BusinessMagazin

Blog

  • Ponta: România finalizează în acest an scutul antirachetă. În SUA, într-un serial TV, Rusia cere oprirea scutului

    “În anul 2015 vom finaliza, cu partenerii americani, sistemul de apărare antirachetă, care va arăta foarte clar determinarea României de a avea capabilităţi şi a duce la bun sfârşit proietce importante. Fac o scurtă paranteză: cel mai urmărit serial – sigur, ficţiune – de politică în acest moment în America, «House of Cards» are un moment în care preşedintele Statelor Unite îl primeşte pe preşedintele Rusiei la Casa Albă, şi preşedintele Rusiei spune «ne înţelegem pe Middle East (Orientul Mijlociu – n.r.) dacă eşti de acord să opreşti scutul antirachetă din Europa» şi mă gândeam dacă cineva din cei care au scris scenariul ştiau că România este cu adevărat, nu doar în ficţiune, un pion important, o ţară importantă într-o asemenea gândire globală care face interesul inclusiv al serialelor de televiziune”, a spus Ponta, la bilanţul Ministerului Apărării.

    “House of Cards” este un serial american de televiziune care prezintă intrigi din viaţa politică a SUA.

     

  • Moscova cere explicaţii după ce Juncker a propus ca UE să-şi înfiinţeze armată proprie

    “Am vrea să înţelegem ce înseamnă această idee, pentru că politicienii europeni au discutat deja acest subiect, la diferite niveluri, în ultimii 30 de ani. Dar este dificil de ghicit ce a vrut să spună Juncker de data aceasta”, a declarat Aleksei Meşkov, adjunct al ministrului rus de Externe.

    Într-un interviu pentru publicaţia germană Welt am Sonntag, publicat duminică, Jean-Claude Juncker a declarat că formarea unei armate a UE ar fi una dintre cele mai bune modalităţi de apărare a valorilor şi graniţelor Uniunii.

    “O armată ca aceasta ne-ar ajuta să ne coordonăm mai bine politicile externe şi de apărare şi să asumăm împreună responsabilităţile Europei în lume”, a afirmat Juncker. “Imaginea Europei a suferit dramatic, iar în ceea ce priveşte politica externă nu pare să fim luaţi în serios”, a adăugat el.

    Preşedintele CE, fost premier al Luxemburgului, a mai afirmat că, printr-o asemenea forţă, UE ar putea reacţiona într-o manieră credibilă când se confruntă cu o ameninţare la adresa libertăţii într-un stat membru sau într-o ţară vecină.

    “Nu am crea o armată europeană care să fie folosită imediat”, a subliniat el. “Dar o armată comună a europenilor ar arăta Rusiei că suntem serioşi în ceea ce priveşte apărarea valorilor Uniunii Europene”, a precizat acesta.

     

  • Grecia va purta discuţii tehnice cu reprezentanţi ai creditorilor externi începând de miercuri

    Grecia va continua negocierile cu creditorii săi în Bruxelles miercuri, în timp ce guvernul elen va începe şi discuţii tehnice la Atena cu inspectori din partea Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene şi Fondului Monetar Internaţional, a anunţat Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogrup, în urma unei şedinţe desfăşurate luni, relatează Bloomberg şi Reuters.

    De asemenea, preşedintele BCE, Mario Draghi, a cerut Greciei în cadrul întâlnirii de luni să accepte vizitele experţilor tehnici în Atena.

    “Am convenit că nu mai este timp de pierdut. Trebuie să încetăm să mai pierdem timpul şi să începem în mod serios discuţiile”, a afirmat Dijsselbloem.

    Ministrul grec de Finanţe, Yanis Varoufakis, a anunţat că va oferi “toate datele necesare” cerute de reprezentanţii troicii.

    “Grecii trebuie să implementeze acum ce au promis că vor face şi, mai ales, trebuie să evite să ia măsuri unilateral”, a declarat Wolfgang Schaeuble, ministrul german de Finanţe.

    Vineri, guvernul de la Atena a transmis UE o listă de şapte măsuri principale pe care Grecia intenţionează să le aplice pentru ca partenerii internaţionali să deblocheze o nouă tranşă din împrumutul acordat ţării, însă oficialii europeni au arătat că reformele propuse sunt doar un punct de pornire pentru discuţii ulterioare.

    Estimările făcute de autorităţile care supraveghează programul de sprijin financiar acordat guvernului de la Atena în 2010 arată că Grecia ar putea rămâne fără lichidităţi până la finalul lunii martie.

    Săptămâna trecută, Grecia a plătit vineri Fondului Monetar Internaţional (FMI) o datorie de 310 milioane de euro, reprezentând prima parte a unei tranşe de 1,5 miliarde de euro care ajunge la scadenţă peste două săptămâni, a declarat un reprezentant al guvernului de la Atena.

    În 2010, Grecia a primit un pachet de ajutor financiar în valoare de 240 de miliarde de euro din partea Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene şi Fondului Monetar Internaţional. În prezent, datoria guvernamentală a Greciei se ridică la aproximativ 315 miliarde de euro.

     

  • Reclamă şi experiment social emoţionant: Mai mulţi oameni au învăţat limbajul semnelor pentru a-i face o surpriză unui bărbat surd – VIDEO

    Cu o lună înainte de filmarea reclamei, oamenii din Istanbul au învăţat limbajul semnelor şi mai multe camere video au fost instalate prin oraş. Pe 28 decembie 2014, Muharrem, care este hipoacuzic, iese din casă, însoţit de sora sa, potrivit huffingtonpost.com.

    Pe drum, un vânzător îi dă informaţii despre un sortiment de covrigi din magazinul său, un alt bărbat îi oferă un măr, iar o femeie care se loveşte accidental de el îi cere scuze. Iar toată comunicarea este făcută prin intermediul  limbajului semnelor folosit de Muharrem.

    După fiecare întâlnire, bărbatul devine din ce în ce mai nedumerit, iar la minutul 1:19 al videoclipului îşi întreabă sora “Ce se întâmplă?”.

    Spre finalul videoclipului, sora lui Muharrem îl îndeamnă să urmărească imaginile afişate pe un ecran publicitar, în care o tânără, reprezentantă a Samsung, îi comunică bărbatului, tot prin limbajul semnelor, că totul a fost plănuit special, iar compania sud-coreeană a ales această metodă pentru a-şi promova serviciul video de relaţii cu clienţii.

    Muharrem îşi dă seama că totul a fost plănuit cu el însuşi ca personaj principal şi, copleşit de emoţie, începe să plângă.

  • Cum arată cel mai periculos traseu din lume. Închis din motive de securitate, pe 28 martie va fi redeschis – VIDEO

    Cu o investiţie de 2.8 milioane de euro, traseul va putea fi din nou folosit, de data aceasta cu mijloace de securitate, relatează dailymail.co.uk.

    Noua “El Caminito del Rey” a fost deja văzută de presă, iar de pe 28 martie va putea fi circulată.

    Traseul a fost construit în anul 1901 pentru a oferi muncitorilor din construcţii acces la centralele hidroelectrice din Chorro Falls şi Gaitanejo Falls.

    Numele regal i-a fost dat după ce poteca a fost străbătută în 1921 de Regele Alfonso al XIII-lea, care dorea să participe la ceremonia de deschidere a barajului Conde del Guadalhorce.

    În 2001, autorităţile au fost nevoite să închidă poteca, după moartea a cinci persoane care au încercat să o străbată între 1999 şi 2000.

    A fost introdusă atunci şi o amendă de 6.000 de euro pentru cei care pătrundeau în continuare în “El Caminito del Rey”, cea mai mare amendă posibilă pentru intrarea pe un drum interzis accesului public.

    Renovarea a fost suportată în comun de către administraţia regională a Andaluziei şi de către cea locală din Malaga, proiectul păstrând trăsăturile originale ale potecii.

    Pentru o perioadă de şase luni, trecătorii nu vor plăti nimic pentru accesul în “El Caminito del Rey”, după care taxa va fi una modică.

    Una dintre primele persoane care vor vedea noul traseu şi îl vor parcurge este chiar Regele Felipe al Spaniei.

     

  • Doi suspecţi de terorism, care se pregăteau să comită atacuri, arestaţi în Spania

    Potrivit unui comunicat al Ministerului de Interne, cele două persoane arestate au legătură cu alte patru persoane care fac parte din aceeaşi celulă teroristă şi care au fost reţinute la 24 ianuarie.

    Comunicatul precizează că două case au fost percheziţionate în cadrul acestei operaţiuni, coordonată de Tribunalul naţional din Madrid.

    Ceuta este una dintre cele două enclave spaniole din Africa, situată pe coasta Mării Mediterane şi învecinată cu Marocul.

  • Iohannis, la bilanţul MApN: Avem nevoie de legislaţie clară, mai puţină birocraţie şi dotări

    ”În calitate de Comandant al Forţelor Armate şi de preşedinte al CSAT, voi acorda atenţia cuvenită atât problemelor ce ţin de optimizarea cadrului legislativ şi organizatoric al unei structuri de forţă eficace şi agile, cât şi de buna pregătire a Armatei şi de înzestrarea corespunzătoare a acesteia. Avem nevoie de o legislaţie clară, unitară şi coerentă, de mai puţină birocraţie şi de dotări pe măsura provocărilor actuale şi a angajamentelor noastre”, a declarat Klaus Iohannis.

    Preşedintele a menţionat că participă pentru prima dată la analiza stării structurii MApN şi a aflat ce realizări şi împliniri au avut dar şi ce obiective îşi propune ministerul.

    ”Particip, astăzi, pentru prima dată în calitate de Preşedinte al României la bilanţul Ministerului Apărării Naţionale. Un moment de bilanţ poate fi unul formal sau presupune un raport rece. Vă asigur însă că pentru mine nu este”, a arătat preşedintele Iohannis, precizând că pe 1 Decembrie 2014, ca preşedinte ales, a fost prezent la parada militară de la Alba Iulia, iar ca preşedinte în funcţie a asistat apoi la cea din 24 Ianuarie de la Iaşi.

    ”De fiecare dată, privindu-i pe militarii noştri, mai tineri sau mai experimentaţi, am văzut patriotism, onoare şi curaj. Sunt convins că aceleaşi lucruri le-au văzut şi milioane de români. A-ţi pune viaţa în slujba apărării ţării tale este una dintre expresiile cele mai clare şi directe ale patriotismului. Sunt momente care ne unesc şi ne inspiră. Iar dumneavoastră, militarii Armatei Române, ne faceţi, de fiecare dată, să redescoperim mândria şi încrederea în forţa naţiunii noastre şi în noi înşine”, a arătat Iohannis.

    Preşedintele României a ţinut să mărturisească şi că pentru el, în exerciţiul funcţiei de preşedinte, ”nu există moment mai emoţionant decât salutul drapelului de luptă”.

    Klaus Iohannis a mai spus că ne aflăm într-un context strategic complex, caracterizat de transformări semnificative la nivel regional şi global.

    ”În proximitatea României, acţiunile militare de tip convenţional şi hibrid reprezintă o provocare directă şi violentă la adresa fundamentelor juridice ale securităţii spaţiului european. În acest context, apartenenţa la NATO, alături de parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii şi de statutul de membru al Uniunii Europene, reprezintă coordonatele fundamentale ale politicii noastre externe şi de securitate. Consolidarea profilului României în NATO şi UE reprezintă o prioritate esenţială şi o componentă a securităţii ţării noastre, o linie de conduită specifică bunei guvernări. Şi în acelaşi timp răspunde aşteptărilor concetăţenilor noştri”, a spus preşedintele, în discursul său.

    El a menţionat că, la 11 ani de la aderarea la NATO şi la 8 ani de la aderarea efectivă la Uniunea Europeană, ţara noastră trebuie să îşi consolideze ”credibilitatea strategică”.

    ”Într-o zonă caracterizată de coliziunea intereselor strategice şi într-o perioadă marcată de modificări geopolitice rapide, credibilitatea reprezintă o valoare naţională importantă atât în relaţia cu aliaţii şi partenerii noştri, cât şi cu proprii noştri concetăţeni. Credibilitatea noastră ca naţiune depinde de mai mulţi factori: continuitatea în promovarea unei politici orientată european şi transatlantic; predictibilitatea în asumarea deciziilor de politică externă, în definirea intereselor naţionale şi a obiectivelor strategice ce decurg din ele, transparenţă în conceperea politicilor publice şi în planificarea resurselor necesare implementării lor”, a mai arătat şeful statului.

  • Iohannis: Guvernul şi ministerul să asigure condiţii bune de muncă şi pensii decente militarilor

    Şeful statului a afirmat în discursul susţinut la sediul MApN că Armata este o instituţie al cărei crez, «Onoare şi Patrie», exprimă valorile fundamentale pe care se clădeşte unitatea, coeziunea şi loialitatea, mai ales în situaţiile dificile în care această instituţie fundamentală este chemată să intervină.

    ”Valoarea supremă a instituţiei dumneavoastră sunt oamenii în uniformă, femei şi bărbaţi, militarii de toate gradele, care în ţară sau în teatrele de operaţii din afara ţării îşi fac datoria, conform jurământului şi având în minte şi în suflet fidelitatea faţă de ţară. Este datoria noastră să le asigurăm un statut profesional şi social corespunzător, condiţii bune de muncă şi de viaţă, atât timp cât sunt activi profesional, dar şi pensii decente după trecerea în rezervă. Creşterea calităţii vieţii personalului militar şi civil trebuie să devină o preocupare permanentă a conducerii ministerului şi a Guvernului”, a arătat Klaus Iohannis.

    El a felicitat ministerul pentru rezultatele obţinute în anul 2014 şi le-a transmis celor din Armată succes în realizarea sarcinilor – deloc uşoare – pe care le au de îndeplinit anul acesta.

     

  • Donald Tusk: Inamicul rus încearcă să dezbine aliaţii

    Tusk, care va prezida summitul UE din 19-20 martie, a vorbit în termeni duri despre Rusia luni, în timpul vizitei efectuate în Statele Unite, relatează EUObserver.

    “Inamicii noştri, care folosesc propaganda împotriva noastră, comit acte de violenţă şi încalcă suveranitatea vecinilor noştri, vor să slăbească angajamentul politic al lumii occidentale. Astăzi, putem vedea clar că încearcă să ne dezbine, atât Europa în interior, cât şi Europa şi America”, a declarat Tusk alături de preşedintele american Barack Obama, la Casa Albă.

    Obama a întărit ideea, afirmând că Occidentul trebuie să “menţină presiunea asupra Rusiei” pentru a respecta acordul de la Minsk privind încetarea focului între forţele ucrainene şi separatiştii din estul ţării.

    Tusk a afirmat duminică, într-un interviu pentru New York Times, că Rusia a încălcat de peste 1.000 de ori acordul de la Minsk, încheiat luna trecută, şi a apreciat că “Rusia vrea să reia controlul asupra Ucrainei în totalitate”.

    Cu toate acestea, el a precizat că este “imposibil” să se ajungă la un consens în UE privind sancţiunile. “Unii politicieni din Europa sunt gata să creadă că există o şansă de bunăvoinţă (din partea liderului rus Vladimir Putin). Eu sunt mai sceptic”, a declarat Tusk, în condiţiile unei apropieri recente a Rusiei de ţări ca Ungaria, Cipru şi Italia.

    Proiectul de concluzii pentru summitul UE, văzut de EUObserver, conţine pentru moment un spaţiu gol în ceea ce priveşte sancţiunile împotriva Rusiei. Conform textului, implementarea acordului de la Minsk este “responsabilitatea Rusiei”. Proiectul menţionează de asemenea “angajamentul deplin” pentru relaţii mai apropiate ale UE cu Georgia, Republica Moldova şi Ucraina.

    Textul subliniază de asemenea nevoia de a continua discuţiile între UE, Rusia şi Ucraina pe tema gazelor şi privind implementarea acordului de liber schimb între UE şi Kiev. Liderii UE vor mai afirma că statele membre trebuie să se concentreze pe “accelerarea conexiunilor din infrastructură” pentru a împărtăşi gaze şi electricitate în cazul întreruperii alimentării din Rusia.

     

  • Ponta: Finanţarea pe termen lung a armatei, un domeniu în care bătălia politică trebuie să înceteze

    Prezent la bilanţul pe anul trecut al Ministerului Apărării, alături de preşedintele Klaus Iohannis, şeful Guvernului a salutat, din nou, iniţiativa acestuia de a avea un consens politic naţional pentru finanţarea pe termen mediu şi lung a Armatei, precizînd că nu face acest lucru din politeţe sau “calcule politice”.

    “Încă o dată o spun, şi nu doar din politeţe sau din calcule politice, salut iniţiativa preşedintelui Iohannis de a avea un consens naţional, un acord politic referitor la finanţarea pe termen lung a cheltuielilor militare, pentru că este un domeniu în care bătălia politică trebuie să înceteze, în care este absolută nevoie de consens politic şi mai ales de predictibilitate, de nu a depinde de fiecare dată de evenimente exterioare, de economie, de cum merg cheltuielile, de diverse politici care întotdeauna se pot schimba. E important pentru dumneavoastră să aveţi această stabilitate şi predictibilitate, mai ales că România trebuie – şi face foarte bine – să arate că înţelege în primul rând provocările crescute în regiune şi rolul pe care trebuie să-l avem”, a spus Ponta.

    Şeful Executivului a arătat că vecinii României, parteneri NATO, au o altă opţiune în ceea ce priveşte finanţarea armatei.

    “Am văzut că Ungaria şi-a redus cheltuielile militare la 0,75% din PIB, Bulgaria, la fel. Faptul că România îşi asumă la nivelul întregii clase politice importanţa pe care o acordăm acestui domeniu fundamental este un semn de seriozitate, de stabilitate şi ne aduce foarte mult respect din partea partenerilor noştri. Esenţial este, cu siguranţă, să aveţi alocat 2% dintr-un produs intern brut care creşte, nu dintr-unul care scade şi aici sigur e sarcina Guvernului, a tuturor celor care ţin de zona economică, însă această stabilitate şi predictibilitate ne permit şi vă permit dumneavoastră să gândim pe termen mediu şi lung. În 2015, sper să păstrăm graficul stabilit”, a spus premierul.

    El le-a cerut totodată specialiştilor militari să participe, alături de cei ai seviciilor de informaţii, la securitatea cibernetică.

    “Este important ca şi specialiştii Ministerului Apărării Naţionale, alături de cei ai Serviciului Român de Informaţii, ai Serviciului de Informaţii Externe, ai celorlalte servicii de specialitate, să participe în ceea ce este un alt domeniu în care România devine un lider regional şi anume «cyber security». Războaiele secolului 21 se poartă categoric în alt fel decât am fost în mod obişnuit învăţaţi şi securitatea cibernică reprezintă un domeniu de maxim pericol, dar în acelaşi timp de maximă performanţă şi vreau să vă încurajez să alocaţi resursele necesare – adică să le alocăm, Guvernul, pentru dumneavoastră – aşa încât, împreună cu celelalte servicii, să fim un lider regional extrem de important şi de respectat în cyber security”, a mai spus Ponta.

    În urmă cu două luni, preşedintele Klaus Iohannnis şi reprezentanţii partidelor parlamentare au semnat Acordul politic pe tema încheierii unui acord politic cu scopul asigurării, în 2017, a unui prag minimal de 2% din PIB pentru Ministerul Apărării Naţionale.

    Un alt obiectiv îl reprezintă menţinerea pentru următorii 10 ani, în perioada 2017‐2027, a unui nivel de finanţare a Armatei de cel puţin 2% din PIB, iar în situaţia în care resursele financiare o vor permite, creşterea acestui procent în funcţie de nevoile de securitate şi de obligaţiile pe care România şi le poate asuma.