat şeful diplomaţiei. “Acest model intercultural asigură diversitatea culturală şi, în egală măsură, integrarea – în opoziţie cu segregarea sau izolarea – acestora în societate. Diversitatea culturală separată poate fi un concept teoretic interesant, dar este practic imposibilă şi social indezirabilă. Culturile care se izolează nu pot progresa”, a subliniat Bogdan Aurescu.

    În acest context, ministrul Bogdan Aurescu a evocat faptul că în 2015 se împlinesc 20 de ani de la adoptarea şi ratificarea de către România a Convenţiei cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, principalul instrument european în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, adoptat sub egida Consiliului Europei, care orientează politicile în materie ale statelor părţi în vederea asigurării unei reglementări şi aplicări eficiente şi de substanţă a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Ca parte la acest instrument de drept internaţional, România, prin politicile promovate în materie, a demonstrat că este fidelă dezideratului de a asigura un nivel de protecţie cât mai ridicat pentru membrii minorităţilor naţionale de pe teritoriul său, iar România va rămâne consecventă acestui deziderat, în particular, şi celui al respectării drepturilor fundamentale, în general, a asigurat ministrul Aurescu.

    “Integrarea membrilor minorităţii germane în societatea românească şi dialogul stabilit la nivelul societăţii între membrii etniei majoritare şi cei ai etniei minoritare nu au făcut decât să contribuie la avansarea şi perfecţionarea politicilor României în materie de protecţie a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. (…). România se bazează pe acest tip de dialog între majoritate şi minoritate, politicile sale în materie de protecţie a minorităţilor naţionale urmărind, necondiţionat, conservarea, dezvoltarea şi promovarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a acestora”, a conchis ministrul Bogdan Aurescu, citat în comunicat.

  • Duşa: Cele două comandamente NATO din România vor funcţiona în Bucureşti

    Mircea Duşa a arătat că, în contextul noilor provocări de securitate de pe flancul estic, România şi-a exprimat intenţia de pune la dispoziţia Alianţei Nord- Atlantice un comandament multinaţional de divizie precum şi de a găzdui o structură multinaţională de integrare a forţelor.

    ”Propunerile noastre au fost concretizate la începutul lunii februarie a acestui an, cu ocazia reuniunii miniştrilor Apărării de la Bruxelles, unde s-a decis că Alianţa va avea, prin cele două comandamente multi-anuale, o prezenţă vizibile şi persistentă în România. Eu am considerat această realizare ca una foarte importantă, după intrarea noastră în NATO”, a mai afirmat ministrul Apărării.

    Duşa a mai arătat că şi-a propus ca, într-o primă etapă, să se poată atinge starea operaţională a unităţilor, pentru integrarea forţelor NATO, până în luna iunie, iar până la Summit-ul din Polonia, din 2016, să fie realizată capacitatea operaţională completă.

    Ministrul Apărării a mai afirmat că în ceea ce priveşte comandamanentul naţional de divizie, preconizează realizarea capacităţii operaţionale iniţiale până în 2016, iar cea completă, până în 2018.

    ”Vis-a-vis de locaţia celor două comandamente, pentru că este o întrebare care mi se pune de multe ori, cele două comandamente vor funcţiona în Bucureşti”, a anunţat Duşa.

    Două centre de comandă şi control ale NATO vor fi înfiinţate în România, acestea urmând să devină operaţionale în 2016, iar aici vor activa militari români, dar şi din alte state membre, au decis, la începutul lunii februarie, miniştrii Apărării din statele membre ale Alianţei.

    La reuniunea miniştrilor Apărării de la Bruxelles s-a decis constituirea imediată pe teritoriile aliaţilor din est – România, Polonia, Bulgaria, Estonia, Letonia şi Lituania – a unor Unităţi pentru Integrarea Forţelor NATO, acestea fiind structuri multinaţionale de comandă şi control ale Alianţei Nord-Atlantice, care vor ”asigura o prezenţă vizibilă şi continuă a NATO pe teritoriul aliaţilor estici“.

    Pe lângă acest centru, România va găzdui un Comandament Multinaţional de Divizie Sud-Est care va funcţiona ca un centru de comandă-control în situaţia dislocării de forţe pe flancul estic al NATO.

    ”După primirea în NATO din 2004, măsurile care s-au aprobat astăzi pentru România sunt foarte importante, putem să le spunem chiar istorice, vizavi de reasigurarea pe flancul estic al NATO şi UE. Aceste structuri multinaţionale NATO de comandă şi control reprezintă materializarea deciziei adoptate la summitul din 2014, privind asigurarea unei prezenţe vizibile şi persistente a NATO pe teritoriul ţărilor aliate. Aceste unităţi vor avea un rol cheie pentru legătura dintre forţele naţionale şi cele NATO, asigurând elementul de comandă şi control în situaţii în care noua forţă de reacţie a Alianţei, cea cu nivel ridicat de operativitate, va fi dislocată”, a declarat la Bruxelles, după reuniune, ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa.

     

  • Armata rusă inspectează o zonă din nordul Franţei unde au loc exerciţii NATO

    “În conformitate cu documentul de la Viena din 2011 privind măsurile de construire a încrederii, un grup rusesc de inspecţie va verifica zona amintită din teritoriul francez în perioada 10-13 martie”, a declarat el.

    Zona respectivă a fost aleasă pentru un exerciţiu militar comun al noii Forţe de reacţie rapidă. Acesta poartă numele de cod Citadel Kleber 2015 şi se desfăşoară cu participarea unor militari din Belgia, Marea Britanie, Germania, Grecia, Danemarca, Spania, Italia, Canada, Olanda, România, Statele Unite, Turcia şi Franţa.

    Scopul inspecţiei este de a stabili dimensiunea activităţii militare. “Inspectorii vor vizita poligoanele de tragere şi vor primi informaţii de la comandanţi cu privire la tipul activităţilor militare implicate în exerciţiu”, a explicat Rîjkov.