BusinessMagazin

Blog

  • Ponta, în finalul audierii: Deciziile pentru referendumul din 2012, asumate de toţi liderii USL

    Preşedintele social-democrat a arătat că mesajele sms de campanie nu sunt făcute de liderii politici, ci de consultanţi politici, fiind aprobate de către echipa de campanie, cu decizii luate uneori de o echipă de reacţie rapidă fără consultarea liderilor.

    El a adăugat imediat că nu ştie dacă lui Dragnea i s-a cerut acordul pentru conţinutul mesajul transmise prin sms la referendumul din 2012, dar că el personal, dacă ar fi fost consultant, şi-ar fi dat imediat acordul, deoarece prezenţa la vot, care putea fi astfel impulsionată, este o expresie a esenţei democraţiei.

    “Din echipa de creaţie cunosc că făceau parte Bogdan Teodorescu, Dan Mihalache de la PNL, oameni politici şi din afara partidelor”, a precizat Ponta.

    Şeful Guvernului a mai arătat că, la acel moment, în calitate de prim-ministru, a fost legal informat de toate instituţiile cu atribuţii, referitor la campanie şi vot, fiind exclus să fi existat vreo reţea de fraudare constituită organizat fără ca aceste instituţii să fi sesizat.

    El a spus că a fost informat la referendumul din 2012 că cetăţenii erau îndemnaţi la vot “prin mijloace legale”, nu prin mass-media, deoarece legea nu permite, şi că ştia că multe persoane doreau să voteze, dar secţiile erau închise.

    Întrebat la ICCJ dacă era informat că în ziua referendumului s-ar fi transmis mesaje în teritoriul, semnate “Liviu Dragnea” sau “PSD SG”, pentru a exista o anumită conduită faţă de alegători, Ponta a afirmat că era informat că prin mijloace legale, nu prin mass-media, deoarece Legea audio-vizualului nu permite, cetăţenii erau îndemnaţi la vot.

    Întrebat şi dacă a văzut vreun astfel de mesaj, Ponta a răspuns că nu îşi aminteşte, dar el a primit mesaje că ar fi persoane care doreau să voteze, dar secţiile se închideau.

    La întrebarea dacă ştia că Hellvig ar fi trimis şi el sms-uri, Ponta a spus că nu cunoaşte dacă PNL a avut un sistem paralel, cel de la PSD fiind comun pentru campania USL.

    El a explicat faptul că sms-urile erau semnate doar “Liviu Dragnea”, nu şi “PNL” sau “Hellvig”, prin faptul că Dragnea avea doar o funcţie politică, în timp ce toţi ceilalţi, inclusiv Hellvig, aveau şi funcţii în Guvern, astfel că era firesc să nu fie implicaţi direct în campanie.

    “Nu cunosc cine coordona centrul de transmitere a mesajelor. Era personal tehnic, angajaţi PSD şi PNL, nu cunosc nume”, a mai spus Ponta./

    Întrebat de asemenea dacă ştia de organizarea de tombole pentru atragerea votanţilor, Ponta a răspuns: “Nu, nu-mi amintesc decât faptul că am cerut ca fiecare strategie locală să se facă cu respectarea legii”.

    Întrebat însă în continuare dacă ştia de vreo şedinţă pentru organizarea de astfel de tombole, Ponta a răspuns: “De tombole nu ştiu. Ştiu doar de mitinguri şi acţiuni de promovare pentru a se vota «Da» la referendum. Posibil să fie o decizie la nivel local”.

    Întrebat la ICCJ dacă a primit în ziua referendumului, de la numărul 1855, un sms cu semnătura “Liviu Dragnea”, Ponta a răspuns: “Nu-mi amintesc dacă am primit pe telefonul personal, dar cunoşteam că se transmiteau de la centru, prin sms, exclusiv îndemnuri la vot. Pentru a nu fi impersonale, erau semnate, dar nu le transmitea Dragnea personal, era imposibil. E un sistem sms folosit de operatorii de telefonie pentru alte tipuri de campanie, umanitară, publicitară”, a spus Ponta.

    În dosarul instrumentat de procurori există suspiciunea că sistemul de sms-uri conţinea o bază de date cu numărul de telefon persoanei care raporta datele şi cu secţia din care raporta, către care era transmis un mesaj, de la numărul 1855, cu înştiinţarea că trebuie raportate separat prezenţa la vot în secţie şi separat numărul de voturi DA şi NU exprimate în secţia în care se aflau.

    În faţa instanţei, Ponta a arătat că a cunoscut sistemul de sms-uri aplicat de USL la referendumul din 2012 şi modul de funcţionare a aplicaţiei, dar că aceasta consemna doar prezenţa şi date din procesul-verbal, nu indica şi numărul de voturi cu “Da” sau “Nu”.

    El a arătat că, încă de la alegerile prezidenţiale din 2009, PSD a decis să aibă un sistem de verificare a prezenţei electorale, cum au avut şi alte partide, PDL fiind primul partid cu un astfel de sistem.

    “Când am devenit preşedinte PSD, am decis să avem acest sistem, folosit prima dată de PSD la alegerile locale din iunie 2012, apoi la toate tipurile de scrutin, inclusiv la cel din noiembrie 2014, la fel ca alte partide”, a spus Ponta, în faţa instanţei.

    Întrebat dacă a participat la şedinţa Comitetului Executiv de partid care a aprobat acest sistem, Ponta a spus că, iniţial, în şedinţa USL a fost decis ca persoanele responsabile de campania pentru referendumul din 2012 să fie Liviu Dragnea (din partea PSD) şi Eduard Hellvig (din partea PNL, actualul director al Serviciului Român de Informaţii), precum şi ca sediul comun de campanie să fie cel din Kiselleff, datorită condiţiilor logistice mai bune.

    Întrebat în continuare dacă în şedinţe a fost prezentată totuşi aplicaţia, Ponta a spus că, ulterior, în şedinţele fiecărui partid au fost puse în aplicare deciziile comune.

    “Cunoşteam aplicaţia şi funcţionarea, cu sms-uri de la reprezentanţii noşti în secţii şi date încărcate în soft”, a spus Ponta, adăugând că principala condiţie în baza căreia USL a aprobat acest sistem a fost ca astfel să fie verificată doar prezenţa la vot, aşa cum procedau şi alte partide, sistemul permiţând şi transmiterea rezultatelor din procesele verbale consemnate în secţiile de votare, după închiderea urnelor, o “numărătoare paralelă” efectuată de asemenea de toate partidele, extrem de apropiată de rezultatele oficiale.

    Întrebat dacă prin această aplicaţie erau transmise, în timpul zilei, şi voturile cu “Da” sau “Nu”, Ponta a răspuns că nu, afirmând că, în timpul zilei, sistemul permite doar transmiterea prezenţei la vot, fiind imposibil ca rezultatul să fie cunoscut în timpul votului.

    Preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, a venit la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), pentru a fi audiat în dosarul Referendumului, el declarând că vrea să spună adevărul în acest dosar şi că a dorit să vorbească şi în faţa procurorului, dar acesta nu l-a acceptat.

    “Vreau să spun adevărul. Am vrut să-l spun în faţa procurorului şi procurorul nu m-a acceptat”, a spus Ponta, la intrarea în sediul ICCJ.

    Cu puţin timp înaintea lui Ponta, la ICCJ au venit şi miniştrii Liviu Dragnea şi Mircea Duşa.

    Duminică, Ponta preciza că se va prezenta în faţa instanţei şi va explica faptul că, bazat pe informaţiile avute ca lider de partid şi premier, nu a făcut nimeni în 2012 vreo schemă de fraudare

    “Voi spune adevărul şi numai adevărul, şi anume că, din toate cunoştinţele pe care le-am avut ca lider de partid şi prim-ministru, nu a făcut nimeni în 2012 vreo schemă de fraudare, ci chiar au venit 7,4 milioane de români să voteze pentru demiterea lui Traian Băsescu. Că nu s-a întâmplat, e o poveste pe care nu cred că mai trebuie să o redeschidem acum, dar aici vorbim de responsabilităţi penale şi o să spun ceea ce ştiu, ceea ce mă va întreba instanţa, avocaţii sau proccurorul, şi voi spune doar adevărul”, a spus Ponta, duminică.

    Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul “Fraudă la referendum”, în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

    Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, “cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

    Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

    “Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare – preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

  • Străinii încep să fie atraşi de all inclusive-ul românesc. Ce mâncăruri preferă

    Dintr-o analiză a agenţiei de turism, anul trecut au ajuns în hotelurile all inclusive de pe litoralul românesc aproximativ 5.000 de turişti străini, din totalul de 31.000 de mii de turişti din străinătate care au venit la mare.

    Cei mai mulţi dintre cei care au preferat all inclusive-ul au fost germani, urmaţi de polonezi, iar staţiunea cea mai căutată a fost Mamaia.

    “Străinii caută, în general, la all inclusive-urile româneşti mâncarea tradiţională. Preferatele lor sunt sărmăluţele, precum şi ciorbele, fie că sunt de perişoare, ţărăneşti şi de văcuţă. În schimb, românii sunt atraşi de carne, în special de grătare”, a declarat agenţiei MEDIAFAX proprietarul Mareea, Marius Usturoiu, care administrează şi complexul all inclusive Family Club Mercur-Minerva din Mamaia.

    În ultimul an, din ce în ce mai mulţi proprietari de structuri all inclusive, pun la dispoziţia turiştilor meniuri nu doar în engleză, ci şi în limbile germană şi poloneză.

    Usturoiu mai spune că în vârf de sezon majoritatea străinilor care vin la all inclusive sunt familii cu copii.

    Pentru acest an, Mareea estimează că numărul străinilor în all inclusive-urile româneşti se va dubla faţă de vara trecută, depăşind 10.000 de persoane.

    “După promovarea făcută anul trecut în Polonia, avem contracte semnate şi doar de pe această piaţă vor veni în vară 2.000 de turişti doar prin Mareea, dintre care jumătate la all inclusive. Ei vor ajunge cu chartere în Bulgaria, pe aeroportul din Varna, iar de acolo îi vom transfera cu autocarele la noi”, a precizat Usturoiu. Acesta a completat că de anul viitor, în fiecare săptămână de vară, două chartere cu polonezi vor zbura către litoralului românesc.

    În plus, agenţia a semnat contracte şi cu turoperatori israelieni, iar turiştii din această ţară care vor ajunge pe litoral vor veni cu zboruri pe Otopeni, de unde vor fi transferaţi cu autocarele la mare.

    Cu toate acestea, cei mai mulţi străini la all inclusive vor veni şi în acest an tot din Germania.

    “Creşterea din acest an se explică prin promovarea tot mai intensă făcută acestui tip de turism în străinătate, mai ales la târgurile de turism dar şi prin faptul că acest produs s-a consolidat în ultimii ani şi începe să ajungă la maturitate”, a mai spus Marius Usturoiu.

    În general, un străin plăteşte pentru un concediu all inclusive în România, la un hotel de trei stele, 500-600 de euro, preţ în care intră şi biletul de avion.

    În 2014, pe litoralul românesc au fost disponibile 6.750 de locuri în structurile all inclusive, iar în acest an numărul loc a crescut cu 581 de locuri.

    Din cei 1,9 milioane de străini ajunşi anul trecut în România, majoritatea (1,48 milioane) au mers în Bucureşti şi în oraşele reşedinţă de judeţ, la munte s-au dus 132.014, în timp ce pe litoral au ajuns doar 31.325 turişti (1,6% din total), iar în Deltă doar 13.482 (0,7%).

    Pe litoral au venit 5.155 de germani, 4.229 de americani, 2.516 francezi, 2.180 de polonezi, 1.442 italieni şi 1.244 de ruşi şi 895 de turişti din Israel.

    Mareea, care gestionează anual vacanţele a peste 100.000 de turişti români şi străini pe litoralul românesc, estimează pentru sezonul 2015 o creştere cu minim 10% a traficului turistic către Marea Neagră. În condiţiile în care implementarea voucherelor de vacanţă devine operaţională în acest an, creşterea ar putea ajunge la 15%.

  • Transportul cu metroul se scumpeşte cu până la 33%

    Preţul unui abonament săptămânal cu număr nelimitat de călătorii va creşte de la 20 lei la 25 lei, iar cel al unui abonament de o zi va fi majorat de la 6 lei la 8 lei.

    Noile tarife sunt incluse în anexa unui proiect de ordin al ministrului Transporturilor, pentru aprobarea tarifelor la călătoria cu metroul.

    Măsura, care ar urma să intre în vigoare la 28 martie, va conduce la creşterea veniturilor anuale ale Metrorex cu circa 44 milioane lei şi implicit la diminuarea deficitelor de finanţare, se arată în referatul de aprobare al proiectului.

    Ultima scumpire a călătoriilor cu metroul datează din august 2012, cea mai mare creştere fiind operată la cartelele de 10 călătorii, care s-au scumpit cu 50%, de la 10 lei la 15 lei.

    Un proiect de ordin al ministrului Transporturilor din octombrie 2013 prevedea scumpirea tarifelor pentru călătoria cu metroul cu 25%-33%, creşterea nefiind însă pusă în practică.

  • INS: Resursele de energie electrică au crescut cu 2,1% în luna ianuarie

    Principalele resurse de energie primară au totalizat 2,71 milioane tone echivalent petrol (tep), iar resursele de energie electrică s-au ridicat la 6,03 miliarde KWh.

    “Producţia internă a însumat 1,9 milioane tep, în creştere cu 4,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar importul a fost de 780.000 tep, în scădere cu 11,2%”, se arată într-un comunicat al INS.

    Producţia din termocentrale a fost de 2,69 miliarde KWh, în scădere cu 13,7%, cea din hidrocentrale s-a ridicat la 1,64 miliarde KWh (+35,6%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a totalizat 1,04 miliarde KWh, (-0,5%).

    Totodată, producţia din centralele electrice eoliene a fost de 480,5 milioane KWh, în scădere cu 6,4 milioane KWh faţă de ianuarie 2014, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice a totalizat 53,5 milioane KWh, în creştere cu 42,4 milioane KWh.

    Consumul final de energie electrică a fost de 4,24 miliarde KWh în această perioadă, cu 6,8% mai mic faţă de ianuarie 2014, iluminatul public a înregistrat o creştere de 24,2%, iar consumul populaţiei a urcat cu 5%.

    Exportul de energie electrică a fost de 982,3 milioane KWh, în creştere cu 421,6 milioane KWh, iar consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 801,5 milioane KWh, mai mare cu 12,1 milioane KWh.

     

  • România, comparată la un miting din Budapesta cu “Statul Islamic al Uniunii Europene”

    Participanţii la miting au protestat, totodată, faţă de interdicţia impusă primarului din Târgu Mureş de a organiza un eveniment similar în oraşul românesc.

    Arpad Gyorgy-Mozes, liderul Societăţii pentru Ţinutul Secuiesc, a declarat la domonstraţie că secuilor din România li s-a interzis dreptul la liberă exprimare.

    El a denunţat o încercare din partea autorităţilor române de a distruge moştenirea arhitectonică a secuilor.

    Liderul maghiar a declarat că România este Statul Islamic al Uniunii Europene.

    “România este Statul Islamic al Uniunii Europene în secolul XXI”, a apreciat Arpad Gyorgy-Mozes.

    El a apreciat că autorităţile române “decapitează” săptămânal drepturile la liberă întrunire, de exprimare şi la “identitate naţională” a maghiarilor din România.

     

  • Dâmboviţa: Percheziţii la suspecţi de furturi de combustibil din TIR-urile parcate pe autostradă

    Poliţiştii din Găeşti fac, miercuri dimineaţă, patru percheziţii domiciliare în localităţile Ungureni şi Crovu, într-un dosar în care cercetează 14 infracţiuni de furt calificat şi în care suspecţi sunt patru bărbaţi cu vârste cuprinse între 26 şi 51 de ani.

    Conform unui comunicat dat publicităţii de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Dâmboviţa, cei patru bărbaţi sunt suspectaţi că, în perioada 2014 – 2015, au sustras combustibil din rezervoarele vehiculelor parcate pe autostrada Bucureşti – Piteşti.

    De altfel, în cursul nopţii de marţi spre miercuri, poliţiştii i-au surprins în flagrant pe cei patru în timp ce sustrăgeau 240 de litri de motorină din rezervorul unui tir staţionat pe A 1. Pentru a-i prinde şi imobiliza, poliţiştii au folosit armele din dotare, fără însă ca nimeni să fie rănit.

    În urma descinderilor, la domiciliile percheziţionate anchetatorii au găsit 1.300 de litri de motorină, despre care se bănuieşte că este provenită din furturi.

    Şapte persoane vor fi conduse la sediul Poliţiei Oraşului Găeşti pentru audieri şi luarea măsurilor legale ce se impun în acest dosar.

  • INS: Producţia industrială a crescut cu 4,4% în ianuarie

    În luna ianuarie 2015, producţia industrială (serie brută) a crescut faţă de luna precedentă cu 4,4%, datorită creşterii industriei prelucrătoare (+6,3%).

    Industria extractivă şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 17,8%, respectiv cu 2,5%.

    Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut cu 0,9%, ca urmare a creşterii industriei prelucrătoare (+2,9%). Industria extractivă a scăzut cu 4,8%, iar producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat cu 2%.

    Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială (serie brută) a crescut cu 1,2% susţinută de creşterea industriei prelucrătoare (+2,5%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 7,3% şi industria extractivă cu 3,8%.

    Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut cu 3,4%, ca urmare a creşterii industriei prelucrătoare (+5,2%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 6,6%, în timp ce industria extractivă a înregistrat o scădere de 1,0%.

     

  • SUA iau în considerare să reintroducă plutoanele de execuţie a deţinuţilor condamnaţi la moarte

    State americane ca Texasul depun eforturi să obţină substanţele folosite în cocteilul letal, în contextul unei penurii la nivel naţional. Şi alte state se gândesc la metode alternative, după ce deţinuţi injectaţi au murit după ore de agonie, relatează BBC News online.

    Însă nu era clar dacă guvernatorul Utahului Gary Herbert va promulga o lege în acest sens.

    Legea a fost adoptată de către Senatul statului marţi noaptea. Textul reintroduce plutoanele de execuţie, abandonate în urmă cu peste un deceniu.

    Iniţiatorul legii, republicanul Paul Ray, a argumentat că plutoanele de execuţie sunt mai rapide şi mai “umane” în comparaţie cu chinul la care au fost supuşi unii deţinuţi cărora le-a fost administrată injecţia letală.

    Însă oponenţii denunţă recurgerea la plutoanele de execuţie ca pe o practică crudă, din perioada Vestului Sălbatic.

    În cazul în care proiectul va fi adoptat, Utah va deveni singurul stat american care va executa condamnaţii la moarte prin împuşcare.

    Stocurile de substanţe folosite în cocteilul letal au scăzut în întreaga ţară, după ce producători europeni de medicamente care se opun pedepsei capitale au refuzat să le mai vândă americanilor.

    Texasul mai dispune de o cantitate care-i permite să aplice doar două execuţii şi îşi poate epuiza stocul în următoarele două săptămâni.

    Directorul sistemului penitenciar din Utah a declarat că statul şi-a epuizat stocul.

    Proiectul din acest stat este doar unul dintre cele dezbătute în ţară.

    Congresmenii statului Arkansas au adoptat anul acesta o lege care permite folosirea plutoanelor de execuţie. În Wyoming, o măsură care permite recurgerea la plutoane în cazul în care nu sunt disponibile injecţii letale, a fost respinsă. Congresmenii din Oklahoma analizează, pe de altă parte, dacă să autorizeze statul să folosească nitrogen pentru a-i executa pe condamnaţii la moarte.

    Ultima execuţie cu un pluton a avut loc în 2010.

    Congresmenii din Utah au renunţat la un proiect referitor la folosirea plutonului de execuţie, în urmă cu câţiva ani, în urma unei campanii media. Însă o mână de deţinuţi condamnaţi înainte de 2004 ar putea să ajungă în faţa unui pluton.

    Ronnie Lee Gardner, un criminal condamnat care a împuşcat mortal un avocat într-o încercare de a evada din închisoare, a fost ultimul deţinut executat cu un pluton de execuţie în 2010.

  • Doi antreprenori care au obţinut bani nerambursabili de la stat pentru afacerea lor îi învaţă şi pe alţii să-şi facă SRL-D

    Doi tineri antreprenori debutanţi au devenit consultanţi pro bono pentru cei care se gândesc să pornească o afacere cu bani nerambursabili oferiţi de către stat, dar nu ştiu cum şi dacă să se apuce. Ei au deschis un magazin de bricolaj online în septembrie cu 3.000 de euro din economii şi 17.000 de la Guvern şi CEC şi vor să îi înveţe şi pe alţii cum să nu mai fie angajaţi.

    Laura Curcă şi Vlad Sardescu au pornit aventura antreprenorială în primăvara anului trecut când, după câteva luni în care au bătut la uşile investitorilor privaţi în căutarea câtorva mii de euro pentru finanţare, au auzit întâmplător de programul guvernamental al SRL-urilor pentru debutanţi.

    CE AFACERI POŢI PORNI CU 10.000 de euro în România – EXCLUSIV

    „Am avut ideea de business şi am încercat finanţarea privată, cam pe toate canalele posibile. Din experienţa noastră putem spune că dacă nu ai un business legat de software sau aplicaţii este imposibil să găseşti un business angel care să contribuie la afacerea ta sau să atragi bani prin crowdfunding. Ei caută un return (randament al investiţiei – n.r.) rapid, iar IT-ul oferă asta. Aici e bătaia foarte mare şi este de înţeles de ce“, spun cei doi. Ideea lor a fost să deschidă un magazin online specializat în bricolaj de tip do-it-yourself, lucru imposibil cu cei 3-4.000 de euro puşi deoparte de când lucrau în vânzări – ea în consultanţă în construcţii, el în telecomunicaţii.

    „Ideea ne-a venit după ce ne-a plouat în casă şi am sunat la mai mulţi nea Caisă să vină să ne rezolve problema, dar niciunul nu a găsit o soluţie OK la problema noastră. (…) Am auzit de nea Caisă încă de mic de la tatăl meu şi am zis că e un nume bun pentru un brand în segmentul de bricolaj. Astăzi e locul unde poţi să suni, să cumperi şi să afli de ce ai nevoie fără ca cineva să vrea să te păcălească“, spune Sardescu. În planul de afacere, cei doi au mizat pe potenţialul pieţei de DIY, materiale de construcţii şi bricolaj în online, unde transparenţa preţurilor este încă redusă de practicile firmelor. „Sunt câteva magazine care continuă să funcţioneze folosind sistemul «Sună şi cere o ofertă». Noi vrem să punem totul la vedere, să acordăm aceleaşi reduceri pentru toată lumea în funcţie de cantităţi pentru ca nimeni să nu se teamă că plăteşte mai mult.“

    Cei doi mizează şi pe slaba informatizare a depozitelor de construcţii de pe piaţă şi pe lipsa de încredere în personalul acestora, clienţii având puţine informaţii privind cele mai bune produse şi raportul corect între calitate şi preţ. Afacerea neakaisa.ro – „domeniul neacaisa.ro era deja cumpărat şi nu i-am putut da de urmă proprietarului“ – funcţionează ca un revânzător, intermediar între furnizorii de astfel de materiale şi clienţii persoane fizice. „E un domeniu care nu a avut contact cu mediul online şi avem câţiva furnizori care au fost deschişi la propunerea noastră şi au înţeles că magazinele online ajung repede în topul vânzărilor lor. Ei nu au nimic de pierdut, în momentul în care ai o comandă o ridici şi o livrezi.“ Cei doi au ajuns în prezent la 14 furnizori şi ţintesc cel puţin zece comenzi pe zi până în primăvara anului 2016.

    Deşi ideea de business le-a surâs investitorilor curtaţi de cei doi tineri, neakaisa.ro nu a găsit bani în mediul privat, dar a primit încredere că poate funcţiona – „Investitorii cu care am vorbit au crezut în idee şi ne-au spus să mergem cu ea până la capăt. Dacă nu primeam răspunsuri pozitive am fi început mai greu.“ Cei doi au apelat la serviciile unui consultant specializat pe atragerea de finanţare pentru SRL-D pentru a porni afacerea. Au obţinut 8.500 de euro de la stat şi alţi 8.500 de la CEC Bank, ajungând cu economiile lor la 20.000 de euro, după mai multe aventuri. „La început am căutat informaţii despre ceea ce înseamnă SRL-D şi nu am găsit nimic. Informaţiile erau vagi şi opiniile contra acestui proiect nu erau tocmai încurajatoare. Deşi cei mai mulţi nu încercaseră, ei ştiau că nu se poate face nimic cu bani de la stat.“

    Au aplicat în martie şi au primit primii bani abia după şase luni. Alegerea consultantului cu care să lucreze a fost un pas dificil pentru cei doi, dat fiind că cereau un avans înainte de eventuala obţinere a finanţării, fără să aibă garanţia că vor obţine vreun leu. După ceva căutări, au găsit o firmă care să accepte 5% din valoarea banilor de la guvern dacă aceştia se obţineau. Au făcut bine, pentru că proiectul lor avea să fie respins. Legea prevede ca 40% din banii atraşi să fie investiţi în activele firmei, un prag despre care cei doi spun că este prea ridicat pentru un magazin online, unde nevoile constau într-un calculator, o imprimantă şi un sistem informatic de gestiune, plafonul de 8.000 de euro fiind dificil de atins. Au scris în business plan că au nevoie şi de tablete, nu doar de PC-uri, şi de buget de SEO, dar cheltuielile au fost considerate neeligibile.

  • Omul de afaceri Georgică Cornu, reţinut în dosarul de evaziune cu prejudiciu de 9 milioane de euro

    În cursul serii de marţi, procurori din cadrul Tribunalului Mehedinţi au emis ordonanţă de reţinere pe numele omului de afaceri Georgică Cornu, acesta urmând să fie prezentat, miercuri, Tribunalului Mehedinţi cu propunerea de arestare preventivă.

    Tot în urma audierilor care continuă la ora transmiterii acestei ştiri, au fost reţinute alte 14 persoane, administratori sau împuterniciţi ai unor societăţi comerciale, ridicaţi de către anchetatori în urma celor 61 de percheziţii desfăşurate, marţi dimineaţă, în Bucureşti şi alte zece judeţe.

    În urma percheziţiilor, la sediul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Mehedinţi au fost aduse, pentru audieri, 46 de persoane.

    În cursul nopţii de marîi spre miercuri, procurorii urmează să îl audieze şi pe Lucian Caraiman, administrator al unor firme deţinute de Georgică Cornu, dar şi pe Nicolae Semen, administratorul societăţii Trans Exfor şi, totodată, cumnatul primarului din Baia de Aramă, care a deţinut anterior firma respectivă.

    Georgică Cornu a fost adus, marţi, la audieri, la sediul Poliţiei Judeţene Mehedinţi, el fiind ridicat de la locuinţa sa din Timişoara. Întrebat ce implicare are în dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani cu un prejudiciu de peste nouă milioane de euro, omul de afaceri a răspuns că nu are nicio implicare.

    Primarul oraşului Baia de Aramă, Rafael Dunărinţu (PSD), a fost vizat, în ianuarie 2015, de mai multe percheziţii făcute de procurorii DNA, într-un dosar vizând fraude cu fonduri europene, el fiind suspectat că ar fi obţinut ilegal sume importante de bani din subvenţii agricole acordate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. Dunărinţu se află la al doilea mandat de primar al oraşului Baia de Aramă, ambele obţinute din partea PDL. După alegerile locale din 2012, Dunărinţu a trecut la PSD, fiind cunoscut drept un apropiat al fostului preşedinte al PSD Mehedinţi Adrian Duicu, care se află în arest la domiciliu într-un dosar de corupţie.

    Poliţiştii au făcut, marţi, percheziţii în Bucureşti şi în zece judeţe – Mehedinţi, Timiş, Arad, Bihor, Hunedoara, Gorj, Caraş-Severin, Vâlcea, Dolj şi Dâmboviţa, la locuinţele unor persoane suspectate de evaziune fiscală şi spălare de bani şi la sediile sociale ale societăţilor administrate de acestea, urmând să fie puse în aplicare 49 de mandate de aducere.

    Conform sursei citate, în perioada 2008-2014, 101 persoane, în calitate de asociaţi, administratori sau împuterniciţi ai 88 de societăţi comerciale, ar fi eludat obligaţiile fiscale. De asemenea, aceştia sunt suspectaţi că ar fi dispus înregistrarea în contabilitate a mai multor facturi fiscale emise în baza unor operaţiuni comerciale fictive, reprezentând cheltuieli cu achiziţia de material de construcţii, piese şi componente auto, în valoare totală de peste 22,5 milioane de euro, pentru care ar fi dedus ilegal TVA şi ar fi diminuat artificial impozitul pe profit.

    Prin aceste operaţiuni fictive, suspecţii ar fi prejudiciat bugetul cu peste nouă milioane de euro.

    Ulterior, prin intermediul societăţilor controlate, cei în cauză ar fi făcut mai multe tranzacţii financiare, respectiv depuneri succesive de valori monetare, urmate de retrageri imediate sau de “rularea” acestor valori prin conturile bancare ale societăţilor. Astfel, aceştia ar fi disimulat provenienţa şi circulaţia banilor.

    Poliţiştii au făcut percheziţii şi la sediul unor firme ale omului de afaceri Georgică Cornu, din Timişoara, dar şi la locuinţa acestuia.

    Omul de afaceri Georgică Cornu, numit şi “regele asfaltului din Banat”, deţine grupul de firme Confort şi are afaceri şi în comerţ. El mai are şi un centru de echitaţie la Herneacova, proprietate care se întinde pe 12.000 de hectare. Până de curând, el a fost preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş.

    În luna martie a anului trecut, procurorii DIICOT au descins la vila lui Georgică Cornu din Ghiroda (Timiş), dar şi la sediul firmei sale de construcţii Izometal-Confort. Percheziţiile au fost făcute într-un dosar în care omul de afaceri a fost acuzat că a prejudiciat statul cu aproximativ 60 de milioane de lei prin evaziune fiscală. Cornu a fost atunci reţinut pentru 24 de ore, iar ulterior a fost eliberat sub control judiciar.