BusinessMagazin

Blog

  • Kovesi: Recuperarea prejudiciilor ar putea descuraja corupţia. Scopul pedepsei ar fi astfel atins

    Întrebată, înainte de a intra la bilanţul Ministerului Public, dacă modelul francez este cea mai bună variantă pentru noua structură care va fi înfiinţată pentru confiscarea bunurilor provenite din infracţiuni, Codruţa Kovesi a spus: “Modelul francez este un mod eficient, prin ceea ce ne arată datele statistice publicate de această instituţie. Noi susţinem orice formulă legislativă sau instituţională care va duce la confiscarea efectivă a bunurilor indisponibilizate şi faţă de care s-a dispus confiscarea”.

    Şeful DNA a subliniat că este extrem de important ca scopul pedepsei penale să fie atins şi prin recuperarea acestor prejudicii.

    “Aşa cum am spus şi la bilanţul DNA, peste 310 milioane de euro aşteaptă să fie executate. Sunt hotărâri definitive care pot fi executate. Dacă această sumă ar intra efectiv în bugetul de stat, spre exemplu, ar putea fi dublate salariile medicilor pe anul următor sau ar putea fi folosiţi în alte variante. Este extrem de important ca scopul pedepsei penale să fie atins şi prin recuperarea acestor prejudicii care, repet, sunt luate prin hotărâri definitive şi trebuie executate. Astfel, ar putea fi descurajată corupţia, iar scopul pedepsei, care nu este doar represiv, ci este şi unul preventiv, ar fi atins”, a mai spus Kovesi.

    Guvernul va crea o structură specială pentru valorificarea la nivel naţional a bunurilor confiscate în cadrul procedurilor judiciare penale, în încercarea de a creşte gradul de valorificare a creanţelor provenite din infracţiuni la cel puţin 25 la sută, nivelul actual de valorificare fiind extrem de scăzut. Noua structură va fi denumită “Oficiul Naţional de Management al Bunurilor Sechestrate/Confiscate” şi va primi avizul Guvernului până la sfârşitul lunii martie, relevă un document consultat de MEDIAFAX.

    Pentru înfiinţarea noii structuri, autorităţile române iau în calcul să urmeze modelul francez, în condiţiile în care în Franţa există deja o instituţie similară.

    În prezent, Oficiul Naţional de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor provenite din Infracţiuni, din cadrul Ministerului Justiţiei, este structura cu atribuţii în acest domeniu, dar rapoartele şi evaluările internaţionale din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare al Comisiei Europene au indicat dificultăţi în activitatea de valorificare a bunurilor confiscate, deoarece competenţele de management al bunurilor sechestrate sunt partajate între mai multe autorităţi, fără o coordonare eficientă, cu impact inclusiv asupra sumelor efectiv recuperate de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin procedurile de valorificare.

    Din punct de vedere statistic, conform datelor furnizate de ANAF şi monitorizate de Oficiu, procentul de recuperare efectivă a sumelor de bani provenind din activitatea de punere în executare a ordinelor de confiscare emise de instanţele de judecată a înregistrat o scădere accentuată în ultimii ani.

    Astfel, potrivit unei statistici a Oficiului, în 2013, valoarea bunurilor sechestrate a depăşit 434 milioane euro, dar cea a bunurilor efectiv confiscate conform notificărilor ANAF a fost de doar 7,6 milioane de euro.

    La bilanţul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis şi a premierului Victor Ponta, Codruţa Kovesi arăta că hotărârile judecătoreşti definitive în cauzele DNA au inclus confiscarea a peste 310 milioane de euro, sumă care, dacă ar fi fost executată şi recuperată, ar fi asigurat fondul de salarii pe care statul îl plăteşte tuturor medicilor într-un an.

    Şeful DNA preciza că, anul trecut, valorile indisponibilizate de DNA au fost de peste 303 milioane de euro, ceea ce reprezintă de peste 13 ori bugetul instituţiei pe un an de zile.

    La sfârşitul anului trecut, consilierul procurorului-şef al DNA Marius Bulancea a declarat că procurorii anticorupţie au pus sechestru, în 2014, asupra unor bunuri ce valorează 150 milioane euro, dar că acestea vor ajunge efectiv în patrimoniul statului abia peste patru-cinci ani, după ce vor fi date sentinţe definitive în dosarele în care s-au dispus măsurile asigurătorii.

     

  • Cântăreaţa Taylor Swift şi-a asigurat picioarele pentru 40 milioane de dolari – VIDEO

    Această sumă pare excesiv de mare, însă show-urile artistei americane debordează de energie, iar managerii cântăreţei au dorit să se asigure împotriva unor posibile accidentări ale cântăreţei care ar putea să îi pericliteze cariera, înainte de debutul acestui turneu mondial, informează contactmusic.com.

    “Pare un fapt absurd, dar dacă picioarele ei păţesc ceva, atunci Taylor Swift nu va mai putea să îşi ducă la capăt spectacolele”, a declarat o sursă pentru tabloidul The National Enquirer. “Cariera ei, care acum valorează 200 milioane de dolari, ar fi în mare bucluc”, a adăugat aceeaşi sursă.

    Cu toate acestea, Taylor Swift s-a declarat “ruşinată” atunci când a aflat cât valorează picioarele sale. “Însă suma de 40 milioane de dolari a şocat-o. E chiar ruşinată de acest lucru”, a mai spus aceeaşi sursă.

    Turneul mondial al vedetei americane, “1989 World Tour”, va debuta pe 20 mai cu un show în statul american Louisiana. Apoi, Taylor Swift va susţine concerte în multe ţări de pe patru continente – America de Nord, Europa, Australia şi Asia.

    Taylor Swift a reuşit să câştige admiraţia adolescenţilor şi a tinerilor cu un mix de piese de dragoste emoţionante, precum “We Are Never Ever Getting Back Together” şi “I Knew You Were Trouble”. Taylor Swift, în vârstă de 25 de ani, care a devenit cunoscută în 2006, şi-a lansat pe 27 octombrie cel de-al cincilea album, intitulat “1989”.

    Fiecare dintre albumele de studio ale cântăreţei s-a vândut în peste 4 milioane de exemplare în Statele Unite ale Americii.

    Potrivit revistei Billboard, Taylor Swift este artistul cu cele mai mari vânzări pe platformele digitale din toate timpurile. De asemenea, recent, cântăreaţa Taylor Swift a fost desemnată, pentru a doua oară, Femeia Anului de revista Billboard, devenind astfel singura artistă care a câştigat de mai multe ori această distincţie.

    Cântăreaţa country pop Taylor Swift a obţinut deja şapte premii Grammy, 16 American Music Awards şi 20 Billboard Music Awards.

     

  • 500 de posturi scoase la concurs la CGS, în prima parte a anului, în Bucureşti, Braşov, Sibiu şi Târgu Jiu

    CGS furnizează companiilor soluţii de outsourcing în 18 limbi străine: servicii de customer care, suport tehnic, help desk, telesales, precum şi alte servicii externalizate pe multe verticale de business. În România, activitatea CGS este organizată în patru centre, respectiv în Bucureşti, Braşov, Sibiu şi Târgu Jiu.

    Dintre cele 500 de posturi scoase la concurs de CGS, cele mai multe vor fi în centrele de suport din Bucureşti şi Braşov, dar şi din Sibiu şi Târgu Jiu. Candidaţii din Bucureşti trebuie să aibă cunoştinţe avansate de limba engleză, franceză, germană, spaniolă, italiană, portugheză sau olandeză şi, în cazul anumitor proiecte, pe lângă acestea, şi experienţă în domeniul financiar sau tehnic pe zona de IT.

    În Braşov, limbile străine cele mai căutate sunt limba engleză, maghiară, franceză, germană, spaniolă şi italiană, în timp ce, în Sibiu şi Târgu Jiu, CGS caută cunoscători de limba engleză, germană sau franceză. În aceste două centre, însă, compania scoate la concurs şi posturi care nu implică obligatoriu cunoaşterea la nivel avanasat a unei limbi străine şi care permit angajaţilor să aleagă un program de lucru flexibil de 4 ore, 6 ore sau 8, în functie de opţiunile lor.

    „Testarea candidaţilor este complexă întrucât ne dorim ca angajaţii noştri să aibă un nivel foarte bun de cunoaştere a limbilor străine, care – în funcţie de fiecare job în parte – trebuie completat de alte cunoştinţe tehnice sau diferite aptitudini. Criteriile noastre de selecţie sunt într-adevăr foarte stricte, dar în România există forţa de muncă pregătită corespunzător: trebuie doar „să ne găsim” reciproc”, a precizat Vladimir Sterescu. După angajare, CGS organizează sesiuni de pregătire de o lună care vor ajuta noii angajaţi să înţeleagă şi să îşi desfăşoare activitatea ulterioară în cadrul companiei. În România, CGS are aproape 3.000 de angajaţi, peste 75% dintre aceştia având vârsta medie de 25 de ani. Aproximativ 95% dintre angajaţii CGS sunt absolvenţi sau studenţi ai unor instituţii de învăţământ superior, majoritatea vorbind două – trei – unii până la cinci limbi străine. Câştigul salarial depinde în primul rând de limba în care fiecare angajat îşi desfăşoară activitatea, precum şi de ansamblul competenţelor solicitate (tehnice, de negociere etc), aşa încât în primul an de activitate veniturile totale lunare (salariu, tichete de masă, bonusuri etc) variază în general de la venitul mediu brut pe economie până la peste 1.500 Euro brut.

  • Ponta, investitorilor britanici: Avem la est un mare “urs”, dar România e cea mai stabilă, reducem TVA

    Şeful Guvernului s-a întâlnit, marţi, la Palatul Victoria cu o delegaţie de oameni de afaceri britanici reprezentând circa 50 de companii din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

    Ponta a ţinut să-i asigure pe investitorii britanicii că, în pofida vremurilor complicate şi a evenimentelor din apropierea ţării, România este cel mai stabil şi predictibil stat din regiune.

    “Avem la est un mare, mare urs. Uneori se face că doarme, alteori se face că se apropie de România sau face foarte mult rău Ucrainei, Moldovei, Georgiei şi altor ţări care încearcă să se dezvolte democratic. Cu atât mai mult în aceste condiţii, vă pot asigura – şi nu este doar opinia Guvernului, cred că e o afirmaţie care se bazează pe toate opiniile independente – că România este şi va rămâne cea mai stabilă şi predictibilă ţară din regiune. Aşadar, este ţara cu care se pot face afaceri, este ţara cu care se pot face proiecte pentru viitor”, le-a spus Ponta.

    El a apreciat că nivelul partaneriatelor de afaceri româno-britanice este redus în comparaţie cu potenţialul existent, arătând că domeniile IT, energiei, infrastructurii sau agriculturii sunt competitive şi pot atrage investiţii.

    În opinia premierului, deşi situaţia privind fondurile europene absorbite “a fost o ruşine reală”, doar 7% din fondurile alocate României fiind atrase în cinci ani, din 2012, timp de patru ani la rând, autorităţile au înregistrat o medie de 3% a creşterii economice, cu creşterea considerabilă a absorbţiei banilor comunitari.

    Ponta a susţinut că şi legislaţia fiscală favorizează mediul de afaceri, menţionând că România are “încă” o cotă unică de 16%, iar taxa pe valoarea adăugată urmează să fie redusă “anul acesta”.

    Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Paul Brumell, a arătat că este vorba de cea mai mare misiune de afaceri britanică în România de după Revoluţie, subliniind că domeniile care interesează în mod special companiile britanice sunt cel nuclear, energie, petrol şi gaze, transport şi infrastructură, apă şi mediu înconjurător.

    Conducătorul delegaţiei britanice, Brian Wilson, fost membru în Cabinetul Tony Blair, a arătat că numărul mare al investitorilor britanci prezenţi la Bucureşti este o dovadă a interesului pentru creşterea schimburilor economice bilaterale, subliniind că firmele britanice pot ajuta România să utilizeze mai eficient fondurile europene.

    Potrivit datelor ambasadei Marii Britanii la Bucureşti, nivelul schimburilor comerciale româno-britanice a atins trei miliarde euro în 2014, investiţiile britanice în România fiind de circa 6,5 miliarde euro.

  • INS: Câştigul salarial mediu net a scăzut cu 6,8% în ianuarie faţă de decembrie. Primele de Crăciun urcaseră anterior salariul

    Valoarea câştigului salarial mediu nominal net în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale a fost de 4.594 lei, iar cea din hoteluri şi restaurante de 1.005 lei, arată datele publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    “În luna ianuarie 2015, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic decât în luna precedentă ca urmare a acordării în luna decembrie 2014 a primelor ocazionale (inclusiv prime trimestriale, anuale sau pentru sărbători), plăţii sumelor din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou). De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna ianuarie au fost mai mici comparativ cu luna precedentă ca urmare a nerealizărilor de producţii ori încasărilor mai mici (funcţie de contracte) sau a angajărilor de personal cu câştiguri salariale mici”, potrivit INS.

    Cele mai mari scăderi ale câştigului salarial mediu net, între 20% şi 23,5%, s-au înregistrat în activităţi auxiliare intermedierilor financiare (inclusiv activităţi de asigurare şi fonduri de pensii), silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, fabricarea altor mijloace de transport.

    De asemenea, reduceri semnificative, între 15% şi 19%, au fost operate în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, activităţi de servicii anexe extracţiei, cercetare-dezvoltare, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice.

    Şi câştigurile din repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, colectarea şi epurarea apelor uzate, fabricarea produselor textile, industria metalurgică, extracţia cărbunelui superior şi inferior, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, alte activităţi extractive, fabricarea produselor din tutun, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii) au suferit scăderi între 12% şi 15%.

    Creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă s-au înregistrat în sectorul economic în activităţi de editare (8,4%), activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune (inclusiv înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală; activităţi de difuzare şi transmitere de programe) (3,0%), activităţi de poştă şi de curier (1,9%), tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor) (1,5%).

    Potrivit INS, majorările s-au datorat în principal acordării de prime ocazionale, realizării de producţii ori încasări mai mari (funcţie de contracte) şi aplicării prevederilor legale pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

    În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă, astfel: administraţia publică (2,1%), sănătate şi asistenţă socială (1,8%), învăţământ (0,7%).

    Indicele câştigului salarial real a fost în ianuarie de 106,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi de 92,8% comparativ cu decembrie 2014. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 129,4% cu 10 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna decembrie 2014.

  • Debenhams se întoarce şi deschide un magazin de 2.800 mp în Bucureşti

    Spaţiul va include o zonă dedicată galeriei “Designers at Debenhams”, în care se regăsesc colecţii exclusive semnate de creatori de modă faimoşi, ca Ben de Lisi, Jasper Conran, Jeff Banks, John Rocha, Julien Macdonald, Henry Holland, Matthew Williamson şi Patrick Grant.

    În premieră pentru un department store în România, Debenhams cuprinde o zonă întreagă dedicată frumuseţii, ce se întinde pe o suprafaţă de 270 mp. Spaţiile individualizate, cu amenajare personalizată, reunesc branduri precum Dior, Lancome, Givenchy, Bvlgari, Dolce&Gabbana, Estee Lauder, Calvin Klein, Paco Rabanne şi L’Oreal.

    În oferta de fashion, clienţii vor putea alege din gama de peste 55.000 produse, în timp ce în zona dedicată beauty vor fi prezentate peste 100 de branduri internaţionale de cosmetice, make up şi parfumerie.

    Magazinul, care va avea 70 de angajaţi, ca fi deschis pe 26 martie, numărul estimat de vizitatori în primul an de funcţionare depăşind 1.000.000 de persoane.

    Noul magazin Debenhams va fi operat în franciză de grupul bulgar MRPI, cu activităţi în dezvoltarea de proiecte comerciale importante şi proprietăţi imobiliare.

    “Aşteptăm cu interes deschiderea magazinului Debenhams din Bucureşti,” declară Chris Harper, director de Vânzări la MRPI, care are o experienţă de 22 ani în echipa Debenhams din Marea Britanie.

    Cu o istorie ce începe în 1785, Debenhams are 67 de magazine deschise în franciză (reţeaua având în total 248 de spaţii) în 28 ţări, din Iran până în Islanda şi din Malta până în Malaezia.

  • Primarul Ploieştiului, arestat preventiv pentru luare de mită, şi-a dat demisia din funcţie

    Avocatul William Brânză, unul dintre apărătorii lui Iulian Bădescu, a declarat, marţi, la Curtea de Apel Ploieşti, că primarul a demisionat din funcţie.

    “Am abordat atât probleme de ordin tehnic cât şi probleme de ordin procedural. Ca element de noutate vreau să vă spun că de astăzi (n.r. – marţi) Primăria Ploieşti nu mai are primar. Domnul primar Bădescu şi-a dat demisia”, a spus avocatul.

    Iulian Bădescu se află, marţi, la Curtea de Apel Ploieşti, unde se judecă contestaţia sa la măsura arestării preventive dispuse de Tribunalul Prahova.

    La ora transmiterii acestei ştiri, instanţa a rămas în pronunţare.

    Iulian Bădescu, lider al PSD Ploieşti, se afla la primul mandat de primar, după ce în perioada 2008-2012 a fost senator din partea PDL.

    În 3 martie, primarul Iulian Bădescu a fost reţinut de procurorii DNA, în dosarul finanţării echipei de fotbal Petrolul Ploieşti cu fonduri de la bugetul local. În timp ce era transportat în arestul Poliţiei Prahova, situat în municipiul Câmpina, la 30 de kilometri de Ploieşti, lui Bădescu i s-a făcut rău şi a fost dus la Spitalul Municipal din Câmpina, apoi transferat la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Ploieşti. Bădescu, în vârstă de 40 de ani, este cunoscut ca un pacient diabetic, dependent de insulină.

    El a fost internat la SJU din Ploieşti cu hipertensiune şi hiperglicemie, iar în 4 martie a fost dus cu o ambulanţă la Tribunalul Prahova, unde s-a judecat propunerea de arestare preventivă formulată pe numele său. Instanţa a decis atunci ca Bădescu să fie arestat preventiv pentru 30 de zile, decizia nefiind definitivă.

    Ulterior, lui Bădescu i s-a făcut rău din nou şi a leşinat, iar un echipaj de la Serviciul de Ambulanţă Prahova a intervenit pentru a-i acorda primul ajutor. După câteva zeci de minute, Iulian Bădescu a ieşit din sediul Tribunalului Prahova flancat de poliţişti, fiind transportat la SJU Ploieşti, unde a stat aproximativ o oră şi jumătate.

    Potrivit unui comunicat de presă al DNA, procurorii Serviciului teritorial Ploieşti al instituţiei au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale în cazul lui Iulian Bădescu, fiind acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave având ca rezultat obţinerea pentru altul a unui folos necuvenit (2 acte materiale).

    Conform anchetatorilor, Iulian Bădescu, în calitate de primar al Ploieştiului şi ordonator principal de credite, a semnat, în 21 ianuarie 2013, un contract de cooperare încheiat între municipiul Ploieşti şi Asociaţia Comunitară “Lupii Galbeni 2012” Ploieşti, iar în 28 iunie 2013 a semnat regulamentul privind punerea în aplicare a acestuia, în lipsa vizei de control financiar preventiv propriu, sustrăgând aceste operaţiuni controlului de legalitate, regularitate şi încadrare în creditele bugetare şi a dispus plata sumei de 8.000.000 lei, în trei tranşe, către asociaţie, deşi cunoştea că nu este legală.

    “Aceste fapte au avut ca rezultat prejudicierea bugetului local cu suma anterior menţionată, precum şi obţinerea de către Asociaţia Comunitară «Lupii Galbeni 2012» Ploieşti a unui folos necuvenit de aceeaşi valoare. Prin semnarea contractului şi a regulamentului sus menţionate, inculpatul Bădescu Iulian şi-a îndeplinit defectuos atribuţiile de serviciu prevăzute de Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale şi a încălcat dispoziţiile din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv şi pe cele din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale”, se arăta în comunicatul citat.

    Potrivit aceluiaşi document, Bădescu i-a pretins unui reprezentant al Asociaţiei Comunitare “Lupii Galbeni 2012” Ploieşti, în schimbul derulării contractului de asociere şi a regulamentului de aplicare a contractului, precum şi a efectuării plăţilor către asociaţie, suma de 300.000 euro reprezentând un comision de 10% din valoarea totală a sumelor ce urmau a fi acordate de primărie jucătorilor echipei de fotbal Petrolul Ploieşti, ale cărei interese erau reprezentate de Asociaţia Comunitară, precum şi foloase necuvenite constând în contravaloarea transportului şi a cazării, în perioadele ianuarie – februarie 2013, respectiv ianuarie – februarie 2014, la două hoteluri din Turcia, unde Iulian Bădescu a însoţit echipa în desfăşurarea cantonamentului.

    În decembrie 2012, Consiliul Local Ploieşti a aprobat alocarea câtorva milioane de euro de la bugetul local, suma finală variind în funcţie de performanţele competiţionale ale echipei Petrolul. Întrucât echipa a câştigat Cupa României şi s-a plasat pe un loc de top în Campionatul Naţional, suma finală aprobată a fost de trei milioane de euro, bani care să fie folosiţi, conform contractului, pentru salariile şi premiile jucătorilor şi ale staff-ului.

    La începutul anului trecut, DNA a deschis o anchetă în acest caz, consilierii locali, dar şi primarul Iulian Bădescu fiind chemaţi pentru audieri în acest dosar, în care investigaţia nu s-a finalizat.

  • Noua eră AFI. Israelienii anunţă intrarea companiei pe segmentul rezidenţial

    “În doi ani de acum înainte, piaţa rezidenţială va fi complet diferită datorită unor proiecte mari, cu sute de unităţi, ce urmează să fie construite“, spune David Hay, managerul desemnat în urmă cu patru ani să conducă operaţiunile din România ale grupului israelian AFI Europe, controlat de miliardarul israelian Lev Leviev. Pare oarecum bizar să auzi acest lucru de la executivul care conduce compania israeliană ce s-a impus pe piaţa locală prin proiecte precum centrele comerciale AFI Palace Cotroceni şi AFI Palace Ploieşti, cât şi prin proiectul de birouri AFI Park sau prin tranzacţiile de terenuri – totalizând un portofoliu evaluat la 670 de milioane de euro, cu venituri operaţionale nete de 27 de milioane de euro în primele nouă luni ale anului trecut, însă Hay dezvăluie astfel planurile israelienilor de a se lansa pe segmentul rezidenţial.

    Se uită zâmbind spre fereastra biroului său din clădirea AFI Park 1, aflată lângă bila IMax a centrului comercial din Cotroceni, şi dezvăluie, după o discuţie de o oră, noul pariu al grupului israelian pe piaţa locală, vizualizând parcă proiectul ce urmează să fie construit în Bucureştii Noi. „Am declarat în urmă cu câţiva ani că atunci când vom observa semne de revenire şi de maturizare a pieţei rezidenţiale, precum creşterea cererii simultan cu creşterea încrederii oamenilor în a lua poate una dintre cele mai importante decizii din viaţă – achiziţia unei locuinţe – vom lua în considerare intrarea pe această piaţă. Recunoaştem aceste semne de revenire în ultima jumătate de an: oamenii sunt mai încrezători, există mai multe proiecte pe piaţă, aşa că am decis să pregătim şi intrarea AFI Europe pe piaţa de rezidenţial“, spune Hay, referindu-se la proiectul ce urmează să debuteze anul viitor. Dacă în România compania pe care o conduce nu a construit până acum niciun proiect în zona de rezidenţial, experienţa grupului israelian pe acest segment s-a concretizat în cele 2.000 de unităţi rezidenţiale din Polonia, construite înainte de debutul crizei, 600 de unităţi în Praga (Cehia) şi 600 în Belgrad (Serbia). Proiectul din România urmează să fie cel mai important, ţinând cont că aici urmează să construiască între 2.000 şi 2.500 de apartamente. „Avem un teren în Bucureştii noi pe care plănuiam iniţial să construim un centru comercial, dar acum am stabilit să ridicăm un complex rezidenţial ce va avea şi un element de retail“, spune Hay referindu-se la complexul ce urmează să fie construit pe terenul cu o suprafaţă de 155.000 de metri pătraţi, pe spaţiul fostei fabrici Laromet din Bucureştii Noi.

    Terenul a fost achiziţionat de AFI Europe în 2007, iar valoarea tranzacţiei a fost de 77,5 milioane de euro, fiind una dintre cele mai mari valoari de tranzacţionare înregistrate la noi pe piaţa terenurilor. Fiind vorba despre o etapă incipientă a proiectului, Hay este discret în privinţa investiţiilor ce se vor realiza în Bucureştii Noi şi chiar şi a numelui proiectului, dar spune totuşi că acesta va ţinti segmentul mediu, iar preţul apartamentelor va fi de aproximativ 1.000 de euro/mp, cu posibile variaţii în funcţie de evoluţia pieţei. „Ne vom adresa tinerei generaţii, iar  apartamentele vor putea fi cumpărate prin programe precum Prima casă sau cota redusă de TVA de 5%“. „Este un proiect care va ridica ştacheta pe piaţa de rezidenţial, la fel cum s-a întâmplat cu centrele comerciale atunci când am construit AFI Palace Cotroceni. Ne-am uitat atent la această piaţă în ultimele câteva luni şi pot să spun că standardul produsului nu este foarte bun“, explică executivul. Potrivit lui Hay, este fezabilă realizarea unui produs mai bun la acelaşi preţ pentru clienţi: „Dacă te uiţi atent la nevoile cumpărătorilor şi încerci să faci un design al produsului care le va întâlni aşteptările, atunci vei avea un produs bun. Sunt foarte sigur de succesul acestui proiect, va fi un proiect rezidenţial cu infrastructură bună, va avea un design cu multe spaţii verzi, cât şi un element de retail ce va fi dotat cu restaurante, cafenele, curăţătorii, farmacii şi alte servicii de care clienţii ar avea nevoie zilnic. Vom deveni cunoscuţi pe piaţă după ce îl vom lansa, suntem foarte entuziasmaţi de piaţa rezidenţială şi de produsul pe care îl vom livra“.

  • Preţurile au crescut în februarie cu 0,3%. Citricele şi legumele s-au scumpit cel mai mult

    Determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC), creşterea din februarie comparativ cu ianuarie a fost de 0,4%, potrivit unui comunicat al INS.

    La alimente, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la citrice şi alte fructe meridionale (cu 5,9%), legume şi conserve de legume (3,7%), precum şi la fructe şi conserve din fructe (3,3%). În schimb, s-au ieftinit ouăle cu 1,5%, fasolea boabe şi alte leguminoase cu 0,7%, iar zahărul cu 0,4%.

    Combustibilii s-au scumpit cu 1,9%, însă preţurile la autoturisme şi piese de schimb s-au redus cu 0,4%.

    În categoria serviciilor, s-au micşorat tarifele la transportul aerian cu 1,3% şi la poştă şi telecomunicaţii cu 0,9%. În schimb, transportul rutier s-a scumpit cu 0,6%, cel interurban cu 0,4%, iar serviciile de igienă şi cosmetică cu aproape 0,5%.

    Comparativ cu decembrie, preţurile au crescut cu circa 0,8%, pe fondul avansului la preţurile alimentelor cu 1,1%, ale mărfurilor nealimentare cu 0,6% şi la tarifele serviciilor cu 0,4%.

    Faţă de februarie 2014, preţurile s-au majorat cu 0,4%, determinate atât pe baza indicelui preţurilor de consum (IPC), cât şi a IAPC, la alimente consemnându-se o reducere de 0,5%, în timp ce pentru mărfurile nealimentare preţurile au fost mai mari cu 0,6%, iar tarifele serviciilor au urcat cu 0,4%.

    “Creşterea medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2014 – februarie 2015) faţă de precedentele 12 luni (martie 2013 – februarie 2014), calculată pe baza IPC, este de 1%. Determinată pe baza IAPC, creşterea este de 1,2%”, se arată în comunicat.

    La începutul lunii februarie Banca Naţională a României a modificat în scădere prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 2,2% la 2,1%.

    Rata anuală a inflaţiei s-a situat în decembrie la 0,83%, înregistrând un minim record.

    Creşterea medie a preţurilor a fost anul trecut de 1,1% faţă de 2013, determinată pe baza indicelui preţurilor de consum (IPC), şi de 1,4% după indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC).

    Inflaţia ar putea rămâne sub ţinta Băncii Naţionale a României până în toamnă, înainte de a atinge nivelul de 1,7% în luna decembrie, se arată într-un raport al BCR.

    BNR are o ţintă pentru inflaţia anuală de 2,5% plus/minus un punct procentual.

    Consiliul de Administraţie al BNR a decis în şedinţa din 4 februarie să reducă rata dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, de la 2,5% la 2,25%, un nou minim istoric.

  • Percheziţii în Bucureşti şi în zece judeţe, într-un caz de evaziune cu prejudiciu de 9 milioane euro. Omul de afaceri Georgică Cornu, vizat în acest dosar

    Omul de afaceri Georgică Cornu şi Nicolae Semen, administratorul unei firme deţinute de familia primarului oraşului Baia de Aramă, Rafael Dunărinţu, sunt vizaţi în dosarul de evaziune fiscală cu prejudiciu de peste nouă milioane de euro în care au loc percheziţii în Bucureşti şi în zece judeţe.

    Marţi dimineaţă, poliţiştii fac percheziţii atât la sediul unor firme ale lui Georgică Cornu, din Timişoara, cât şi la locuinţa acestuia.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că omul de afaceri Georgică Cornu ar urma să fie dus la audieri la sediul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Mehedinţi, împreună cu fostul administrator al grupului de firme Confort, Lucian Caraiman.

    Totodată, în acest dosar ar fi vizat şi Nicolae Semen, administratorul unei firme deţinute de familia primarului oraşului Baia de Aramă, Rafael Dunărinţu, acesta urmând, de asemenea, să fie dus la audieri.

    Potrivit unui comunicat al Poliţiei Române, marţi dimineaţă, poliţiştii fac percheziţii în Bucureşti şi în zece judeţe – Mehedinţi, Timiş, Arad, Bihor, Hunedoara, Gorj, Caraş-Severin, Vâlcea, Dolj şi Dâmboviţa, la locuinţele unor persoane suspectate de evaziune fiscală şi spălare de bani şi la sediile sociale ale societăţilor administrate de acestea, urmând să fie puse în aplicare 49 de mandate de aducere.

    Conform sursei citate, în perioada 2008-2014, 101 persoane, în calitate de asociaţi, administratori sau împuterniciţi ai 88 de societăţi comerciale, ar fi eludat obligaţiile fiscale. De asemenea, aceştia sunt suspectaţi că ar fi dispus înregistrarea în contabilitate a mai multor facturi fiscale emise în baza unor operaţiuni comerciale fictive, reprezentând cheltuieli cu achiziţia de material de construcţii, piese şi componente auto, în valoare totală de peste 22,5 milioane de euro, pentru care ar fi dedus ilegal TVA şi ar fi diminuat artificial impozitul pe profit.

    Prin aceste operaţiuni fictive, suspecţii ar fi prejudiciat bugetul cu peste nouă milioane de euro.

    Ulterior, prin intermediul societăţilor controlate, cei în cauză ar fi făcut mai multe tranzacţii financiare, respectiv depuneri succesive de valori monetare, urmate de retrageri imediate sau de “rularea” acestor valori prin conturile bancare ale societăţilor. Astfel, aceştia ar fi disimulat provenienţa şi circulaţia banilor.

    Omul de afaceri Georgică Cornu, numit şi “regele asfaltului din Banat”, deţine grupul de firme Confort şi are afaceri şi în comerţ. El mai are şi un centru de echitaţie la Herneacova, proprietate care se întinde pe 12.000 de hectare. Până de curând, el a fost preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş.

    În luna martie a anului trecut, procurorii DIICOT au descins la vila lui Georgică Cornu din Ghiroda (Timiş), dar şi la sediul firmei sale de construcţii Izometal Confort. Percheziţiile au fost făcute într-un dosar în care omul de afaceri a fost acuzat că a prejudiciat statul cu aproximativ 60 de milioane de lei prin evaziune fiscală. Cornu a fost atunci reţinut pentru 24 de ore, iar ulterior a fost eliberat sub control judiciar.