BusinessMagazin

Blog

  • Kristen Stewart şi Bruce Willis vor juca în următorul film al regizorului Woody Allen

    Acest lungmetraj nu are deocamdată un titlu, dar producătorii săi au anunţat deja că pelicula va fi lansată pe marile ecrane în anul 2016. Scenariul filmului este învăluit la rândul său în mister, cineastul american fiind renumit, de altfel, pentru faptul că nu dezvăluie presei prea multe detalii despre proiectele sale în derulare, informează allocine.fr.

    Înainte de începerea filmărilor pentru acest lungmetraj, Woody Allen este ocupat cu postproducţia următorului său film, “Irrational Man”, cu Joaquin Phoenix şi Emma Stone, care va fi lansat în 2015.

    Pentru Bruce Willis şi Kristen Stewart – recompensată recent la gala premiilor César – acest lungmetraj va reprezenta prima lor colaborare cu regizorul Woody Allen.

    De altfel, Kristen Stewart are parte de o carieră din ce în mai interesantă după încheierea francizei “Amurg”. După “Clouds Of Sils Maria”, actriţa americană a jucat în 2014 alături de Julianne Moore în “Still Alice” şi, apoi, în “Camp X-Ray”, noul film de Kelly Reichardt.

    Bruce Willis a devenit celebru în 1985, odată cu apariţia în serialul de televiziune câştigător al unui premiu Emmy “Maddie şi David”. Apoi, el s-a impus la Hollywood cu roluri în filme de acţiune, precum celebra serie “Greu de ucis”, “Ultimul samaritean”, “Pulp Fiction” şi “Şacalul”. Actorul american a putut fi văzut, de curând, în filmul de acţiune “Greu de pensionat 2/ Red 2”.

    Woody Allen a realizat peste 48 de filme într-o carieră de 58 de ani şi este cunoscut pentru personajele sale nevrotice şi comice, devenite o veritabilă marcă personală şi care sunt adeseori interpretate chiar de el.

    Cineastul american a câştigat Oscarul pentru cel mai bun scenariu original în 1986, pentru filmul “Hannah şi surorile ei/ Hannah and her Sisters”, şi acelaşi premiu pentru filmul “Miezul nopţii în Paris/ Midnight in Paris” din 2011.

    Pentru filmul “Annie Hall”, din 1978, Woody Allen a fost recompensat cu două premii Oscar – la categoriile “cel mai bun regizor” şi “cel mai bun scenariu original”.

    În 2014, filmul său “Blue Jasmine”, a câştigat un premiu Oscar din trei nominalizări, iar Woody Allen, a primit şi un Glob de Aur special pentru întreaga carieră.

  • Co-inventatorul Swatch: Ceasurile elveţiene intră în era glaciară, după lansarea Apple Watch

    Vânzările de smartwatch-uri ale Apple ar putea atinge 20-30 de milioane de unităţi pe an, în primii câţiva ani, a spus Mock într-un interviu.

    Elveţia a exportat 28,6 milioane de ceasuri în 2014.

    Apple Watch va intra pe piaţă în aprilie la preţuri de 349 de dolari pentru modelul Sport, 549 de dolari pentru versiunea de mijloc şi 10.000 de dolari în cazul versiunii high-end, a anunţat luni compania, într-un eveniment organizat la San Francisco.

    “Apple va reuşi rapid. Va pune multă presiune pe industria tradiţională de ceasuri şi locurile de muncă din Elveţia”, a spus Mock.

    Apple atacă industria elveţiană a ceasurilor de 38 de miliarde de dolari, după ce a schimbat configuraţia pieţelor prin atragerea consumatorilor de la CD-uri la iTunes şi a erodat dominaţia Nokia prin redefinirea telefoanelor mobile.

    În timp ce unele branduri elveţiene precum Tissot, TAG Heuer şi Montblanc testează piaţa smartwatch-urilor, industria în ansamblul ei a subestimat pericolul, consideră Mock.

    “Orice produs cu un preţ cuprins între 500 şi 1.000 de franci este într-un real pericol. Mă aştept ca era glaciară să vină peste noi”, a avertizat Mock.

    Peste jumătate din veniturile generate de vânzările mondiale de ceasuri sunt obţinute de Elveţia, chiar dacă produce doar o mică parte din ceasurile comercializate la nivel global, a declarat Rene Weber, analist la Bank Vontobel

    Apple urmăreşte probabil să ajungă într-o poziţie similară, potrivit lui Mock, care lucrează la compania de consultanţă Creaholic, pe care a fondat-o în 1986.

    Sintagna “Swiss Made” a devenit sinonimă cu calitatea, dar industria de ceasuri a Elveţiei nu este imună la pericole. Un exemplu este faptul că 60.000 de locuri de muncă au dispărut în anii ’70 şi ’80, când producătorii elveţieni au subestimat cererea pentru ceasurile cu bateriii cu cuarz, livrate de producători japonezi precum Seiko.

    Succesul ceasurilor de plastic Swatch a ajutat la revigoarea industriei elveţiene.

    “Ca şi în industria auto, ceasurile de lux sunt cumpărate pentru a reflecta bunăstarea. Revoluţia digitală nu a redus cererea pentru ceasurile mecanice de lux”, a spus însă Deborah Aitken, analist la Bloomberg Intelligence.

    În cel mai rău caz, introducerea Apple Watch va reduce veniturile anuale ale Swatch Group, cel mai mare producător de ceasuri din Elveţia, cu 6%, potrivit analiştilor.

    Cele 18 branduri ale companiei Swatch au preţuri care ajung la peste 100.000 de dolari în cazul mărcilor Breguet şi Blancpain.

    Producători de top precum Rolex şi Patek Philippe nu au anunţat planuri de producere de smartwatch-uri, dar trei companii listate la bursă care fabrică ceasuri elveţiene pregătesc astfel de dispozitive.

    Swatch Group, care fabrică şi mărcile Omega şi Tissot, a anunţat că va prezenta un smartwatch în acest an. Dispozitivul va comunica prin intermediul unei tehnologii cunoscute ca NFC şi va permite efectuarea de plăţi mobile, a declarat directorul general al Swatch, Nick Hayek.

    TAG Heuer, marcă elveţiană deţinută de grupul francez LVMH Moet Hennessy Louis Vuitton, urmează să lanseze înainte de sfârşitul acestui an un smartwatch cu funcţii GPS şi de monitorizare a sănătăţii. Cu toate acestea, produsul nu va fi fabricat în Elveţia, întrucât compania are nevoie de parteneri străini pentru producerea tehnologiei, a explicat şeful diviziei de ceasuri a LVMH.

    Montblanc, companie deţinută de Financiere Richemont, a anunţat că va începe în iunie să comercializeze ceasuri numite e-Strap. Dispozitivul va monitoriza activităţile purtătorului şi poate ajuta la găsirea telefonului mobil al utilizatorului, prin intermediul tehnologiei Bluetooth.

    Apple a prezentat luni Apple Watch, primul produs nou al companiei din ultimii cinci ani, un dispozitiv destinat să facă informaţiile disponibile la încheietura mâinii şi care deschide larg calea dezvoltării pieţei tehnologiei produselor purtabile.

    Ceasul are o faţă care poate fi personalizată şi o baterie cu o durată de funcţionare de 18 ore, în condiţii normale de utilizare, a declarat directorul general al Apple, Tim Cook, la evenimentul de prezentare organizat la San Francisco. Ceasul va putea fi precomandat din 10 aprilie şi va ajunge la cumpărătorii din 9 ţări pe 24 aprilie.

  • Centrul unui oraş din Statele Unite, scos la vânzare pentru 680.000 de dolari

    Centrul micului oraş a fost recent pus la vânzare pe eBay de către fostul primar Jim Sells, care l-a cumpărat în cadrul unei executări silite din 2011. “Este un oraş mic, plin de farmec”, le-a spus Sells celor de la CNN. “Este o ofertă foarte bună.”

    Anunţul de pe eBay specifică şi faptul că alte trei filme vor fi produse în oraş în următorii ani. Vânzarea se va încheia pe 26 martie.

    Grantville nu este primul oraş care a atras atenţia investitorilor imobiliari ca urmare a unui film. Forks, un oraş din statul Columbia, a devenit celebru după ce o bună parte din filmul “Twilight” a fost filmat în localitate.

  • Băncile şi IFN-urile vor raporta la BNR informaţii suplimentare despre creditele peste 20.000 lei

    Baza de date a Centralei Riscului de Credit va fi completată cu informaţii noi referitoare la debitori şi credite, datele solicitate fiind atât calitative, cât şi cantitative, potrivit unui proiect de regulament BNR pentru modificarea Regulamentului Băncii Naţionale a României 2/2012 privind organizarea şi funcţionarea Centralei Riscului de Credit.

    Centrala este specializată în colectarea, stocarea şi centralizarea informaţiilor privind expunerea fiecărei bănci, instituţii financiare nebancare din Registrul special, a instituţiilor de plată care înregistrează un nivel semnificativ al activităţii de creditare sau a celor emitente de monedă electronică care înregistrează un nivel semnificativ al activităţii de creditare faţă de acei debitori care au împrumutat peste 20.000 lei, precum şi a informaţiilor referitoare la fraudele cu carduri produse de către posesori.

    BNR cere astfel băncilor şi IFN-urilor să declare suplimentar date referitoare la expuneri neperformante, improbabilitate de plată, restructurări/refinanţări ale creditelor, sume lunare de plată, raportul valoarea creditului pe garanţii, gradul de îndatorare, dobânzi, valoarea activului ponderat la risc, factorul de conversie asociat părţii extrabilanţiere, expunerea la riscul de credit, ajustări la nivelul individual pentru depreciere şi tip provizionare.

    În plus, vor fi raportate informaţii cu privire la detalierea serviciului datoriei în funcţie de numărul zilelor de întârziere la plată, detalierea tipului de ipoteci imobiliare şi respectiv a valorii acestora.

    În prezent, informaţiile transmise către CRC vizează tipul creditului, termenul de acordare, tipul garanţiei şi valoarea acesteia, serviciul datoriei, data acordării şi data scadenţei, valuta în care s-a acordat creditul, suma acordată, suma datorată utilizată şi neutilizată la momentul raportării, suma restantă, credit/angajament luat împreună cu alţi debitori, stare credit, clasa de rating şi probabilitatea de nerambursare.

    De asemenea, sunt raportate date despre fraudele cu carduri comise de posesori, respectiv date identificare posesor card, tip card, valuta, data constatării fraudei şi suma fraudată.

    Proiectul mai prevede că netransmiterea informaţiei de risc de credit sau transmiterea unor informaţii eronate se sancţionea cu amendă de 500 de lei dacă sunt identificaţi 20 debitori neraportaţi sau grupuri neraportate, respectiv raportaţi/raportate eronat. La această sumă se adaugă câte 25 de lei pentru fiecare debitor sau grup neraportat, precum şi pentru cei raportaţi eronat identificaţi peste numărul de 20.

    Informaţia eronată de risc de credit se referă la codul de identificare a debitorului, codul situaţiei speciale, tipul şi valoarea garanţiilor, suma datorată utilizată şi neutilizată, suma restantă, codul serviciului datoriei, data scadenţei, încadrarea debitorului şi componenţa grupurilor.

    Instituţiile de credit vor raporta anumite informaţii lunar, iar altele trimestrial, în ultima categorie încadrându-se date referitoare la valoarea activului ponderat la risc, factorul de conversie asociat părţii extrabilanţiere şi expunerea la riscul de credit.

    Raportările vor fi transmise în februarie pentru decembrie, în mai pentru martie, în august pentru iunie şi în noiembrie pentru septembrie, potrivit proiectului de regulament.

  • Silviana Badea este nou director al departamentului de investiţii JLL în România

    Silviana Badea se alătură JLL după 5 ani petrecuţi în funcţia de country manager pentru Valad în România, unde a gestionat proprietăţile industriale şi de birouri aflate în portofoliul companiei. Anterior acestei funcţii ea a lucrat în cadrul unei alte companii de consultanţă imobiliară timp de 5 ani. A acumulat 10 ani de experienţă în toate sectoarele pieţei, atât în ceea ce priveşte investiţiile cât şi partea de agenţie, precum şi înţelegerea profundă a provocărilor din domeniului gestionării activelor imobiliare.

    Silviana Badea, noul director al departamentului de investiţii JLL, a declarat: “România este ţara mea şi oferă oportunităţi extraordinare, de multe ori încă neexploatate, pentru proprietăţi de prim rang cu risc redus pe termen lung.”

    JLL este o firmă specializată în servicii profesionale şi de management al investiţiilor, dedicate domeniului imobiliar. Înregistrând venituri anuale globale de 4 miliarde dolari SUA, JLL activează în 75 de ţări şi peste 1.000 de locaţii din întreaga lume. Operând în numele clienţilor săi, compania oferă servicii de management şi servicii imobiliare externalizate, având un portofoliu de aproximativ 280 milioane m2 şi  un volum total al investiţiilor de 99 miliarde de dolari SUA rezultat din vânzări, achiziţii şi finanţări la nivel global în 2013. Divizia de management al investiţiilor- LaSalle Investment Management-administrează active imobiliare de 48  miliarde dolari SUA.

     

  • Parlamentul European a aprobat plafonarea comisioanelor interbancare la tranzacţiile cu carduri

    Regulamentul, care are nevoie şi de aprobarea formală a Consiliului UE, a fost adoptat cu 621 voturi pentru şi 26 voturi împotrivă, potrivit BBC News.

    Documentul stipulează plafonarea comisioanelor pe care băncile le încasează la procesarea tranzacţiilor cu carduri la 0,2% din valoarea tranzacţiei pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit, atât pentru tranzacţiile transfrontaliere, cât şi pentru operaţiunile naţionale.

    În cazul cardurilor de credit, statele UE vor putea reduce plafonul comisioanelor interbancare 0,3%, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

    De asemenea, regulamentul va duce la creşterea nivelului de transparenţă în privinţa comisioanelor interbancare şi la extinderea mediului concurenţial în sectorul plăţilor cu carduri, prin reglementarea unor probleme privind autorizaţiile de funcţionare şi alţi factori care au îngrădit până în prezent libertatea comercianţilor de a-şi alege procesatorii de plăţi, potrivit Comisiei.

    “Costurile suportate de comercianţi şi consumatori au fost afectate de prea mult timp de comisioane bancare necompetitive şi netransparente. Acest regulament va plafona nivelul comisioanelor interbancare, va creşte transparenţa acestora şi va elimina un obstacol din calea tehnologiilor de plată inovatoare. Întrucât cardurile reprezintă cel mai utilizat instrument pentru plăţile online, regulamentul va fi şi un pas important pentru finalizarea Pieţei Unice Digitale Europene, a spus comisarul UE pentru Concurenţă, Margrethe Vestager.

    Limitarea comisioanelor interbancare a fost adoptată şi de Guvernul României, un proiect de lege pe această temă fiind trimis Parlamentului spre adoptare în aprilie anul trecut. Documentul adoptat de Guvern stipulează şi limitarea încasărilor şi plăţilor zilnice în numerar efectuate de operatorii economici către sau de la persoane fizice, la 5.000 lei/persoană, respectiv 10.000 lei/persoană.

    Proiectul de lege a stârnit reacţii aprinse din partea procesatorilor de carduri. Reprezentanţii celor două mari companii de carduri, MasterCard şi Visa, au reacţionat imediat după lansarea publică a proiectului, avertizând asupra efectelor negative care ar putea apărea în urma reducerii comisioanelor interbancare.

    Pe de altă parte, reprezentanţii marilor retaileri au cerut aplicarea imediată a reducerilor de comisioane, spunând că piaţa cardurilor ar fi profitabilă pentru bănci chiar şi în absenţa comisioanelor.

    În prezent, în Uniunea Europeană sunt în circulaţie aproximativ 760 milioane de carduri bancare (1,5 carduri pe cap de locuitor), iar valoarea tranzacţiilor cu acest tip de instrument depăşeşte 100 miliarde de euro pe an.

    În România, la finele anului 2013 existau în circulaţie 14,1 milioane carduri valide, din care 11 milioane erau carduri de debit, iar 2,2 milioane carduri de credit. Cu acestea au fost realizate 410 milioane tranzacţii, cu o valoare de 32,4 miliarde euro, din care 6 miliarde euro au reprezentat plăţi la comercianţi, potrivit datelor BNR.

  • Kovesi: La DNA nu există niciun dosar penal bazat doar pe un denunţ. Avem întotdeauna şi alte probe

    “De când conduc DNA nu există niciun dosar care să-şi fundamenteze acuzarea doar pe un denunţ. Niciodată un procuror din DNA nu-şi va întemeia o acuzaţie pe un simplu denunţ. Întotdeauna denunţul trebuie coroborat cu altă declaraţie, la fel cum se face şi în cazul recunoaşterii pe care unii suspecţii din dosarele noastre o fac. Niciodată o declaraţie pe care un suspect o face nu constituie ea însăşi o probă, întotdeauna o coroborăm cu alte probe“, a spus Laura Codruţa Kovesi.

    Procurorul şef al DNA a adăugat că, uneori, actul din justiţie este obstrucţionat prin apariţia în spaţiul public a unor informaţii din dosare aflate în curs de anchetare.

    “Pot să vă spun că sunt dosare din care s-au dat copii avocaţilor şi persoanelor participante la proces şi un număr de 15 sau 20 de copii care circulă pe piaţă, iar toată lumea poate citi. Acest lucru ne încurcă în activitatea noastră”, a subliniat Kovesi.

    Afirmaţiile procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie au fost făcut în contextul în care fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, deputatul PMP Elena Udrea, arestată în dosarul “Gala Bute” şi pusă sub acuzare şi în dosarul “Microsoft”, a afirmat de mai multe ori că anchele DNA în care este implicată se bazează strict pe denunţurile anumitor persoane.

    Udrea a postat, de mai multe ori mesaje pe Facebook, prin intermediul echipei sale de comunicare, despre anchetele procurorilor şi denunţurile inculpaţilor.

    Într-un mesaj postat sâmbătă pe Facebook, intitulat “Denunţătorii buni şi denunţătorii răi”, Elena Udrea a arătat că, după ce DNA şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-au opus punerii sale în libertate, se poate spune că principala vinovăţie a lui Dorin Cocoş este că a fost căsătorit cu ea.

    Elena Udrea arată că Dorin Cocoş şi-a recunoscut faptele de care a fost acuzat de anchetatori după o bună perioadă în care s-a aflat în arestul Poliţiei Capitalei. “A spus sumele de bani pe care le-a luat, dar şi felul în care s-au împărţit apoi către alţi «beneficiari». Cu toate acestea, DNA şi, apoi, instanţa au considerat că faptele sunt «prea grave», iar sumele invocate sunt «prea mari» pentru ca Dorin şi Alin Cocoş să poată fi puşi sub control judiciar sau în arest la domiciliu. Cu alte cuvinte, cei doi au fost priviţi ca denunţătorii răi”, afirma Udrea.

    Ea a mai arătat că Stelian Gheorghe (cel care a fost beneficiarul direct al unei supraevaluări de 61 de milioane de euro) şi Sergiu Diacomatu (cel care a primit 7,5 milioane de euro mită pentru acţiunile din comisia ANRP) au avut câştiguri financiare mult mai mari, dar nici DNA şi nici instanţele nu consideră că este nevoie de o măsură privativă de libertate. “Cu alte cuvinte, ei sunt denunţătorii buni”, adauga Udrea.

    Ea mai afirma că “această stare de fapt – în care oameni acuzaţi de fapte similare au parte de pedepse diametral opuse, deşi acţionează în acelaşi sens – dă măsura caracterului puternic arbitrar sau discreţionar al felului în care se încearcă înfăptuirea anchetelor penale în aceste cazuri”.

    “După ce DNA şi ICCJ s-au opus punerii în libertate, se poate spune că, într-adevăr, principala vinovăţie a lui Dorin Cocoş este că «a fost căsătorit cu Elena Udrea». Sentimentul este că fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului este ţinta şi că toţi oamenii apropiaţi de aceasta trebuie să fie condamnaţi la purgatoriu. De altfel, asta se vede şi în dosarul Gala Bute – toţi cei care au declarat împotriva Elenei Udrea sunt liberi, iar cei care au spus că nu au ce declara sunt în arest”, mai scria Udrea pe Facebook, prin intermediul echipei sale de comunicare.

    Anterior, Elena Udrea a transmis pe Facebook, prin echipa de comunicare, că denunţurile împotriva sa în dosarul “Gala Bute” au fost făcute după ce Ana Maria Topoliceanu şi Gheorghe Nastasia au fost puşi sub acuzare.

    “Circuitul denunţurilor: • Adrian Gărdean depune denunţ împotriva lui Ştefan Lungu şi a lui Gheorghe Nastasia. • După ce a fost acuzat, Lungu o denunţă pe Ana Maria Topoliceanu şi îl pomeneşte şi pe Tudor Breazu. • Acuzată de Lungu, Ana Maria Topoliceanu face denunţ împotriva Elenei Udrea şi îl presează pe Tudor Breazu să declare, la rândul său, împotriva lui Udrea. • Breazu neagă afirmaţiile lui Topoliceanu şi demonstrează cu probe presiunile la care a fost supus. • După denunţul lui Gărdean, Nastasia neagă, iniţial, acuzaţiile, pentru ca, apoi, să depună un denunţ împotriva Elenei Udrea. Concluzie: denunţurile împotriva lui Udrea au venit abia după ce Topoliceanu şi Nastasia au fost puşi sub acuzare. În realitate, odată prinşi, aceştia au vrut, în mod fraudulos, să plaseze vina mai departe”, se arată în postarea de pe contul de Facebook al Elenei Udrea.

    Elena Udrea este în arest din 25 februarie, în dosarul “Gala Bute”, în care este acuzată de luare de mită şi abuz în serviciu.

    Fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului a mai stat în Arestul Poliţiei Capitalei din seara zilei de 10 februarie, când a fost reţinută de procurorii DNA, în ziua următoare ea fiind arestată prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul “Microsoft”. În 17 februarie, Elena Udrea a fost scoasă din arest şi plasată în arest la domiciliu, în urma deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a judecat contestaţia deputatului PMP.

    Camera Deputaţilor a avizat, în 9 februarie, urmărirea penală, reţinerea şi arestarea preventivă a Elenei Udrea atât în dosarul “Microsoft”, cât şi în dosarul “Gala Bute”. Ulterior, în 23 februarie, Camera Deputaţilor a avizat noi cereri ale procurorilor de urmărire penală şi arestare preventivă a deputatului PMP, în dosarul “Gala Bute”.

    În acelaşi dosar sunt arestaţi preventiv fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, primarul municipiului hunedorean Lupeni, Cornel Resmeriţă, şi Tudor Breazu, administratorul moşiei de la Nana a Elenei Udrea. Fostul consilier al Elenei Udrea Ştefan Lungu şi fostul secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheoghe Nastasia sunt cercetaţi în arest la domiciliu.

    De asemenea, potrivit unor documente ale DNA obţinute de MEDIAFAX, Ana Maria Topoliceanu, fosta şefă a Companiei Naţionale de Investiţii, este urmărită penal pentru luare de mită, în dosarul “Gala Bute”.

  • Un videoclip a reuşit să dea peste cap platforma Youtube

    Nu pare un lucru ieşit din comun, însă acesta este numărul maxim ce poate fi afişat pe o pagină de Youtube, aceasta fiind codată pe un sistem de 32 de biţi. Psy, autorul videoclipului, a reuşit astfel să dea peste cap platforma de rulare a conţinutului media, obligându-i pe cei de la Google să reprogrameze sistemul de afişare pe un sistem de 64 de biţi, scriu cei de la Business Insider.

    Cei de la Google nu au bănuit că un videoclip ar putea ajunge la peste 2 miliarde de afişări, acest lucru fiind justificat şi de numărul de afişări atins de celelalte filme ce se regăsesc în topul celor mai populare.

    Estimările arată că la sfârşitul anului trecut 3 miliarde de oameni, sau 40% din populaţia lumii, erau conectaţi la internet. Gangnam Style a adunat aproape acelaşi număr de vizualizări, făcându-l cel mai popular videoclip din istorie.

    Luând în calcul succesul platformei Youtube, este de aşteptat ca tot mai multe materiale video să depăşească un miliard de afişări. Clipul lui Psy va rămâne însă primul care a reuşit să “doboare” site-ul celor de la Google.

  • Uber promite un milion de locuri de muncă pentru femei

    Este un scop ambiţios pentru compania condusă de Travis Kalanick, care avea la sfârşitul anului trecut 162.000 de şoferi activi în Statele Unite, dintre care doar 22% femei. În mod uzual, doar 1% din angajaţii companiilor de taxi sunt femei, scrie Business Insider.

    Deşi Uber îşi desfăşoară activitatea în zeci de ţări, Statele Unite rămân principala piaţă pentru companie. Pentru a îşi îndeplini promisiunea, în condiţiile în care raportul dintre femei şi bărbaţi se păstrează, numărul şoferi angajaţi de Uber ar trebui să fie de 44 de ori mai mare decât numărul celor care lucrează în Statele Unite.

    Salle Yoo, consilierul general al Uber, a declarat pentru Reuters că un program minim de ore lucrate sau o prezenţă zilnică nu reprezintă criterii de angajare, iar acest lucru ar trebui să atragă mai multe femei decât în momentul de faţă. “Sistemul nostru oferă şansa de a dezvolta spiritul antreprenor, şansa de balansa viaţa de familie şi viaţa profesională”, a spus Yoo.
     

  • Cazanciuc: Nu există favoriţi sau interferenţe politice pentru funcţia de şef al DIICOT

    Robert Cazanciuc le-a transmis procurorilor, prezenţi la bilanţ, că a fost demarat un proces transparent, o competiţie deschisă, pentru ocuparea funcţiei de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) şi le-a cerut acestora să participe la selecţie în aşa fel încât viitoarea conducere să fie aleasă “exclusiv pe criterii de competenţă”.

    “Vă asigur că viitorul şef al DIICOT va fi ales doar din rândul celor care vor candida şi vă asigur că nu există nici favoriţi, nici interfenţe politice”, a spus ministrul Justiţiei.

    Cazanciuc a punctat, în cadrul discursului pe care l-a susţinut la bilanţ, că o prioritate a Ministerului Public o constituie combaterea crimei organizate.

    Ministrul Justiţiei a participat, marţi, la prezentarea raportului de activitate a Ministerului Public. La eveniment au fost prezenţi, pe lângă procurorul general al României, Tiberiu Niţu, şi conducerea Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, şi procurorul şef adjunct al DIICOT, Giorgiana Hosu.

    Ministerul Justiţiei a demarat, în 2 martie, procedura de selecţie a viitorului procuror-şef al DIICOT, data limită de depunere a dosarelor fiind 16 martie. Candidaţii care vor fi selectaţi vor susţine interviuri cu ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, începând din 17 martie.

    Procurorii care doresc să ocupe funcţia de şef al DIICOT trebuie să trimită CV-urile, însoţite de o scrisoare de intenţie, care să cuprindă o scurtă prezentare a candidatului, detalii relevante despre experienţa profesională şi calităţile care îl recomandă pentru ocuparea funcţiei.

    Conform legii, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

    Ministrul Justiţiei a solicitat procurorului general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie informarea tuturor procurorilor cu privire la posibilitatea depunerii candidaturilor.

    Funcţia de procuror-şef al DIICOT a rămas vacantă după ce Alina Bica a fost arestată în dosarul de corupţie privind retrocedarea ilegală a unui teren supraevaluat cu peste 60 de milioane de euro.

    Funcţia de şef al DIICOT este asigurată interimar de procurorul şef adjunct, Giorgiana Hosu.

    Alina Bica a fost instalată la conducerea DIICOT în mai 2013, fiind numită la propunerea ministrului interimar al Justiţiei de atunci, premierul Victor Ponta.

    În 24 noiembrie 2014, preşedintele a semnat decretul privind eliberare din funcţia de procuror-şef al DIICOT a Alinei Bica, în urma demisiei acesteia. Bica a demisionat de la conducerea DIICOT şi din funcţia de procuror al direcţiei în 21 noiembrie, după ce a fost reţinută de procurorii DNA, o zi mai târziu fiind arestată preventiv.

    În 15 decembrie 2014, Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, împreună cu ceilalţi membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

    Consiliul Superior al Magistraturii a dispus, în 16 decembrie, suspendarea Alinei Bica din funcţia de procuror al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după trimiterea acesteia în judecată.

    Alături de Bica sunt judecaţi Crinuţa Dumitrean, fost preşedinte al ANRP şi şefă a comisiei, Sergiu Ionuţ Diacomatu, deputatul Cătălin Florin Teodorescu, Remus Virgil Baciu, Oana Vasilescu, Dragoş George Bogdan şi Lăcrămioara Alexandru. Aceştia sunt acuzaţi de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. În acelaşi dosar sunt judecaţi evaluatorul Emil Nuţiu şi omul de afaceri Gheorghe Stelian, acuzaţi de complicitate la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.

    Alina Bica mai este judecată într-un dosar, instrumentat de DNA disjuns din primul în care a fost deferită justiţiei. Fostul şef al DIICOT este acuzată că a luat mită un teren, în schimbul intervenţiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, pentru că l-ar fi ajutat pe Ovidiu Tender în dosarul în care este judecat şi pentru abuz în serviciu în cazul lui Adriean Videanu.

    În acelaşi dosar sunt judecaţi omul de afaceri Dorin Cocoş, pentru trafic de influenţă (două fapte) şi dare de mită, şi fiul acestuia Alin Cocoş, pentru complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la dare de mită.

    Procurorii DNA i-au trimis în judecată şi pe Ionuţ Florentin Mihăilescu, fost consilier al Alinei Bica, persoană apropiată lui Alin Cocoş, pentru complicitate la luare de mită (două fapte), şi Adriean Videanu, la data faptelor acţionar la o societate comercială, pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, Videanu fiind sub control judiciar.

    (Serviciul foto al Agenţiei MEDIAFAX vă pune la dispoziţie imagini)