BusinessMagazin

Blog

  • Un francez şi-a făcut o afacere de 40 de milioane de euro cu 1.000 de angajaţi din cel mai sărac judeţ al Moldovei

    Gerard Losson s-a născut în urmă cu 46 de ani într-o familie de agricultori francezi, dar nu a dus mai departe tradiţia agricolă a familiei, mai ales că şi părinţii l-au încurajat să facă mai mult. A decis să meargă la facultate, să devină inginer textilist de meserie şi încă de la absolvire a lucrat în domeniu pentru o firmă franceză. Jobul pe care l-a avut timp de trei ani l-a purtat în SUA, China sau Coreea, dar în 1993, când industria de textile din Franţa a început să cedeze la presiunea pieţelor mai ieftine, mai ales pe nişa pentru bărbaţi, Losson a decis să folosească spiritul antreprenorial din familia sa şi să pornească un business.

    L-a cooptat pe fostul său coleg de cameră din facultate (Thomas) care avea experienţă ca buyer de costume şi au început afacerea cu textile în afara graniţelor Franţei, întâi în Portugalia şi apoi în Tunisia, dar costurile erau prea mari, iar tunisienii nu aveau tradiţie în confecţii.

    Apoi au vizitat România pentru prima dată, în 1997, şi au ales să rămână aici şi să facă afaceri. Sunt în România şi acum. „Am ajuns pe aeroportul din Otopeni şi m-am îndreptat direct către zona de nord, către Botoşani, căci ştiam că judeţul are o mare tradiţie în industria textilă şi că încă sunt oameni care mai ştiu această meserie. Din anii ’80 Franţa avea o legătură cu Botoşaniul prin firmele care cumpărau ţesături de aici“, spune Gerard Losson.

    Iniţial, cei doi francezi erau intermediari care preluau comenzi de la jucători din Franţa şi le plasau la textilierii locali. În 1999 compania deschisă de ei în Botoşani avea afaceri de 15 milioane de euro, cu 12 angajaţi, motiv pentru care ofertele de cumpărare de la investitori străini, francezi în special, nu au întârziat să apară. Dar fiecare a fost refuzată de Gerard Losson pentru că nu i-a plăcut niciodată să lucreze pentru alţii şi mai ales în entităţi organizaţionale prea stricte.

    Propunerile făcute de investitori i-au dat însă o idee – să renunţe la activitatea de intermediere şi să devină producători. Astfel, au înfiinţat prima lor companie de producţie din România şi în 1999 au cumpărat primii câţiva mii de metri pătraţi dintr-o fostă filatură din Botoşani – astăzi „inima şi creierul“ businessului Formens. Au utilat fabrica din Botoşani cu echipamente cumpărate la licitaţie în Franţa, de la foste fabrici care se închiseseră. „La nici 30 de ani ne aflam la o licitaţie cu oameni care aveau mult mai multă vechime ca noi în industrie şi cumpăram tot din fostele fabrici. Am plecat de acolo cu 27 de tiruri de echipamente.“

    Producţia fabricii a început în primăvara anului 2000, iar doi ani mai târziu au deschis o altă fabrică la Dărăban, pentru care au folosit aceeaşi reţetă de utilare, dar de data aceasta cu echipamente provenite din fabrici scoţiene. Gerard Losson avea pe atunci 33 de ani şi 1.250 de angajaţi în cele două fabrici.

    După alţi trei ani verişorul lui Thomas (partenerul său de afaceri), care avea şi el o fabrică de confecţii în Botoşani în care lucrau 400 de oameni, le-a propus să-şi unească forţele într-un singur grup. Deja-vu: Losson a refuzat iar oferta, ceea ce a dus la separarea de asociatul său. Gerard Losson a rămas cu fabrica de la Botoşani, iar Thomas cu cea de la Dărăban pe care a alipit-o businessului pe care îl avea verişorul său în România.

    Practic, ceea ce astăzi se numeşte Formens a luat naştere în 2005, când cei doi francezi care au venit împreună în România au ales să o ia pe drumuri diferite.

    „Eu am avut atunci altă viziune. În 2005 piaţa a fost liberalizată şi toată industria de costume pentru bărbaţi din Europa Centrală a murit. În doi ani s-au desfiinţat sute de mii de locuri de muncă şi pentru a nu fi afectaţi de această criză eu mi-am dorit să ne îndreptăm şi spre nişa «made to measure» pentru că nu mai puteam ţine pieptul doar cu serii mari şi fără valoare adăugată“, explică Losson. Aşa că toţi banii pe care i-a câştigat în 2005 i-a investit în echipamente mai bune şi a început să caute clienţi care să aibă nevoie de serii mai mici de costume, dar la o calitate mai bună.

    Linia made to measure a fost însă lansată abia în 2010, când Losson a adus un director tehnic francez, care rămăsese fără loc de muncă după prăbuşirea industriei din Franţa.

  • VREMEA va fi uşor mai caldă decât în mod normal. PROGNOZA METEO pentru miercuri şi joi

    În cursul zilei cerul va fi variabil, cu înnorări în sudul, estul şi centrul ţării şi vor fi ploi în Dobrogea, Moldova şi local în Muntenia şi mai ales lapoviţă şi ninsoare în Carpaţii Orientali şi pe arii restrânse în Carpaţii Meridionali. Seara şi noaptea nebulozitatea se va accentua în toate regiunile şi va ploua în vest, centru şi nord şi pe spaţii mai mici în rest, cu menţiunea că în estul Transilvaniei şi în zona deluroasă a Moldovei precipitaţiile vor fi mixte. La munte vor predomina ninsorile şi se va depune strat nou de zăpadă. Punctiform cantităţile de apă vor depăşi 10…15 l/mp. Vântul va sufla slab şi moderat.

    LA BUCUREŞTI:

    Miercuri, vremea va fi uşor mai caldă decât în mod normal pentru această dată. Cerul va fi mai mult noros şi trecător vor fi condiţii de ploaie slabă. Vântul va sufla în general slab. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 10 grade, iar cea minimă va fi de 2…3 grade.


    ÎN ŢARĂ:

    Joi, în vest, nord şi centru valorile termice diurne vor marca o scădere, astfel că vremea va deveni normală din punct de vedere termic pentru această dată, în timp ce în sud şi sud-est se va menţine uşor mai cald. Cerul va fi mai mult noros şi îndeosebi ziua va ploua în jumătatea de vest a ţării şi pe arii mai restrânse în rest. În estul Transilvaniei şi în zona deluroasă a Moldovei, precipitaţiile vor fi mixte, iar la munte vor predomina ninsorile. Izolat, cantităţile de apă mai pot depăşi 10…15 l/mp. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări în nordul, vestul şi extremitatea de sud-vest a teritoriului. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 4 şi 12 grade, iar cele minime se vor încadra între -2 şi 5 grade.

  • Teodorovici: Angajaţii vor avea un Cod de Conduită. Maşinile Ministerului Fondurilor Europene, dotate cu GPS să vedem unde circulă fiecare

    Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a declarat, marţi, la RFI, că va propune Guvernului, până la sfârşitul lunii martie, un pachet de măsuri, “un fel de Cod de Conduită în tot ce înseamnă zona de fonduri europene” pentru a evita pe viitor nereguli şi breşe în sistem.

    “Vă dau un exemplu mic, dar care poate să aibă un impact în zona aceasta: vom cumpăra maşini pentru minister, în toate structurile de management, pentru că e nevoie de astfel de maşini. Am spus că le vom brandui pe toate, cu tot ce înseamnă Minister al Fondurilor Europene, cu sigla Ministerului Fondurilor Europene şi voi crea chiar şi o linie verde de telefon. Vor fi dotate cu GPS, ca să ştim clar în fiecare moment unde acea maşină călătoreşte, în ce zonă. Şi dacă cumva o maşină a ministerului se duce într-o anumită zonă, nu ştiu, alta decât cea normală în care trebuie să circule, oricine poate notifica ministerului că acea maşină se află la nu ştiu ce adresă şi aşa mai departe. Tocmai pentru a descuraja chiar şi, nu ştiu, utilizarea acestor maşini publice în interes personal”, a explicat Eugen Teodorovici.

    Întrebat dacă în acest fel nu induce un sentiment de teamă în rândul angajaţilor, care s-ar putea simţi supravegheaţi, Eugen Teodorovici a răspuns: “Nu, de ce? Păi, este normal să fie aşa. Fiind o procedură foarte clară, fiind regulile foarte clare, este evident că n-ai cum să greşeşti, decât dacă într-adevăr o ţii cu tot dinadinsul. Dar trebuie să fie totul foarte clar. Şi încă o dată, regulile acestea Comisia tot timpul le-a propus ca şi idei de luat în seamă, numai că, din păcate, este foarte greu să înţelegi spiritul legii. De foarte multe ori şi în administraţie, funcţionarii sunt ţintiţi către respectarea literei legii, nu neapărat a spiritului legii”.

    Prin acest Cod de Conduită “vreau să evităm orice fel de suspiciune posibilă asupra unei structuri sau asupra unei persoane care derulează fonduri europene”, a punctat Teodorovici.

    Pe de altă parte, ministrul Fondurilor Europene a afirmat că că funcţionarii din zona fondurilor europene vor fi evaluaţi de două ori pe an.

    “Noi am reuşit în acest an să uniformizăm salarizarea tuturor celor care sunt implicaţi în zona de fonduri europene (…). De asemenea, întregul personal, de aproximativ 2.500 de oameni din sistem va primi aceste salarii mărite, dar pe baza unei evaluări, pe care Banca Mondială ne-a furnizat-o, pe bază de performanţă. Deci avem acum o metodologie clară, pe baza căreia evaluăm de două ori pe an întregul personal”, a spus ministrul Teodorovici.

  • Patronate: Turismul a pierdut 50 milioane euro în acest an pentru că nu se emit vouchere de vacanţă

    “Dacă doar 5% dintre cei care au dreptul să primească vouchere de vacanţă le-ar fi primit de la 1 ianuarie, aşa cum prevede legea, am putea vorbi pentru acest an de 178 de milioane de euro care intră în circuitul economic. Ţinând cont că 30% dintre români îşi iau vacanţe în sistem early booking, achiziţionându-le în perioada ianuarie-martie, pentru a putea profita de reducerile din această perioadă, industria turismului a pierdut, din calculele noastre, în jur de 50 de milioane de euro, bani care nu au fost încasaţi pentru că, în mod ilegal, legea voucherelor nu se aplică încă”, a spus marţi, într-o conferinţă de presă, Dragoş Răducan, vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).

    El a calculat că în fiecare zi, din cauza neaplicării legii, industria românească a turismului pierde peste 700.000 de euro.

    Alin Burcea, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT) a explicat că dacă salariile sunt impozitate cu peste 80%, la voucherele de vacanţă impozitul este puţin peste 20%. În acest caz este normal ca orice firmă, fie de stat, fie privată, să vrea să acorde angajaţilor astfel de vouchere.

    “Aceste vouchere sunt bune pentru economia României, pentru că turiştii pot merge doar pe teritoriul ţării, dar deşi acestea trebuiau aplicate de la 1 ianuarie, situaţia este exact ca acum un an, adică nimic”, a afirmat el.

    Reprezentanţii agenţiilor de turism şi hotelierilor de pe litoral au cerut vineri demisia Simonei Man de la conducerea Autorităţii Naţionale pentru Turism, acuzând-o că blochează proiecte precum emiterea voucherelor de vacanţă şi aplicarea impozitului forfetar, iar Man le-a răspuns că de vină este birocraţia.

    Dragoş Răducan spune că, deşi patronatelor li s-au dat asigurări că se lucrează la legea voucherelor, aceasta încă nu se poate aplica.

    “În aceste condiţii, ultimul termen care nu s-a dat pentru emiterea primului voucher a fost 15 martie. Pe 16 martie, dacă nu va funcţiona legea, comitetul director al FPTR a hotărât să înainteze o plângere penală împotriva instituţiilor care blochează aplicarea acestei legi”, a afirmat el.

    Răducan a arătat că în iunie anul trecut legea tichetelor de vacanţă a fost modificată, iar acestea au fost transformate în vouchere de vacanţă, care ar fi urmat să fie emise electronic de către ANT de la 1 iulie 2014. Din acel moment, a fost interzisă emiterea de tichete de vacanţă sau acordarea de prime, statul intenţionând să stimuleze acordarea de vouchere.

    La solicitarea sindicatelor, spune Răducan, atât interdicţia, cât şi emiterea de vouchere au fost amânate pentru 1 ianuarie 2015. După această dată, statul permite ca atât firmele private, cât şi instituţiile publice, regiile autonome, societăţile şi companiile naţionale să acorde angajaţilor vouchere de vacanţă în valoare de maximum 6 salarii brute minime pe economie, cu care pot fi cumpărate pachete de servicii în unităţi de turism autorizate din ţară.

    Cu toate acestea, nici după 1 ianuarie ANT nu a emis aceste vouchere, ceea ce a provocat un blocaj în piaţă.

    Contactată de MEDIAFAX, Simona Man a răspuns că acuzaţiile care i se aduc sunt “răutăţi” cărora nu le vede sensul.

    “Eu sunt aici făcând parte din echipa lui Victor Ponta şi îmi doresc ca turismul să poată puncta pozitiv şi Victor Ponta să fie mulţumit de prestaţia mea. Nu nu fac politică la ANT, ci administraţie”, a spus ea.

    Man a explicat că “degringolada” din instituţie a fost cauzată de o eroare de sistem care a făcut ca din bugetul instituţiei să fie tăiat ultimul zero, acesta scăzând astfel de zece ori.

  • Metrorex dă un contract de până la 440 milioane euro, fără să anunţe. Rus: Nu ştiu, nu mă interesează cui

    “Nu mă interesează niciun fel de participant la nicio licitaţie în minister. Mă interesează ca fiecare companie să respecte legea, criteriile (…) În rest, cine câştigă, e problema competiţiei interne, eu nu ştiu nici câştigătorul, nici dacă-s înalţi, nici dacă-s graşi, nici dacă-s slabi“, a spus ministrul, într-o conferinţă de presă, întrebat cine este câştigătorul acestui contract.

    Metrorex anunţa în decembrie că amână până cel târziu în luna martie desemnarea câştigătorului contractului de achiziţie a maxim 51 de trenuri de metrou la magistrala 5 Drumul Taberei – Pantelimon, contract estimat la 440 milioane euro cu TVA pentru care concurau cinci companii, din cauza “complexităţii ofertelor”.

    Pentru acest contract, Metrorex a primit oferte din partea Alstom (Franţa), CAF (Spania), CSR (China), Pesa (Polonia) şi Astra Vagoane (România).

  • Cele două feţe ale imigraţiei din Marea Britanie: Un nou documentar despre români, la BBC – VIDEO

    Difuzat vineri, în cadrul emisiunii Inside Out London, documentarul se concentrează pe tema imigraţiei, devenită un subiect foarte dezbătut în Marea Britanie în apropierea alegerilor parlamentare din luna mai.

    Un alt documentar în trei episoade difuzat în februarie de postul de televiziune Channel 4 şi intitulat “The Romanians Are Coming” a generat protestele comunităţii de români din Marea Britanie, nemulţumită de modul de abordare părtinitor al acestuia, care s-a concentrat doar pe aspectele negative. Difuzarea documentarului a stârnit o serie de critici inclusiv din partea instituţiilor publice, precum Ministerul Afacerilor Externe (MAE) şi Ambasada României la Londra.

    Campion al dezbaterilor pe tema imigraţiei în Marea Britanie este partidul UKIP al lui Nigel Farage. Acesta a avut o ascensiune rapidă în 2014, când a câştigat alegerile europene în Marea Britanie, obţinând 24 de mandate de eurodeputat (în prezent a rămas cu 23). Partidul a reuşit, de asemenea, să intre în Parlamentul britanic la sfârşitul lui noiembrie, câştigând două mandate de deputat la alegerile parţiale, prin intermediul unor candidaţi care plecaseră din Partidul Conservator.

    Acest succes al UKIP, care respectă tendinţa europeană de ascensiune a unor partide populiste şi xenofobe înregistrată pe fondul crizei financiare, a pus presiune pe conservatorii premierului David Cameron, nevoiţi să abordeze mai strict problema imigraţiei şi a generat unele tensiuni la nivelul Uniunii Europene cu privire la respectarea principiului privind libera circulaţie.

    Documentarul difuzat zilele trecute de BBC încearcă însă să abordeze problema imigraţiei dintr-o perspectivă echilibrată şi realistă.

    Acesta prezintă nemulţumirea nou-veniţilor est-europeni faţă de prejudecăţile cu care se confruntă în Marea Britanie, ilustrându-le cu povestea unei tinere românce, medic stomatolog, venită la Londra pentru a-şi căuta un loc de muncă, dar şi problema reprezentată de imigranţii care dorm pe străzi.

    În prima sa parte, documentarul urmăreşte experienţa medicului stomatolog Iulia Creta, care a decis să plece din România pentru oportunităţile pe care i le poate oferi Marea Britanie. Absolventă a Facultăţii de Medicină din Cluj-Napoca, tânăra a plecat în Marea Britanie fără un contract de muncă, locuind într-o primă fază la un prieten.

    Ca mulţi imigranţi români, Iulia Creta s-a confruntat şi ea cu portretizarea negativă a conaţionalilor săi, fiindu-i greu să obţină un loc muncă. Ea a primit însă asistenţă din partea şefului Asociaţiei dentiştilor români din Marea Britanie, Tommy Tomescu. Impulsionat de prejudecăţile faţă de imigranţii români sau de altă naţionalitate, Tomescu a înfiinţat un nou partid politic în Marea Britanie, Europeans Party. Partidul militează pentru dreptul de vot al imigranţilor într-un eventual referendum pe tema retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană.

    “Am văzut români cărora le este teamă să spună de unde sunt doar pentru că sunt speriaţi că vor fi percepuţi diferit pentru că sunt din România. Iar acest lucru se întâmplă din cauza campaniei politice”, explică Tomescu.

    Imaginile negative cu imigranţii români au dominat ştirile tabloide de la eliminarea restricţiilor pe piaţa muncii pentru români şi bulgari, la 1 ianuarie 2014. Un studiu recent al Institutului naţional de cercetări economice şi sociale arată că imigranţii aduc mai multă prosperitate naţiunii decât beneficiază de ea. Peste 40 la sută dintre imigranţi vin pentru a munci în Marea Britanie, iar alţi 30 la sută pentru a studia. Prin urmare, combinând aceste două categorii, rezultă că peste 70 la sută dintre imigranţii din Marea Britanie sunt mai puţin predispuşi să solicite beneficii sociale, explică cercetătoarea Katerina Lisenkov, de la Institutului naţional de cercetări economice şi sociale.

    Potrivit ultimelor statistici ale Guvernului, doar 6,7 la sută dintre noii imigranţi solicită ajutor de şomaj în primele şase luni. Mulţi dintre ei sunt foarte calificaţi şi lucrează în sectorul bancar, financiar sau medical.

    Aceşti tineri entuziaşti care vin în capitala britanică reprezintă însă doar o faţă a imigraţiei. Cealaltă este reprezentată de persoanele care dorm pe străzi. În ilustrarea acestui aspect, documentarul britanic prezintă, între alte exemple, şi situaţia a aproximativ 20 de români veniţi dintr-o comunitate de romi din sud-estul României, care dorm în corturi sub o autostradă, o zonă cunoscută drept “Fortăreaţa”, în condiţii precare şi cu speranţa obţinerii unor locuri de muncă temporare în construcţii.

    Din cauza zgomotului, ei reuşesc să se odihnească doar câteva ore pe noapte, după cum povesteşte Marian, unul dintre românii din acest grup. Un alt român, George, venit în urmă cu o lună, povesteşte că a ales să trăiască în acest condiţii întrucât închirierea unei locuinţe presupune o chirie care trebuie plătită lunar, în timp ce locurile de muncă găsite de ei sunt pe perioade limitate de timp.

    Documentarul prezintă, de asemenea, date statistice care sugerează că imigraţia a dus la creşterea numărului populaţiei britaice cu peste 500.000 de persoane în ultimii trei ani. Iar acest lucru înseamnă că populaţia născută în străinătate a ajuns probabil la opt milioane de persoane.

    Analizele sugerează că cea mai mare schimbare a fost în Londra. Aproximativ 3,2 milioane de persoane care locuiesc în prezent în capitală s-au născut în străinătate, respectiv cu 200.000 mai multe decât la ultimul recensământ.

     

  • Marea Britanie va deveni Coreea de Nord a Europei dacă va părăsi UE, avertizează Gordon Brown

    “Trebuie să spunem adevărul despre cele trei milioane de locuri de muncă, 25.000 de companii, exporturile anuale de 200 de miliarde de lire sterline (280 de miliarde de euro) şi investiţii de 450 de miliarde de lire sterline (630 de miliarde de euro) legate de Europa”, a scris Brown într-un articol publicat în cotidianul The Guardian, înaintea dezbaterii de marţi, din Camera Comunelor, pe tema UE.

    “Şi trebuie să vorbim despre cum opţiunea Hong Kong – să părăsim Europa pentru a ne alătura lumii – este de fapt opţiunea Coreea de Nord, afară în frig, cu prieteni puţini, fără influenţă, comerţ slab şi chiar mai puţine investiţii”, a adăugat fostul premier.

    “Ar fi defetism pur să ne prezentăm, aşa cum fac scepticii, ca victime neajutorate, trecători neputincioşi, incapabili să influenţăm evenimentele. Destinul nostru nu este de jucător pe terenul altuia sau de spectator (…), ci să stabilim întotdeauna agenda, să aducem oamenii laolaltă şi să promovăm schimbarea”, a mai scris Gordon Brown în articol.

    Fostul premier susţine că actualul Guvern a lăsat deja Marea Britanie izolată pentru că ia în considerare ideea părăsirii UE. El este pregătit să îşi asume un rol public în favoarea menţinerii în UE dacă se va organiza un referendum pe această temă.

    Intervenţia lui Brown are loc în contextul în care institutul Open Europe, care face campanie pentru o Uniune Europeană reformată, a avertizat că Marea Britanie ar avea un viitor incert în afara UE.

  • Romexpo: Cu două zile înaintea începerii târgului de turism, ANT nu ştie dacă va avea sau nu stand

    “ANT şi-a manifestat interesul să participe la târgul de turism şi sunt încă discuţii cu ei în privinţa luării deciziei de participare. Nu au luat încă o decizie cu 48 de ore înainte de deschiderea târgului”, a declarat marţi într-o conferinţă Cătălin Trifu, directorul general al Romexpo.

    El spune că reprezentanţii Romexpo şi ai Autorităţii Naţionale pentru Turism au discutat despre un spaţiu într-un pavilion din complexul expoziţional, dar încă nu s-a semnat nimic.

    Alin Burcea, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), a spus că agenţiile de turism şi-au închiriat spaţiile la târg cu un an înainte, explicând că cei care plătesc din timp beneficiază de discounturi.

    “Este un discount pentru înscriere până la o anumită dată. E o reducere de 10%”, a mai spus Trifu.

    Şefii patronatelor din turism cred că atitudinea ANT arată, astfel, o neglienţă în raport cu cheltuirea banilor publici. Aceştia spun că situaţia de la Romexpo nu este un caz izolat, autoritatea pentru turism având, în ultimele luni, un comportament similar la multe dintre târgurile din străinătate la care participă România şi unde standul este închiriat cu o zi sau două înainte, desconsiderând astfel partenerii externi.

    “Autoritatea pentru Turism, care se ocupă de promovarea României, nu este în stare să-şi comande standul cu 48 de ore înainte. Nu e lipsă de bani, ci de creier. Nu suntem în stare să avem o strategie coerentă pentru târgurile externe. Nu există o strategie şi suntem haotici, dacă noi plătim târgurile în străinătate cu o zi sau două înainte de a începe, iar birourile din străinătate nu au chiriile plătite”, a afirmat Burcea.

    El a mai spus că România îşi crează astfel o imagine proastă în raport cu alte ţări.

    “Când zice un neamţ că lucrează la guvernul Germaniei şi a venit să închirieze un spaţiu, e o garanţie. Când zici prin străinătate, pe unde avem noi spaţii închiriate, guvernul României şi ministerul Turismului, lumea râde. La târgul de la Berlin de zilele trecute, standul României a fost comandat cu câteva zile înainte”, a adăugat Burcea.

    Reprezentanţii ANT nu au putut fi contactaţi până la ora transmiterii ştirii.

    Hotelierii şi agenţiile de turism anunţă reduceri între 10% şi 30% pentru pachetele vândute la târgul de turism care se va desfăşura între 12 şi 15 martie la complexul Romexpo din Bucureşti.

    “Biletul de intrare va scădea de trei ori faţă de ediţia anterioară a târgului şi va ajunge la 5 lei”, a declarat marţi, într-o conferinţă, Cătălin Trifu, directorul general al Romexpo.

    El a adăugat că 260 de firme îşi vor expune ofertele pe o suprafaţă de peste 11.000 de metri pătraţi. Dintre acestea, o treime sunt din străinătate, reprezentând 14 ţări.

    “Reducerile în cadrul târgului vor fi de 10-30%, iar în unele cazuri ajung şi la 50%. În premieră, la târg va avea loc şi Bursa de Turism, unde se vor întâlni reprezentanţi ai firmelor din domeniu, şi vor mai exista şi două saloane adiacente – un salon nautic şi unul de sport şi agrement”, a afirmat Trifu.

    Acesta a mai spus că la deschiderea evenimentului, care va avea loc joi la prânz, va participa şi premierul Victor Ponta.

    Programul de vizitare va fi de joi până sâmbătă de la 10 la 18, iar duminică de la 10 la 16.

    La târg sunt aşteptaţi 25.000 de vizitatori, cu 5.000 mai mulţi decât la ediţia anterioară a târgului.

  • Călin Popescu-Tăriceanu (PLR): Sunt discuţii, dar încă nu o negociere cu PC pentru o fuziune

    El a făcut aceste declaraţii, întrebat dacă partidul său a negociat cu PC o eventuală fuziune.

    “Negociere nu (a fost – n.r.). Am făcut nişte discuţii în acest sens. Există la nivelul PLR o totală deschidere pentru realizarea unei construcţii politice care să contureze o a treia forţă politică majoră pe scena politică românească şi, din ceea ce ştiu, există şi la PC dorinţa de a analiza această formulă. Suntem într-o fază preliminară, nu am început niciun fel de negocieri”, a subliniat Tăriceanu.

    Acesta a precizat că este normal ca fiecare dintre cele două partide să analizeze întâi în plan intern, “să sondeze terenul, să vadă care este sau nu disponibilitatea pentru un asemenea proiect polic”.

    “El (proiectul polic – n.r.) ar fi foarte util, pentru că este nevoie de o forţă liberală cât mai puternică pe scena politică românească, şi dovada o aveţi cu Codul Fiscal. Imaginaţi-vă ce ar fi fost un guvern fără liberali, fără cei care au legătură cu economia, fără cei care avem o experienţă economică şi politică şi care am împins lucrurile în sensul în care îl vedeţi astăzi, materializat în propunerea de Cod fiscal?”.

    Întrebat când ar putea începe negocierile cu PC, Călin Popescu-Tăriceanu a răspuns: “Vă anunţăm când o să înceapă. Nu vă pot spune”.

     

  • Teodorovici: Există o întrerupere temporară pe POS DRU. Se face reverificarea proiectelor

    Întrebat de ce ultima cerere de rambursare pe Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU), în valoare de 500 milioane de euro, se află în întrerupere temporară, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a declarat, marţi, la RFI, că este vorba de o situaţie pe care a anunţat-o de ceva timp. “Am spus că în 2015 este posibil să apară astfel de situaţii nu doar pe POS DRU ci şi pe alte programe operaţionale. Fiind un an de final (pentru exerciţiul financiar 2007-2013) lucrurile încep să fie reverificate şi poţi să constaţi anumite situaţii nu tocmai corecte. Şi asta înseamnă că va trebui să reverifici absolut tot şi să trimiţi Comisia Europeană situaţia la zi“.

    Ministrul MFE a explicat că a existat o înţelegere cu CE privind verificarea proiectelor în paralel cu trimiterea cererilor de rambursare la Bruxelles.

    “Noi am trimis anul trecut o valoare foarte mare la Comisia Europeană pentru a fi decontată pe POS DRU şi înţelegerea cu cei de la CE a fost următoarea: trimiteţi la Comisie tot ce aţi cheltuit deja în România pentru a nu pierde niciun fel de bani, niciun euro din suma alocată, iar în paralel voi faceţi verificările acelor proiecte. În momentul în care ajungeţi la o concluzie ne comunicaţi, vedem exact dacă aplicăm vreo corecţie financiară sau nu, ne spuneţi care este situaţia finală. Asta noi facem astăzi, la final de martie verificăm toate acele proiecte pentru care noi am cerut la CE decontarea cheltuielilor. Comisia Europeană, normal că a declanşat o astfel de procedură de întrerupere temporară pentru că are un termen de 60 de zile ca procedură din momentul în care primeşte o cerere de la rambursare din partea unui stat membru să facă plata sau în cazul în care nu poate să întrerupă acel timp. Opreşte practic timpul pentru decontarea acelor cheltuieli”, a susţinut Eugen Teodorovici.

    El a spus că, după ce autorităţile române vor face la sfârşitul acestei luni toate verificările, “în aprilie cei de la audit vor veni şi vor confirma, sperăm noi, modul în care s-au făcut verificările, iar CE, începând cu luna mai, va putea să ne trimită suma pe care o are încă de trimis, undeva la jumătate de milliard de euro, iar noi să putem trimite către Comisie din nou cereri de rambursare”.

    Întrebat dacă această întârziere de câteva luni nu deranjează, Teodorovici a dat asigurări că “niciun beneficiar nu va suferi sau nu va avea niciun fel de sincopă în tot ceea ce înseamnă plăţile la zi”.

    “Asta e o relaţie între noi şi Comisia Europeană. Dar între noi şi beneficiar lucrurile nu se schimbă absolut deloc, deci automat toţi vor avea plăţile asigurate la timp”, a subliniat Teodorovici.