BusinessMagazin

Blog

  • CNA ajută Realitatea Plus să emită legal, după aproape 2 luni în care postul a funcţionat provizoriu

    CNA a reanalizat, în şedinţa de marţi, o solicitare a societăţii Geopol International – ai cărei asociaţi sunt Strategies-Research-Investments SRL – 99% (în această societate Cozmin Guşă deţine 50%, iar Maricel Păcuraru – 50%) şi Alexandra-Beatrice Păcuraru -1% – de acordare a deciziei de autorizare audiovizuală pentru televiziunea de ştiri Realitatea Plus.

    A fost pentru a patra oară când CNA a luat în discuţie acest subiect, după ce, pe 16 ianuarie 2015, Realitatea Plus a fost lansată pe satelit. La momentul respectiv, conţinutul Realitatea Plus era diferit de cel difuzat de Realitatea TV, însă siglele celor două erau asemănătoare, după cum au declarat, pe 17 ianuarie, pentru MEDIAFAX surse din industria de telecomunicaţii. Potrivit legislaţiei audiovizualului, era neapărat necesar ca televiziunea Realitatea Plus să înceapă să emită în această perioadă, în caz contrar, licenţa sa ar fi fost retrasă de CNA. Legea audiovizualului prevede că licenţa analogică se retrage de Consiliu în următoarele situaţii: titularul nu începe difuzarea serviciului de programe, în condiţiile stabilite prin licenţă, în termen de 12 luni de la obţinerea licenţei audiovizuale; Consiliul poate acorda două prelungiri succesive de câte 6 luni, în situaţii justificate.

    Realitatea Plus – care are un acţionariat asemănător cel cu al televiziunii de ştiri Realitatea TV – a primit licenţă audiovizuală de la CNA pe 17 ianuarie 2013. Potrivit proiectului prezentat în respectiva şedinţă a CNA, televiziunea de ştiri Realitatea Plus urma să emită în România, Republica Moldova şi în ţări din Balcanii de Vest, în urma unei investiţii de 13 milioane de euro.

    Însă, în şedinţa CNA din 17 februarie 2015, când Consiliul a luat în discuţie pentru prima dată solicitarea Geopol International de acordare a deciziei de autorizare audiovizuală pentru Realitatea Plus, Consiliul a constatat că această televiziune funcţiona în mod provizoriu, cu o structură de programe neaprobată de CNA şi diferită de cea aprobată de Consiliu la licenţierea acestei televiziuni, în 2013.

    Potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa din 17 februarie a CNA, pentru ca Realitatea Plus să poată să emită era necesară autorizarea televiziunii de către Consiliu, fapt care implică inclusiv autorizarea studioului televiziunii. Însă, solicitarea de autorizare a Realitatea Plus a fost depusă la CNA (de Realitatea Media SA şi nu de titularul de licenţă, care este Geopol International, n.r.) pe 13 ianuarie, în condiţiile în care licenţa expira pe 17 ianuarie. De asemenea, potrivit prevederilor legislaţiei audiovizualului, solicitarea trebuia depusă la CNA cu 15 zile înainte de începere a emisiei.

    În acest context, Realitatea Plus a făcut la CNA o notificare de “funcţionare provizorie”, iar televiziunea a început să funcţioneze în mod provizoriu pe o grilă care nu este cea aprobată de Consiliu.

    Reprezentanţii departamentului de specialitate al CNA au efectuat la sediul declarat al Realitatea Plus şi un control, în urma căruia au constatat toate aceste deficienţe, după cum s-a spus în şedinţa CNA din 17 februarie.

    În urma mai multor întâlniri între reprezentanţii Geopol International şi membrii Consiliului, care s-au desfăşurat în timpul şedinţelor CNA din 19 februarie şi 3 martie, reprezentanţii Realitatea Plus au completat documentaţia depusă la CNA şi au modificat grila de programe a televiziunii, intenţia lor fiind aceea ca structura de programe să fie apropiată de cea care fusese aprobată de Consiliu în anul 2013, la acordarea licenţei.

    La şedinţa CNA de marţi, în faţa Consiliului a fost prezentă o delegaţie din partea Realitatea Plus. Aceasta a fost formată din Edward Pastia, care a spus în şedinţa CNA că este reprezentant al Geopol, deşi, potrivit relatărilor din presă, el ocupă şi funcţia de director executiv al Realitatea TV. Alături de acesta s-au aflat la CNA Bianca Oanea, redactor-şef al Realitatea TV, şi Alin Alexandrescu, director tehnic.

    Edward Pastia a susţinut în faţa CNA că grila de programe a Realitatea Plus nu face parte din decizia de autorizare a televiziunii, potrivit legislaţiei în vigoare.

    Pastia a mai spus că Realitatea Plus a respectat “în mare” structura de programe aprobată de CNA la acordarea licenţei acestei televiziuni. “Neavând decizia de autorizare (a Realitatea Plus, n.r.), noi nu putem să respectăm în detaliu (structura de programe aprobată de CNA, n.r.), mă refer la publicitate, la alte contracte comerciale (…) Potrivit legislaţiei, întâi se dă decizia de autorizare (…) Aşteptăm asta, apoi putem discuta conţinutul grilei. Noi nu avem în cap să facem altceva decât ne-am propus”, a mai spus Edward Pastia.

    Răspunzând unor întrebări adresate de membrul CNA Monica Gubernat referitoare la litigiul care ar viza marca “Realitatea Plus” – litigiu despre care este menţionat într-o adresă transmisă Consiliului în august 2013, când a fost depus la Consiliu şi un dosar de autorizare a televiziunii, diferit de cel depus în prezent -, Edward Pastia a spus că nu înţelege relevanţa acestor chestionări.

    “Dacă am venit cu un nou dosar înseamnă că totul este în regulă. Din câte ştiu, litigiile privind marca sunt rezolvate (…) Din punctul meu de vedere, nu este nicio problemă, nici juridică, nici de altă natură”, a spus Pastia.

    Însă membrul CNA Valentin Jucan a susţinut că, în timpul şedinţei, Monica Gubernat “scoate din pălărie un iepuraş”, numai ca să-i ţină în şah pe cei de la Realitatea Plus.

    Pe de altă parte, membrul CNA Radu Călin Cristea l-a întrebat pe Edward Pastia dacă sunt adevărate informaţiile vehiculate în zona media, conform cărora, în cazul intrării în faliment a Realitatea TV, operaţiunile acesteia ar urma să se mute pe Realitatea Plus.

    “Realitatea Plus ar fi un spaţiu de deversare a părţii bune a Realităţii TV, care în varianta ei – cu dificultăţi financiare – ar rămâne zbătându-se în insolvenţă şi apoi în faliment”, a spus Radu Călin Cristea.

    Însă, Edward Pastia a spus că aceste zvonuri nu fac obiectul deciziei de autorizare a Realitatea Plus. “Ce înseamnă partea bună din Realitatea, la mine vă referiţi? Nu face obiectul deciziei de autorizare niciun zvon (…) Nu lucrez cu zvonuri (…) Nu pot să comentez aşa ceva”, a spus Pastia.

    Însă Monica Gubernat a atras atenţia că, în prezent, Realitatea Plus se află în situaţia încălcării articolului 57, alineatul 1, litera a din Legea audiovizualului, care prevede că “Licenţa audiovizuală analogică se retrage de Consiliu în următoarele situaţii: titularul nu începe difuzarea serviciului de programe, în condiţiile stabilite prin licenţă, în termen de 12 luni de la obţinerea licenţei audiovizuale; Consiliul poate acorda două prelungiri succesive de câte 6 luni în situaţii justificate”.

    “În doi ani trebuia să intre în emisie în condiţiile stabilite de licenţă. Dânşii au intrat?”, a întrebat Monica Gubernat, moment în care reprezentanţii departamentelor de specialitate ale CNA au susţinut că Realitatea Plus nu a intrat în emisie, ci a început să funcţioneze provizoriu.

    Însă membrul CNA Gabriel Tufeanu, cel care conduce şedinţa de marţi a Consiliului, ca preşedinte, a spus că difuzarea poate să înceapă numai după ce o televiziune primeşte decizia de autorizare de la CNA.

    Pe de altă parte, un reprezentant al CNA, care a efectuat un control la sediul din Floreasca, unde este studioul Realitatea Plus şi cel al The Money Channel (o altă televiziune deţinută de Realitatea Media SA, n.r.), şi la sediul Willbrook, unde funcţionează Realitatea TV, a prezentat situaţia constatată: “Ne-am deplasat la două sedii, în Floreasca, unde funcţionează The Money Channel, şi la Willbrook, unde funcţionează Realitatea TV (…) În Floreasca era un studio cu 52 de metri pătraţi, în această suprafaţă mai era un studio pe care şi astăzi îl împart (cei de la Realitatea Plus, n.r.) cu The Money Channel (…) La Willbrook este un alt spaţiu, în care le este realizat programul celor de la Realitatea Plus”.

    Astfel, Monica Gubernat a spus că în acest caz se încalcă legislaţia audiovizualului, întrucât licenţa Realitatea Plus este “operată de un alt radiodifuzor (Realitatea Media SA, n.r.)”, fapt care impune CNA retragerea licenţei Realitatea Plus.

    Valentin Jucan a contrazis-o însă pe Monica Gubernat, precizând că nu scrie nicăieri în legislaţia audiovizualului că o televiziune nu poate să opereze un studio comun cu o altă televiziune.

    Membrul CNA Lorand Turos a spus că este clar că Realitatea Plus nu îşi poate respecta proiectul iniţial, din 2013, când a obţinut licenţa de la CNA.

    “Într-un studio de 52 de metri pătraţi practic nu poate funcţiona o televiziune cum este Realitatea Plus, în condiţii normale. Clar se vede că nu este o entitate de sine stătătoare, ci e un mix între Realitatea TV şi The Money Channel şi totuşi legea nu scrie care este minimum de spaţiu unde trebuie să funcţioneze. Pe noi trebuie să ne intereseze produsul final, cum se produce e o altă poveste (…) Nu cred că a fost în istoria CNA să se verifice toate microfoanele şi aparatura unui radiodifuzor (…) Noi, Consiliul, suntem puşi într-o situaţie foarte foarte dificilă, pentru că acum doi ani am votat şi eu pentru acordarea acestei licenţe. Atunci era vorba de o licenţă de satelit, o televiziune regională, care va fi un pionier în zonă, va difuza în mai multe ţări, ceva foarte serios am văzut ca proiect. În doi ani de zile nu s-a întâmplat absolut nimic. Acest proiect de mare anvergură nu a existat şi, cu câteva zile înaintea expirării ultimului termen, se vine cu o cerere de autorizare şi cu o notificare şi cumva să facem să pornim acest post (…) În aceste condiţii, eu chiar nu cred că ei îşi pot îndeplini misiunea pe care şi-au asumat-o acum doi ani. Era vorba de un post de ştiri, regional, foarte serios. În patru zile, pe 52 de metri pătraţi, chiar nu ştiu cum se poate face acest lucru”, a spus Lorand Turos.

    La rândul său, Valentin Jucan a spus că şi mediul audiovizual s-a schimbat în cei doi ani care au trecut de la momentul în care Realitatea Plus a obţinut licenţa.

    “Da, se pare că proiectul prezentat acum doi ani de zile nu mai este cel prezentat acum, dar nici spaţiul audiovizual nu mai e acelaşi, nici companiile nu mai sunt aceleaşi (…) Dar haideţi să le dăm o şansă”, a spus Valentin Jucan.

    “Şansa ar însemna pentru dânşii o nouă licenţă, conform realităţilor pe care le trăiesc. E evident că vechea licenţă nu o pot opera”, a spus, însă, Monica Gubernat, moment în care Jucan a acuzat-o că doreşte să scape de acest proiect al Realitatea Plus.

    După alte numeroase discuţii în contradictoriu, CNA a decis să acorde decizia de autorizare Realitatea Plus, ceea ce implică faptul că de acum înainte această televiziune de ştiri intră în legalitate.

    Decizia a fost adoptată cu numărul minim necesar de voturi “pentru” – exprimate de Valentin Jucan, Lorand Turos, Viorel Vasile Buda, Dorina Rusu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea.

    Laura Georgescu, preşedintele CNA, Monica Gubernat şi Gabriel Tufeanu au votat “împotriva” acordării acestei decizii de autorizare, fapt care ar fi presupus închiderea emisiei Realitatea Plus.

    Gabriel Tufeanu a spus, printre altele, că Realitatea Plus a început să emită în mod nelegal, întrucât nu obţinuse decizia de autorizare de la CNA la data începerii difuzării de programe, în luna ianuarie. În acest sens, Tufeanu a invocat articolul 58, alineatul 1 din Legea audiovizualului, potrivit căruia “Difuzarea serviciului de programe poate începe după obţinerea deciziei de autorizare audiovizuală”.

    La rândul său, Laura Georgescu a spus că, în conformitate cu articolul 57, alineatul 1, litera a din Legea audiovizualului, licenţa Realitatea Plus putea fi retrasă încă din 2013.

    “Eu consider că nu numai că nu trebuia autorizat (Realitatea Plus, n.r.), dar cred că, în conformitate cu articolul 57, alineatul 1, litera a, această licenţă trebuia retrasă pentru că, în doi ani de zile, nu au început emisia conform condiţiilor din licenţă (…)”, a spus si Monica Gubernat. “În iunie 2013, au depus dosar de autorizare complet, pe care, în august 2013, l-au întrerupt, cerând aplicarea articolului 57, alineatul 1, litera a (…) La împlinirea unui an de zile, dacă ar fi existat informări prezentate Consiliului, ar fi trebuit retrasă licenţa”, a spus, la randul sau, Laura Georgescu.

    Valentin Jucan şi Lorand Turos au întrebat de ce au aflat abia în acel moment despre acest lucru. “Ni se sugerează că, de fapt, dinspre personalul tehnic (al CNA, n.r.) vine aşa o urmă de ascunziş, că nu ne-au spus, că puteam să retragem licenţa acum un an”, a spus Jucan.

    Laura Georgescu a spus că a aflat abia miercuri, la ora 16.00, de existenţa acestui dosar de autorizare din 2013 şi că chiar reprezentanţii Realitatea Plus au oprit la momentul respectiv procedura de autorizare. “Dosarul acesta a rămas fără niciun fel de răspuns, ceea ce trebuia să se întâmple”, a mai spus Georgescu.

    La rândul său, membrul CNA Lorand Turos a spus că nu poate să lucreze într-un astfel de Consiliu.

    La solicitarea membrilor CNA, Răzvan Frînculescu, şeful Biroului Licenţe-Autorizări din Consiliu, a spus că “procedura a fost perfect legală”, iar Laura Georgescu ar fi cunoscut situaţia privind dosarul din 2013, iar, miercuri, aceasta ar fi cerut documentaţia în acest caz. Frînculescu a mai spus că cei de la Realitatea Plus “au avut intenţie de autorizare, pe care nu au finalizat-o” şi acest lucru nu s-a discutat în vreo şedinţă a CNA. Consiliul a discutat în schimb solicitările de prelungire a valabilităţii licenţei cu două termene de şase luni, fapt care este de asemenea perfect legal.

    Ulterior, membrii CNA au intrat în pauză, având în vedere că Lorand Turos ieşise din sala de şedinţe şi nu mai exista cvorumul necesar desfăşurării şedinţei. Pentru ca o şedinţă să se desfăşoare este necesară prezenţa a minimum opt din cei 11 membri ai CNA.

    Acţionarii Realitatea Plus, Cozmin Guşă şi Maricel Păcuraru (aflat în prezent în arest, după ce în noiembrie 2014 a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu executare într-un dosar privind poliţele de asigurare pentru angajaţi, în care prejudiciul este de peste patru milioane de euro), sunt, prin intermediul societăţii Strategies-Research-Investments SRL, şi acţionarii majoritari ai societăţii Realitatea Media SA, care deţine televiziunea de ştiri Realitatea TV şi televiziunea de business The Money Channel.

  • Directorul STS a prezentat un sistem informatic de combatere a votului multiplu, bazat pe scanarea CI

    El a spus că un asemnea sistem a fost introdus pentru prima dată în 2010 la un colegiu din Sectorul 4 şi verificat la două alegeri parţiale.

    Sistemul presupunea instalarea unui calculator în fiecare secţie de vot, un echipament de scanare a datelor de pe cartea de identitate a cetăţeanului care votează, a CNP-ului, iar aceste date erau introduse într-o bază de date care indica dacă cetăţeanul respectiv a votat de două ori.

    “Prin intermediul specialiştilor STS am făcut o investigare, pentru a vedea cât de mare ar trebui să fie efortul pentru a introduce un asemnea sistem. Lucrurile în România au evoluat şi pentru un număr semnificativ de secţii de vot există condiţiile pentru a se instala asemenea echipamente, pentru celelalte se pot face. La alegerile prezidenţiale pentru 2014 a trebuit să utilizăm terminale de satelit, pentru a ţine legătura cu secţiile de vot doar în 48 de secţii de vot din România, din totalul de peste 18.000. Vă confirm că, utilizând inteligenţă şi o varietate de proceduri, se poate construi un asemnea sistem prin care orice alegător prezent într-o secţie de vot să-şi exercite corect votul”, a afirmat directorul STS.

    Sistemul constă în instalarea unui calculator şi unui scanner la fiecare secţie de vot, scannerul citeşte ultimele două rânduri din cartea de identitate, care conţine CNP şi data de expirare şi sunt introduse într-o bază de date, acest lucru având semnificaţia că s-a exercitat votul, iar introducerea acestor date la altă secţie de vot are semnificaţia detectării unei posibile fraude, a explicat oficialul STS.

    “Sistemul poate fi făcut să afişeze fiecare alegător cu drept de vot. Poate fi o transparenţă absolut totală, nu se va şti identitatea alegătorilor, ci doar numărul de alegători şi unde a votat. Mizăm că peste tot sau în majoritatea locurilor vor exista conexiuni de Internet”, a adăugat Opriş.

    Şeful STS a explicat membrilor Comisiei parlamentare de cod electoral că aceste aplicaţii sunt protejate, iar datele sunt criptate, neputând fi văzute de oricine.

    “Aceste aplicaţii sunt protejate, ele nu sunt vizibile într-un Internet obişnuit. Dacă aţi lua un echipament şi aţi scana legăturile de Internet, nu o să le vedeţi, pentru că toate datele care pleacă din această aplicaţie sunt criptate, cu aplicaţii speciale de criptare care se decriptează la sosire, sunt strict protejate pe traseu. Resursele care au fost gândite pentru aceste interfeţe de servere sunt puse din resurse multiple de Internet, cu proceduri speciale de securitate în aşa fel încât, practic, ar costa extrem de scump ca cineva să poată întrerupe un proces electoral”, a mai spus directorul STS.

    El a mai precizat că în zonele în care nu este posibilă nicio conexiune de Internet se pot folosi metode alternative, cum ar fi trimiterea prin SMS sau printr-un call center, cu statutul de 112.

    “Sunt nenumărate metode alternative care pot fi folosite cu eficienţă, spre exemplu dacă o secţie de vot, cum este în Hunedoara, are 9 votanţi care au votat într-o oră, în opinia noastră poate fi considerată o risipă de resurse să mergem până acolo cu un laptop şi cu tot angrenajul, în schimb putem pune mijoace alternative de genul: un asemenea exerciţiu poate fi înscris şi din SMS sau prin un call center, care i-am oferi statul legal pe care îl are 112”, a mai explicat Opriş.

    El a arătat că sistemul a fost gândit în 2009, dar poate fi adaptat la tehnologia de acum, prin folosirea de smartphone-uri sau tablete, arătând că astfel de mijloace pot fi instalate cu mare uşurinţă şi în secţiile de vot din străinătate.

    “Acest sistem a fost gândit cu tehnologie din 2009, acum, evident, la alegerea soluţiilor tehnice se va ţine seama de existenţa altor resurse, folosirea de smartphon-uri, tablete. Asemenea mijoocare pot fi instalate cu foarte mare uşurinţă în secţiile de vot din străinătate”, a mai spus Opriş.

    “Suntem convinşi că la alegerile locale din 2016 se poate face un exerciţiu electoral amplu, iar alegerile parlamentare din 2016 vor fi desfăşurate la cel mai înalt standard. Nu este vorba de vot electronic, ci de instrumente prin care să se înlăture orice posibile fraude şi întocmirea în regim electronic a proceselor de vot pentru mai multă celeritate”, a mai explicat directorul STS.

    Comisia parlamentară de cod electoral a finalizat legile alegerilor locale, partidelor politice şi finanţării partidelor, urmând să înceapă săptămâna viitoare dezbaterile la legea alegerilor parlamentare.

  • Rus: Caut cu disperare oameni capabili pentru Tarom, singura companie cu probleme mari a Ministerului Transporturilor

    “Din cele 50 de companii în subordinea Ministerului Transporturilor, avem o singură companie cu probleme mari şi ea se numeşte Tarom. CFR-urile au trecut pe plus, toate încet-încet au început să arate tot mai bine. La Tarom avem o problemă. Nu vă ascund, pentru că până la urmă nu are sens de ascuns nimic, săptămâna aceasta ar trebui să facem AGA şi CA. Am discutat până acum cu cei propuşi pe 109 (OUG 109/ 2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, n.r.) pentru membri ai Consiliului de Administraţie şi cei care ar putea fi potenţiali preşedinţi ai Consiliilor de Administraţie. Primii trei propuşi, toţi m-au refuzat. Azi am avut discuţii cu ultimul”, a afirmat Rus.

    Administratorii Tarom, aflaţi în funcţie în postura de interimari, şi-au dat demisia la începutul săptămânii trecute, după ce Ministerul Transporturilor a stabilit componenţa viitorului Consiliu de Administraţie, a declarat pentru MEDIAFAX directorul general al operatorului aerian, Christian Heinzmann.

    CA al Tarom a fost condus, din mai 2014, de fostul şef al Direcţiei de privatizare din Departamentul pentru Energie Gabriel Dumitraşcu. Ceilalţi administratori au fost Dante Stein, Toma-Dorin Cîmpeanu, Dan Andrei şi Anişoara Cornilă.

    Ministrul Transporturilor a arătat că a discutat cu firma care s-a ocupat de restructurarea companiei aeriene LOT din Polonia şi că va căuta persoane capabile să se implice într-un proces similar pentru Tarom.

    “Dacă nu reuşesc săptămâna aceasta, încep să caut cu disperare soluţii de oameni capabili să pună în practică un program de restructurare“, a susţinut el.

    Ministrul Transporturilor declara la finele lunii noiembrie că Tarom a raportat rezultate pozitive în 2014, dar nu beneficiază de “cel mai fericit” management, o parte din sindicate “sunt în contrasens” şi va fi necesară restructurarea companiei.

  • Circa 1.000 de medicamente generice devin nerentabile după ieftiniri şi pot dispărea de pe piaţă

    “Taxa clawback aplicată nediferenţiat şi ajustarea de preţuri în condiţiile existenţei unei duble referenţieri discriminatorii a preţurilor medicamentelor generice (respectiv compararea preţului medicamentului generic atât cu cel al produsului inovativ – max 65%, cât şi cu cel din cele 12 state de referinţă) va face ca pentru circa 1.000 de medicamente cu preţuri accesibile, preţul de vânzare să scadă sub costurile de producţie. (…) pentru 80% dintre cele mai populare 50 de medicamente generice există riscul de a dispărea de pe piaţă în următorul an”, conform estimărilor APMGR.

    Sursa citată arată că multe dintre medicamentele ieftine care ar putea dispărea sunt folosite pentru tratarea afecţiunilor cardiovasculare, digestive, reumatologice şi a bolilor infecţioase şi dă ca exemplu metoprolol, enalapril, omeprazol, amoxiciliclna, indapamida, ketoprofen, ibuprofen, diclofenac, atorvastatina, trimetazidina, ranitidina, pentoxifilina, ciprofloxacina sau ampicilina.

    “Continuarea politicilor actuale, amânarea iresponsabilă a introducerii calculului diferenţiat al taxei clawback pentru medicamentele generice, care să reducă la 65% cuantumul taxei pentru aceste medicamente (în corelare cu limitările de preţ impuse faţă de medicamentele inovative) va accelera tendinţa actuală de diminuare a producţiei locale de medicamente accesibile şi va crea o situaţie alarmantă pentru milioane de pacienţi, care nu vor mai putea să urmeze tratamente de bază”, a declarat Dragoş Damian, preşedintele APMGR.

    Companiile farmaceutice trebuie să actualizeze toate preţurile la medicamentele de uz uman, în conformitate cu Ordinul ministrului Sănătăţii 75/2009, şi în urma căruia acestea se vor ieftini. CNAS a arătat că actualizarea preţurilor la medicamentele de uz uman ar putea aduce reduceri de până la 20% la unele produse, iar diferenţa de bani va putea fi utilizată pentru achiziţia de tratamente inovatoare.

    Potrivit Asociaţiei, în ultimii 3 ani, din cauza taxei clawback şi a obligativităţii reducerii preţurilor, pe care companiile de medicamente generice au respectat-o, au dispărut peste 1.300 de medicamente cu preţuri accesibile din România, au fost disponibilizaţi peste 300 de angajaţi şi s-au ratat investiţii de circa 50 milioane de euro în industria farmaceutică locală.

    APMGR avertizează că prin dispariţia medicamentelor generice şi utilizarea variantelor mai scumpe atât statul cât şi pacienţii plătesc mai mult, pentru compensarea, respectiv coplata unor medicamente de două ori mai scumpe.

    În acest context, APMGR reaminteşte că singura soluţie care ar putea aduce în normalitate actualul cadru fiscal discriminator şi nesustenabil, salvând astfel de la insolvenţă producătorii de medicamente locali, este implementarea imediată a unui calcul diferenţiat al taxei clawback pentru medicamentele generice, bazat pe introducerea unei proporţii de maxim 65% în calculul procentului ‘p’ din formula clawback.

  • Rus: Privatizarea CFR Marfă va fi finalizată anul viitor

    “În acordul cu FMI e 2016”, a spus Rus, răspunzând unei întrebări privind termenul de finalizare a procedurii.

    Premierul Victor Ponta a anunţat la 9 februarie că Ministerul Transporturilor vrea să lanseze procedura de selectare a consultantului pentru reluarea procesului de privatizare a companiei CFR Marfă.

    “Se face selecţia pentru consultant, se porneşte selectarea consultantului”, a declarat Ponta, la finalul negocierilor cu FMI, Comisia Europeană (CE) şi Banca Mondială.

    Guvernul a încercat în 2013 să privatizeze CFR Marfă, însă procesul nu a fost finalizat, inclusiv pe fondul disputelor între preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta. Şeful Guvernului a cerut atunci ca vânzarea companiei să fie reavizată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, condus de Băsescu, iar preşedintele a solicitat ca Ponta să îşi asume răspunderea pentru privatizare.

    În iunie 2013, compania GFR, controlată de omul de afaceri Gruia Stoica, fusese declarată câştigătoare în procesul de privatizare a companiei feroviare, oferind un preţ de 202 milioane euro pentru 51% din acţiuni.

    Tranzacţia nu a fost finalizată însă până la termenul limită, 14 octombrie, deoarece unele bănci creditoare ale CFR Marfă nu şi-au dat acordul pentru schimbarea acţionariatului, iar Consiliul Concurenţei nu a avut timpul necesar pentru a se pronunţa asupra operaţiunii.

    După eşecul privatizării, Guvernul s-a angajat faţă de FMI la o restructurare agresivă a CFR Marfă, fiind decisă disponibilizarea a 2.500 de angajaţi, reprezentând circa 30% din numărul total de personal.

    CFR Marfă, controlată de stat prin Ministerul Transporturilor, este cel mai mare transportator feroviar de marfă local, urmat de Grup Feroviar Român.

  • “Aferim! “, de Radu Jude, în competiţie la Festivalul Internaţional de Film de la Sofia

    De asemenea, din secţiunea competitivă “Balkans!” face parte thrillerul politic “De ce eu”, regizat de Tudor Giurgiu, dar şi lungmetrajul “Love Island”, de Yasmila Zbanic, cu Ada Condeescu în distribuţie.

    Prezenţa României la Festivalului Internaţional de Film de la Sofia (5 – 29 martie) este completată de proiecţia “Minuni/ The Wonders”, de Alice Rohrwacher, care o prezintă în rolul principal pe românca Maria Alexandra Lungu, alături de Monica Bellucci. Producţia va fi prezentată în secţiunea “Cinema Tomorrow – Discoveries”.

    În secţiunea dedicată scurtmetrajelor vor fi proiectate coproducţia Marea Britanie/ România/ Bulgaria “Ecce”, regizată de Dimitar Kutmanov, şi “Sthorzina”, de Dan Radu Mihai.

    La Festivalul Internaţional de Film de la Sofia va fi proiectat documentarul “Drifter”, o coproducţie Ungaria/ Germania/ România, regizată Gábor Hörcher.

    Lungmetrajul “Aferim!” a avut premiera la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin 2015. Unul dintre cele mai de amploare proiecte cinematografice româneşti din ultimii ani, “Aferim!”, de Radu Jude, este un film istoric a cărui acţiune are loc în Ţara Românească a începutului de secol XIX. Un zapciu, interpretat de actorul Teodor Corban, însoţit de fiul său (Mihai Comănoiu) caută un rob fugar (Cuzin Toma). Scenariul filmului este scris de Radu Jude şi Florin Lăzărescu, Marius Panduru a realizat imaginea, montajul, Cătălin Cristuţiu, sound designul este semnat de Dana Lucreţia Bunescu. Costumele au fost realizate de Dana Păpăruz, iar scenografia, de Augustina Stanciu, consilier istoric a fost Constanţa Vintilă-Ghiţulescu, producător, Ada Solomon.

    “De ce eu?” a avut premiera mondială la Festivalul de la Berlin 2015. Thrillerul politic a atras atenţia presei internaţionale la Berlinală, unde a rulat cu casa închisă. “Filmul despre Panait e, oarecum, filmul despre eşecul unei generaţii din care fac parte. Care a crezut că schimbările politice ale anului 1989, că despărţirea de comunism va însemna o rupere definitivă cu sistemul vechi mafiot şi corupt. În 2002 (anul morţii lui Panait), dar şi în prezent, realitatea românească e una dură: vechii ofiţeri şi activişti din Securitate monopolizează nu doar afaceri importante, ci şi poziţii importante în politică”, a declarat regizorul Tudor Giurgiu.

    Cristian (Emilian Oprea) este un tânăr procuror idealist care încearcă să rezolve un complicat caz de corupţie în tumultuosul context social-politic din România anilor 2000. El investighează cazul unui coleg procuror suspectat de luare de mită, fals şi uz de fals şi sustragere de documente. Ancheta are însă implicaţii la nivel extrem de înalt şi îi spulberă tânărului magistrat încrederea în justiţie. Încercînd să descopere adevărul, Cristian intră într-o zonă periculoasă şi se expune unor revelaţii dureroase şi neaşteptate.

  • România ar putea pierde finanţarea europeană pentru programul “Laptele şi cornul”

    Centrul Român de Politici Europene (CRPE) a lansat, marţi, un studiu privind programul naţional “Laptele şi cornul” comparativ cu schema europeană “Laptele în şcoli”, lansată în anul 1977 ca parte a politicilor comunitare privind alimentaţia sănătoasă şi sprijinirea producătorilor de lapte.

    Iniţiatorul studiului, Ciprian Ciucu, a arătat că, în România, programul are o componentă socială şi una de facilitare a accesului la educaţie.

    În România, programul are un impact bugetar anual semnificativ, de aproximativ 435 de milioane de lei, (aproximativ 100 de milioane de euro) şi beneficiază atât de finanţare guvernamentală, cât şi europeană, cu toate că obiectivele celor două politici (Guvern / Comisia Europeană) sunt parţial diferite.

    “Programul naţional «Laptele şi cornul» a avut un obiectiv diferit la lansare faţă de cel al politicii europene, nefiind aliniat celui european nici după integrarea României în Uniunea Europeană şi începerea decontării parţiale a porţiilor de lapte distribuite în şcoli din bugetul comunitar. Cu toate acestea, programul a fost perceput ca util şi necesar de către principalii săi beneficiari. (…) România riscă să piardă finanţarea europeană pentru programul «Laptele şi cornul». Pentru a deconta mai departe la UE, România trebuie să alinieze programul la iniţiativa europeană «Laptele în şcoli» şi să elaboreze cât mai repede o strategie naţională”, a spus Ciucu.

    Acesta a amintit că programul a fost iniţiat prin Ordonanţa de Urgenţă Nr. 96 /2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din clasele I – VIII din învăţământul de stat şi privat, precum şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat şi private cu program normal de patru ore.

    “Programul se adresa iniţial doar elevilor din clasele I ‐ IV din învăţământul de stat fiind extins ulterior şi la nivelul elevilor din ciclul gimnazial, iar începând cu anul 2009 se aplică şi sistemului privat de învăţământ. Din punct de vedere al valorii decontate, iniţial au fost 0,7 lei (2002) suma fiind actualizată în 2004 (0,9 lei), 2005 (0,97 lei), 2006 (1,04 lei), ultima actualizare datând din 2008 (1,17 lei). Suma alocată acoperă costul atât pentru porţia de lapte, cât şi pentru corn, ponderea preţului fiecărui produs în această alocaţie fiind de aproximativ 60 la sută pentru lapte şi 40 la sută pentru corn”, se arată în studiul prezentat marţi.

    În documentul citat se mai arată că, de la momentul începerii programului până în prezent, au survenit modificări legislative care au extins grupul de beneficiari sau care au reglementat mai bine categoriile de produse care fac obiectul acestuia, în sensul corelării conformităţii produselor distribuite cu normele europene, mai stricte din punctul de vedere al siguranţei alimentare.

    “La 12 ani consecutivi de derulare, programul este implementat automat, fără o administrare şi coordonare instituţională clară. Nu mai există nici un minister sau direcţie dintr-un anumit minister desemnată să îl gestioneze, să îl monitorizeze şi să propună intervenţii, reglaje fine sau corecţii atunci când acestea se impun. La nivelul administraţiei centrale, de la lansare şi până în 2012, de program s-a ocupat o direcţie din cadrul Ministerul Afacerilor Interne. Odată cu reorganizarea Guvernului în anul 2012, când administrarea sa a trecut de la Ministerul Afacerilor Interne la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Adinistraţiei Publice, programul nu a trecut şi el în aria de competenţe a noului minister. În prezent avem de-a face cu un program guvernamental implementat pe diferite componente de mai multe instituţii de la nivel central, ca şi la nivel judeţean şi la nivel local. Nu există însă un organism central care să le coordoneze, să culeagă, să centralizeze date cu privire la implementarea programului şi care să îl evalueze, în ultimă instanţă să îi asigure transparenţa, eficienţa şi impactul”, a explicat Ciprian Ciucu.

    În prezent, copiii primesc zilnic o porţie de lapte (200 de ml de lapte UHT/pasteurizat sau o porţie de iaurt, sana sau kefir) şi un produs de panificaţie. Valoarea alocată acestei porţii este de maxim 1,17 lei, sumă stabilită în anul 2008.

    Secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, George Turtoi, a declarat că strategia naţională privind programul “Laptele şi cornul” va fi depusă la Comisia Europeană la 1 iulie, acesta fiind de altfel termenul limită până la care România poate trimite documentul.

    Turtoi a precizat că nu ar fi un pericol privind pierderea finanţării europene, explicând că deja există un draft de strategie. El a spus că Ministerul Agriculturii lucrează cu patronatul pentru a stabili partea strategică, însă ar trebui să se stabilească cine are viziune strategică pe zona de politică şi cine gestionează programul.

    Turtoi a mai spus că prin strategie se propune flexibilizarea programului, în sensul diversificării produselor care pot fi oferite copiilor, o descentralizare mai mare a programului, pentru a putea fi incluşi şi producători mai mici, dar şi elaborarea unor ghiduri privind calitatea sau varietatea produselor, destinate clor care fac licitaţiile, respectiv Consiliile Judeţene şi Consiliile Locale.

    Secretarul de stat a mai spus că se analizează şi posibilitatea acordării la două zile a produselor incluse în program, această decizie urmând să fie luată de fiecare în parte dacă se doreşte diversificarea produselor sau oferirea unor produse mai bune din punct de vedere calitativ.

  • Propunere legislativă: 51% din carnea, legumele şi fructele din supermarket să fie româneşti

    Prin iniţiativa depusă de senatorul PSD Ovidiu Donţu la Biroul Permanent al Senatului, se completează Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, prin introducerea unui capitol referitor la obligaţiile speciale ale comercianţilor de tip cash&carry, supermagazin sau hipermagazin, astfel încât aceştia să aibă obligaţia să achiziţioneze minim 51 la sută din produsele carne, legume şi fructe din producţia românească, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Prin derogare, în lunile de iarnă, decembrie-februarie, legumele şi fructele din import pot reprezenta 70 la sută din ofertă.

    Propunerea legislativă stabileşte că nerespectarea acestor dispoziţii se sancţionează cu amendă cuprinsă între 25.000 de lei şi 50.000 de lei, iar obligaţia ar intra în vigoare la şase luni de la publicarea legii adoptate.

    În expunerea de motive, senatorul Ovidiu Donţu arată că, prin instituirea acestor obligaţii, se asigură premisele pentru accesul facil pe piaţa de desfacere al producătorilor naţionali, al celor zonali sau locali care pot furniza astfel de produse.

    El precizează că a văzut în unele astfel de magazine standuri speciale cu produse româneşti, semnalizate corespunzător, în general fiind produse de mărci satelitare lanţului respectiv de magazine, iar preţurile erau mai mici decât cele ale produselor unor mărci mai cunoscute.

    “Consider că un produs românesc din categoriile menţionate, certificat sanitar, conferă un plus de garanţie pentru clientul care caută un produs proaspăt, cât mai natural, şi pentru care faptul că provine din ţara sa constituie un criteriu în plus în alegerile făcute. Astfel, se va stimula producţia, se vor putea crea locuri de muncă, vor creşte încasările la buget şi cetăţeanul va şti că va găsi tot timpul în hipermarket, de exemplu, un măr românesc şi nu doar unele aduse din import”, menţionează senatorul PSD Ovidiu Donţu.

    El arată că în acest caz a propus cota de 51 la sută pentru a nu se putea considera demersul său o imixtiune în iniţiativa privată, în dreptul întreprinzătorilor particulari de a dispune de propria politică de marketing şi de aprovizionare a magazinelor.

  • Cea mai mare ameninţare pentru securitatea Marii Britanii

    “În momentul de faţă, ne confruntăm cu un lider al Rusiei care nu pare înclinat să respecte sistemul de reglementări internaţionale ce asigură pacea între ţări, ci îl subminează”, a declarat Hammond, citat de Reuters.

    “Suntem pe un teritoriu familiar pentru oricine are vârsta peste 50 de ani, comportamentul agresiv al Rusiei reamintindu-ne de potenţialul de cea mai mare ameninţare pentru securitatea noastră”, a adăugat şeful diplomaţiei britanice.

    “Colectarea de informaţii despre capacităţile militare şi intenţiile Rusiei rămâne o parte vitală a eforturilor serviciilor de spionaj britanice în viitorul apropiat”, a adăugat Hammond, responsabil de Serviciul britanic de informaţii externe (MI6) şi de Agenţia guvernamentală de informaţii (GCHQ).

  • Iniţiativă a lui Ghişe: Guvernul să negocieze recuperarea datoriilor istorice ale altor ţări faţă de România, printre care şi cea a Germaniei

    Ghişe a anunţat, într-o conferinţă de presă, că a depus, marţi, la Senat, o propunere legislativă privind recuperarea datoriilor istorice ale altor ţări faţă de România, potrivit căreia Guvernul ar urma să fie mandatat să facă aceste demersuri.

    Potrivit iniţiativei legislative, Guvernul ar urma să fie mandatat să deschidă negocierile cu unele ţări membre ale UE, precum şi cu Federaţia Rusă “cu scopul recuperării datoriilor de stat faţă de România”.

    Ghişe a menţionat că iniţiativa sa vine în condiţiile în care planul Juncker pentru investiţii şi relaxarea monetară a UE a fost lansat în luna martie, fapt care “oferă oportunitatea istorică pentru ca statul român să îşi renegocieze recuperarea datoriilor de stat ale altor state faţă de România”.