BusinessMagazin

Blog

  • Mioc, CEO PSI Industries: Corupţia este motivul pentru care am eşuat în absorbţia fondurilor UE

    A trebuit să vină DNA-ul ca să aflăm ce se afla în spatele poveştii: societea care obţinuse contractul de la S.C. Hidro Prahova S.A. Ploieşti (regia Consiliului Judeţean Prahova) era controlată de familia Ponta, în frunte cu cumnatul acestuia, Iulian Herţanu. Un întreg mecanism de partid a fost pus în mişcare pentru ca firma lui Herţanu să ajungă la acest contract, finanţat cu fonduri europene: potrivit DNA, însuşi Sebastian Ghiţă, tovarăşul de vacanţă a premierului Ponta, ar fi intervenit la preşedintele CJ Prahova, Mircea Cozma.

    Am zăbovit puţin asupra acestui dosar pentru că, după opinia mea, ceea ce s-a întâmplat la Câmpina este un caz-şcoală pentru înţelegerea mecanismul fraudării fondurilor europene şi explică foarte bine de ce România este pe ultimul loc în UE la absorbţia fondurilor europene. Oficialii români şi europeni transmit în limbajul lor de lemn preţios că slaba absorbţie se datorează “birocraţiei” sau “slabei capacităţi administrative”. Poveşti. Corupţia, dorinţa oficialilor români de a vămui tot ce înseamnă euro venit de la Bruxelles, este cauza dezastrului.

    Zilele acestea am văzut nenumărate exemple de fraude cu fonduri europene: de la cele din dosarul “Internet în şcoala ta”, în care este cercetat fratele deputatului PSD Sebastian Ghiţă, la problemele de la compania de apă şi canalizare a judeţului Sibiu. Componente întregi ale unor programe operaţionale sunt blocate de la Bruxelles datorită “neregulilor” – formula eufemistică pentru suspiciuni de corupţie. La ora la care scriu, tocmai a fost difuzată o ştire potrivit căreia “cererea de rambursare cu nr.39, depusă de România la Comisia Europeană pentru Programul Operational Dezvoltarea Resurselor Umane, la finalul anului 2014, se află în prezent în „întrerupere temporară”, fiind necesară reverificarea proiectelor”. Este vorba de o cerere de rambursare de 500 de milioane de euro, care acoperă apropape 1.000 de proiecte.

    Sunt un om de afaceri care priveşte mai degrabă spre viitor, decât spre trecut. Mă gândesc în primul rând cum putem evita ca fondurile alocate pentru intervalul 2014-2020 să treacă prin acelaşi proces de “vămuire” şi, la final, să constatăm acelaşi eşec al absorbţiei. DNA, cu puţin peste 80 de procurori care instrumentează dosare, nu are cum să se ocupe de toată corupţia din zona fondurilor europene. Sunt câteva soluţii pe care le văd, poate nu perfecte, dar rezonabile. În primul rând, DLAF, omologul local al OLAF, trebuie depolitizat şi reactivat. S-a mai auzit ceva despre această structură guvernamentală care verifică fraudele cu fonduri europene? În al doilea rând, sper ca ANI să implementeze sistemul de depistare a neregulilor în licitaţiile publice – sistemul este anunţat din octombrie 2013, dar nu a fost finalizat! În al treilea rând, aş recomanda societăţii civile şi mediului de afaceri să fie cu ochii pe viitoare lege a achiziţiilor publice, pe care guvernul Ponta ba o anunţă pe site-ul ANRMAP, ba o retrage.

    Sunt câteva sfaturi punctuale. Problema majoră, o ştim, este lipsa voinţei politice în oprirea fraudelor sistematice. Sunt însă optimist că acţiunea DNA îi va speria pe politicienii corupţi, iar românii vor vedea că fondurile europene le înbunătăţesc lor viaţa, nu clienţilor de partid.

  • Ivaylo Naydenov este noul director general al Mondelez România

    Ivaylo Naydenov s-a alăturat companiei Mondelez Bulgaria în 2004. Pe parcursul carierei sale în cadrul companiei, Ivo a deţinut mai multe funcţii cu atribuţii în calitate de director de vânzări şi marketing în Bulgaria. În timpul mandatului său, a introdus o nouă politică comercială şi a consolidat sistemul de distribuţie.

    La începutul lui 2013, a preluat funcţia de director general Mondelez. Înainte de a se alătura companiei Mondelez, Ivaylo Naydenov a lucrat pentru companiile Wrigley şi Strauss.

    Mondelēz International, Inc. (NASDAQ: MDLZ) este lider mondial în industria snack-urilor, cu venituri de 34 de miliarde de dolari în 2014. Prezent în 165 de ţări, Mondelēz International este lider mondial în segmentele de biscuiţi, ciocolată, gumă de mestecat, bomboane, cafea şi băuturi instant, deţinând branduri ca biscuiţii Oreo, LU şi Nabisco; ciocolata Cadbury, Cadbury Dairy Milk şi Milka; guma de mestecat Trident; cafeaua Jacobs şi băutura instant Tang. Mondelēz International este cotat la indicii mondiali Standard and Poor’s 500, NASDAQ 100 şi Dow Jones Sustainability Index. Mărcile din portofoliul companiei Mondelēz International comercializate în România sunt: Jacobs, Nova Brazilia, Milka, Poiana, Africana, LU Pepito, LU Pim`s, Barni, Oreo , Tuc, Belvita, Tassimo.

  • Emmylou Harris şi Evelyn Glennie, premiate cu Polar Music Prize pe 2015

    Polar Music Prize este împărţit în mod tradiţional, în fiecare an, de un artist pop-rock şi un solist/ grup de muzică clasică, informează bbc.com. Cele două artiste vor primi aceste trofee de la regele Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei în cadrul unei ceremonii care va avea loc la Stockholm, pe 9 iunie.

    Percuţionista Evelyn Glennie – care suferă de surditate profundă încă de la vârsta de 12 ani – a declarat că s-a simţit “recunoscătoare şi inspirată” atunci când a aflat că va primi Polar Music Prize, o distincţie pe care o consideră echivalentul muzical al premiului Nobel.

    Evelyn Glennie, care a cântat la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Londra din 2012, a fost prima persoană din istoria industriei muzicale care şi-a construit o carieră de succes în calitate de percuţionist solo. Artista scoţiană, care va împlini vârsta de 50 de ani pe 19 iulie, spune că a avut succes în carieră întrucât a avut curajul să ceară mai multor compozitori de seamă să compună piese special pentru ea. A lansat peste 30 de albume solo, a câştigat trei premii Grammy şi a cântat alături de unele dintre cele mai prestigioase orchestre din lume. A devenit Ofiţer al Ordinului Imperiului Britanic în anul 1993 şi a fost înnobilată de regina Elizabeth a II-a în anul 2007.

    La rândul ei, Emmylou Harris, în vârstă de 67 de ani, câştigătoare a 13 premii Grammy, s-a declarat “surprinsă şi onorată”.

    Născută în oraşul Birmingham din statul american Alabama, cântăreaţa americană a înregistrat peste 25 de albume în cele patru decenii de carieră şi a fost inclusă în Country Music Hall of Fame în anul 2008. A colaborat cu artişti de seamă, precum Bob Dylan, Gram Parsons, Willie Nelson şi Beck. Personalitatea şi cariera ei spectaculoasă reprezintă tema centrală a cântecului “Emmylou”, lansat de duoul folk suedez First Aid Kit în anul 2012.

    Regele Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei va decerna celor două laureate acest premiu, însoţit de un cec de 1 milion de coroane suedeze (109.822 euro), în cadrul unei gale ce va avea loc la Stockholm, pe 9 iunie.

    Premiile Polar Music au fost înfiinţate în 1989, de Stig Anderson, managerul grupului suedez ABBA. Aceste distincţii sunt decernate artiştilor solo, unor grupuri şi chiar unor instituţii, în semn de recunoaştere a realizărilor lor excepţionale în domeniul creaţiei muzicale şi al progresului muzicii.

    Printre muzicieni recompensaţi în anii trecuţi cu Polar Music Prize se numără Paul McCartney, Bob Dylan, Ray Charles, Pink Floyd, Stevie Wonder, Ennio Morricone, Bruce Springsteen, Elton John, Peter Gabriel, Patti Smith, dirijorul rus Valery Gergiev şi soprana americană Renée Fleming.

    Laureaţii Polar Music Prize de anul trecut au fost legenda muzicii rock’n’roll americane Chuck Berry şi regizorul american de teatru şi operă Peter Sellars.

  • Salariile preşedinţilor celor mai importante ţări din lume – GALERIE FOTO

    GALERIE FOTO

  • Japonia comemorează patru ani de la tsunami şi accidentul nuclear de la Fukushima

    Slujbe de comemorare au fost organizate în toată ţara, iar un minut de reculegere a fost ţinut la ora locală 14.46 (7.46, ora României), ora exactă la care s-a produs cutremurul cu magnitudinea 9, la 11 martie 2011.

    Seismul şi tsunamiul devastator care i-a urmat au provocat moartea sau dispariţia a aproximativ 18.500 de persoane şi rănirea altor 6.150, iar 403.000 de case şi alte clădiri au fost distruse, a precizat Agenţia naţională de poliţie.

    Aproximativ 120.000 de persoane încă nu se pot întoarce în casele lor din cauza contaminării radioactive din zonele situate în apropierea centralei atomice Fukushima Daiichi, care a făcut obiectul celui mai grav accident nuclear din istoria Japoniei.

    Guvernul japonez a organizat o ceremonie de comemorare la Tokyo în cursul zilei de miercuri, la care au participat împăratul Akihito, împărăteasa Michiko, premierul Shinzo Abe şi reprezentanţi ai familiilor victimelor.

    “Nu putem uita niciodată imaginea tsunamiului terifiant pe care am văzut-o la televizor în acea zi”, a declarat împăratul Akihito, în cadrul ceremoniei din Tokyo.

    Aproximativ 228.000 de persoane trăiesc în continuare în locuinţe temporare, a anunţat Guvernul, în condiţiile în care procesul de reconstrucţie a zonelor devastate se desfăşoară cu dificultate din cauza lipsei de muncitori şi a preţurilor mari la materiale de construcţii.

    Toate reactoarele nucleare ale Japoniei rămân oprite în urma accidentului din 2011 de la centrala nucleară Fukushima Daiichi, cel mai grav din istorie după cel de la Cernobîl.

    Guvernul condus de Shinzo Abe intenţionează însă să repornească unele dintre reactoarele nucleare. Patru dintre ele, dintre care două în prefectura Kagoshima şi două în prefectura Fukui, au primit aprobare de la autorităţile de reglementare în domeniu pentru a fi repornite, pe fondul temerilor opiniei publice.

  • Orban: Dacă nu anchetaţi utilizarea fondului de rezervă al guvernului, sunteţi complici

    “Viaţa merge înainte şi roata se învârte, dragii mei! Veţi ajunge în opoziţie! Gândiţi-vă că, indiferent dacă suntem în opoziţie sau la putere, avem obligaţia să veghem la modul în care este utilizat banul public!”, a precizat Orban, care a pledat pentru solicitarea liberalilor de înfiinţare a unei comisii parlamenatre de anchetă, care să verifice modul în care s-a utilizat Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia guvernului în anii 2013 şi 2014.

    El a susţinut că, în 2014, s-au făcut “alocări discriminatorii şi subiective, cu scopul de a favoriza obţinerea de voturi în campania electorală”.

    “Dacă nu veţi vota pentru înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă, veţi deveni complici sau tăinuitori la abuzurile care s-au făcut la alocarea banilor publici. (…) Nu vom face decât să ne facem părtaşi la risipa banului public din ultimii 25 de ani şi la gravele acte de corupţie, care astăzi se văd în anchetele DNA”, a mai spus deputatul Orban.

    Şi deputatul neafiliat Remus Cernea a declarat că va susţine înfiinţarea unei astfel de comisii de anchetă, arătând că a solicitat informaţii privind utilizarea acestor fonduri şi a primit drept răspuns faptul că “pentru construcţia de biserici s-au alocat 72 de milioane de lei, în ultimii doi ani”.

    Marian Neacşu, liderul deputaţilor PSD, a precizat, însă, că solicitarea PNL de înfiinţare a unei comisii de anchetă privind utilizarea fondului de rezervă “nu întruneşte elementele procedurale pentru a fi luată în calcul”, deoarece doar PNL şi-a desemnat membrii într-o astfel de comisie.

    Neacşu a mai spus că, în cazul în care cererea PNL va fi suspusă la votul final, PSD va vota împotriva sa.

    Deputaţii au în programul de lucru să dea votul final asupra proiectelor de pe ordinea de zi miercuri, începând cu ora 17,30.

  • Deputaţii au amânat pentru după-amiază discutarea începerii urmăririi penale a lui Laszlo Borbely

    Raportul se afla pe ordinea de zi la punctul 4, dar liderul grupului UDMR Mate Andras Levente a propus amânarea discutării acestui punct până după moţiunea simplă a PNL privind fondurile europene, programată la ora 14,00, fără să prezinte niciun motiv.

    Deputaţii au fost de acord cu această propunere, votând-o cu 98 de voturi pentru, unu împotrivă şi două abţineri.

    Comisia juridică a avizat favorabil, acum două săptămâni, cererea procurorului general de încuviinţare a începerii urmăririi penale în cazul lui Borbely. Biroul Permanent al Camerei a decis, însă, că raportul să fie pus de ordinea de zi în această săptămână.

    Procurorii DNA Oradea au decis, în 5 ianuarie 2015, revocarea soluţiei de neîncepere a urmăririi penale, iar judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat soluţia, astfel că dosarul lui Laszlo Borbely în care este suspectat de trafic de influenţă a fost redeschis.

    Anchetatorii au suspiciuni că, în 2011, Laszlo Borbely, atunci ministru al Mediului şi Pădurilor, ar fi primit de la Ioan Ciocan, administrator al unei firme, foloase necuvenite în valoare de 80.952 de lei, constând în renovarea şi utilarea unui apartament, pentru a-şi exercita influenţa asupra unor funcţionari din Administraţia Naţională “Apele Române” (ANAR), în vederea determinării acestora să favorizeze firma la licitaţii organizate prin Administraţiile Bazinale din teritoriu.

    Borbely mai este suspectat şi că, în 2011, ar fi primit de la administratorul unei alte firme, Anton Petru Molnar, foloase necuvenite în valoare de 112.199 de lei, constând în reamenajarea şi extinderea unui imobil aparţinând acestuia, pentru a interveni la funcţionari din ANAR să favorizeze firma la licitaţii organizate prin Administraţiile Bazinale din teritoriu.

    De asemenea, tot în 2011, Laszlo Borbely ar fi primit de la administratorul a două societăţi comerciale suma de 50.000 de euro, pentru a sprijini firmele administrate de acesta să obţină lucrări în domeniul gospodăririi apelor şi să încaseze contravaloarea lucrărilor executate.

  • Iohannis promulgă legea prin care şeful Poliţiei are rang de secretar de stat şi e numit de premier

    Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Iohannis a semnat, miercuri, decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea alin. (1) al Art. 8 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române.

    Potrivit legii promulgate de şeful statului, ”Inspectoratul General al Poliţiei Române este condus de un inspector general, cu rang de secretar de stat, numit prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului afacerilor interne, după consultarea Corpului Naţional al Poliţiştilor”.

    În luna iunie 2014, preşedintele de la acea vreme, Traian Băsescu a trimis Parlamentului spre reexaminare, cerând respingerea actului normativ, legea prin care şeful Poliţiei Române primeşte rang de secretar de stat, fiind numit de către premier.

    Şeful statului menţiona, în cererea de reexaminare, că, pentru această lege, Guvernul nu a solicitat Consiliului Suprem de Apărare a Ţării emiterea unui aviz în acest sens.

    În plus, Băsescu aprecia că ”transformarea funcţiei de inspector general al Inspectoratului General al Poliţiei Române (I.G.P.R.) de la nivelul exclusiv profesional pe care-l stabileşte legislaţia în domeniu, într-o funcţie politică, nu se justifică”.

    ”Acordarea rangului de secretar de stat inspectorului general al I.G.P.R. nu este întemeiată după cum rezultă şi din explicaţiile prezentate de către iniţiatori în expunerea de motive a legii. Astfel, se susţine că iniţiativa legislativă ar fi justificată, pe de o parte, de faptul că, în raport cu atribuţiile ce îi sunt stabilite legal, se impune cooptarea inspectorului general în Colegiul Ministerului pentru a fi implicat în deciziile strategice ale Ministerului, iar, pe de altă parte, pentru a i se acorda un nivel de reprezentare adecvat partenerilor interni şi internaţionali”, se mai arăta în cererea de reexaminare.

    Băsescu mai preciza în cerere că, prin numirea de către prim-ministru a inspectorului general al I.G.P.R. cu rang de secretar de stat, sunt create şi disfuncţionalităţi de ordin ierarhic ale actului unitar de comandă la nivelul structurilor ce compun ordinea publică.

    ”Astfel, reglementarea conduce la constatarea că această componentă a conceptului de ordine publică – Poliţia Română – se află pe un palier superior faţă de celelalte structuri, care contribuie în mod egal la menţinerea ordinii publice. Cu titlu de exemplu, menţionăm situaţia existentă la nivelul Jandarmeriei Române a cărei activitate este reglementată prin Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române şi care face parte, potrivit legii, din structura organizatorică a Departamentului de Ordine şi Siguranţă Publică a Ministerului Afacerilor Interne. Conform acestei reglementări, inspectorul general al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române este numit în această funcţie de ministrul Afacerilor Interne. De asemenea, prin OUG nr. 104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române, se statuează că această structură, ce face parte din Ministerul Afacerilor Interne, este coordonată de către Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi este condusă de către un inspector general, numit prin ordin al ministrului Afacerilor Interne”, se mai menţiona în cererea de reexaminare.

    Retrimisă Parlamentului, legea a fost adoptată de forul legislativ în forma iniţială, respingând, astfel, cererea de reexaminare a preşedintelui Traian Băsescu.

    Astfel, Camera Deputaţilor a dat, pe 25 februarie 2015, votul final asupra proiectului de lege, după ce Comisia pentru apărare a propus respingerea cererii de reexaminare şi adoptarea legii în forma propusă de către Senat.

    Votul final a fost de 225 de voturi ”pentru”, 11 abţineri şi 101 voturi ”împotrivă”.

  • Moştenitorii lui Marvin Gaye au primit despăgubiri de 7,4 milioane dolari pentru piesa “Blurred Lines” – VIDEO

    Tribunalul Districtual din Los Angeles a dat dreptate Fundaţiei Marvin Gaye, considerând că anumite fragmente din single-ul “Got to Give It Up”, lansat de Marvin Gaye în 1977, au fost preluate de Robin Thicke şi Pharrell Williams în cântecul lor R&B din 2013 care a avut mare succes pe plan internaţional, informează Reuters.

    Juraţii americani au decis că moştenitorii cântăreţului Marvin Gaye trebuie să primească daune efective în valoare de 4 milioane de dolari, dar şi suma de 3,4 milioane de dolari, ca parte a încasărilor obţinute de Thicke şi Williams, în urma încălcării legii drepturilor de autor din Statele Unite.

    Alţi câţiva acuzaţi din procesul intentat de fundaţia Marvin Gaye, precum rapperul T.I şi câteva companii din industria muzicală au fost declaraţi nevinovaţi.

    Robin Thicke şi Pharrell Williams nu au fost prezenţi în sala de judecată la pronunţarea deciziei.

    Avocatul lor, Howard King, a spus că ambii artişti preferă să aştepte o perioadă înainte de a lua o decizie în privinţa strategiei pe care o vor urma în instanţă. “E vorba de mulţi bani. Însă nu îi va falimenta pe clienţii mei. Totuşi, e vorba de o sumă dezamăgitor de mare”, a spus Howard King.

    Avocatul moştenitorilor lui Marvin Gaye, Richard Bush, a precizat că aceştia vor încerca să obţină în instanţă un ordin judecătoresc care să stopeze difuzarea şi comercializarea single-ului “Blurred Lines”.

    Ei au citat în instanţă şi o serie de interviuri acordate de Robin Thicke în care artistul american recunoştea că s-a inspirat din “Got to Give It Up” atunci când a produs şi înregistrat “Blurred Lines”.

    Într-o declaraţie ulterioară în instanţă, făcută sub jurământ, Robin Thicke a spus că se afla sub influenţa drogurilor şi a alcoolului în timpul înregistrării piesei “Blurred Lines” şi că meritul său în această privinţă a fost exagerat, întrucât piesa în cauză a fost de fapt compusă de Pharrell Williams.

    “Blurred Lines”, unul dintre cele mai populare single-uri din anul 2013, generase deja multe controverse din cauza versurilor sale, considerate misogine.

    Robin Thicke a interpretat acest cântec la ediţia din 2013 a galei MTV Video Music Awards, realizând cu acea ocazie un moment artistic extrem de controversat, din cauza coregrafiei provocatoare, cu accente pornografice, alături de cântăreaţa pop Miley Cyrus.

    Ulterior, Robin Thicke a dezvăluit în instanţă că este un admirator al muzicii lui Marvin Gaye încă din copilărie, dar că piesele “Blurred Lines” şi “Got to Give It Up” se aseamănă doar în privinţa genului căruia îi aparţin.

    Muzicianul american Marvin Gay (1939 – 1984) a debutat alături de grupul de doo-wop “The Moonglows” la sfârşitul anilor ’50, urmând apoi o carieră solo. Datorită unei serii de hituri, precum “How Sweet It Is (To Be Loved by You)”, “I Heard It Through the Grapevine” şi duetelor cu Mary Wells şi Tammi Terrell, a fost numit “prinţul Motown” şi “prinţul muzicii soul”. Cântăreţul american a decedat în 1984, la vârsta de 44 de ani, după ce a fost împuşcat mortal de tatăl său.