BusinessMagazin

Blog

  • Dobriţoiu: Demisionez din funcţia de preşedinte al Comisiei de apărare, în urma deciziei ÎCCJ

    “Ca urmare a deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, îmi anunţ demisia din funcţia de preşedinte al Comisiei pentru Apărare, Ordine publică şi Siguranţă Naţionala din Senat”, a precizat Dobriţoiu, într-un comunicat de presă transmis luni.

    “Consider că se impune un astfel de gest de onoare pentru că nu vreau ca din cauza unei speţe juridice personale să pun presiune pe colegii mei din PNL, partid care mi-a oferit sprijinul său şi m-a desemnat să-l reprezint în funcţii înalte de demnitate publică. Voi continua să lupt pentru demonstrarea nevinovăţiei mele în faţa instanţei, convins fiind de impaţialitatea judecătorilor şi a principiilor statului de drept”, a continuat el.

    Corneliu Dobriţoiu mai spune că va rămâne loial PNL şi politicilor sale, iar la momentul intrării în vigoare a modificărilor statutare, le va respecta “ad-literam”.

    Vicepreşedintele PNL Theodor Atanasiu a declarat, luni, la Senat, că fostul ministru al Apărării Corneliu Dobriţoiu este suspendat din partid în urma condamnării la un an de închisoare cu suspendare.

    Întrebat ce face PNL legat de Dobriţoiu, vicepreşedintele partidului Theodor Atanasiu a declarat: “O să facem exact ce prevede Statutul PNL, toţi cei care au o condamnare definitivă pierd calitatea de membru”.

    La observaţia jurnaliştilor că nu este o condamnare definitivă, Atanasiu a precizat că, “dacă este primă instanţă, este doar suspendat”.

    Întrebat cum se aplică Statutul dacă nu este încă în vigoare, vicepreşedintele PNL a spus că “Statutul este în vigoare din momentul în care se hotărăsc membrii partidului, nu după ce e validat de Tribunalul Bucureşti”.

    Fostul ministru al Apărării Corneliu Dobriţoiu a fost condamnat, luni, de ICCJ, la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul “Case pentru generali”.

    Corneliu Dobriţoiu a primit o pedeapsă de un an de închisoare pentru participaţie improprie la abuz în serviciu şi două luni pentru participaţie improprie la fals intelectual. Pedepsele au fost contopite, iar fostul ministru al Apărării a fost condamnat, în final, la un an de închisoare. Instanţa a dispus suspendarea pedepsei pe o perioadă de încercare de trei ani.

    Fostul ministru al Apărării Corneliu Dobriţoiu şi alţi zece generali şi colonei, persoane care au deţinut funcţii de conducere în MApN la data faptelor, au fost trimişi în judecată de DNA, în septembrie 2013, pentru cumpărarea unor locuinţe de serviciu, la un preţ subvenţionat, în baza unor declaraţii false.

    “Concret, inculpaţii au depus la dosarul de cumpărare acte false şi astfel, i-au determinat membrii comisiei de vânzare şi ai comisiei de auditare în vederea vânzării, să-şi încalce atribuţiile de serviciu şi să întocmească documente oficiale false, pe baza cărora, prevalându-se de prevederile Legii 562/2004, şi-au cumpărat locuinţele de serviciu în regim subvenţionat, în condiţiile în care deţineau sau deţinuseră, una, doua sau chiar trei alte locuinţe proprietate personală”, potrivit rechizitoriului procurorilor.

    Potrivit legii, cadrele militare sau fostele cadre militare care deţineau, la data apariţiei actului normativ, locuinţe de serviciu aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, le puteau cumpăra, în regim subvenţionat, însă cu anumite condiţii, între care: titularul contractului de închiriere să deţină această calitate de chiriaş în baza unui contract de închiriere valabil încheiat, titularul cererii de cumpărare să nu deţină sau să nu fi deţinut locuinţe proprietate pe teritoriul României şi să nu mai fi cumpărat din fondul de stat o altă locuinţă, în regim subvenţionat.

    Prejudiciul stabilit în acest dosar este de 1.207.670 de lei, din care 1.095.682,56 lei reprezintă prejudiciul suferit de Ministerul Apărării Naţionale ca urmare a vânzării la un preţ diminuat faţă de valoarea de inventar, a fiecărei locuinţe şi 111.988 de lei este contravaloarea chiriei plătită de MApN unei părţi vătămate, începând din luna ianuarie 2005 până la zi, mai spuneau procurorii.

    Ministerul Apărării Naţionale se constituie parte civilă în cauză, revendicând cei 1.207.670 de lei.

    Pentru recuperarea prejudiciului a fost instituit sechestru asigurator asupra bunurilor imobile aparţinând Floarei Şerban, lui Radici, Năstase, Medar, Rotaru, Matei, Vizitiu şi Gonciaruc.

    Corneliu Dobriţoiu a consemnat la dispoziţia organului judiciar suma reţinută ca prejudiciu în sarcina sa, respectiv 15.846 lei, procurorii dispunând ridicarea sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile ale acestuia, care fusese instituit în cursul urmăririi penale.

  • Zgonea lui Orban: Nimeni de la PSD nu ţine de scaun. E imoral să pui în gura PSD ce faci tu la PNL

    Zgonea a spus că a cerut tuturor liderilor de grup să introducă în modificările Regulamentului doar lucrurile pentru care există un consens deoarece nu este un regulament al PSD sau al PNL, iar raportul privind aceste modificări este semnat şi de membrii PNL.

    “Am cerut celor şase lideri să introducă numai acele lucruri pentru care există un consens, nu este un regulament al PSD sau al PNL, ci al Camerei. Toate lucrurile au mers bine şi frumos, i-am informat pe colegi că voi scrie procurorului DNA şi procurorului şef dacă există anumite recomandări pe care pot să le facă la Regulament în materie de ridicare de imunitate, reţinere şi arestare, ca aceste chestiuni să nu fie contestate, să începem să conlucrăm între instituţii. Nu a fost nicio obiecţie, am scris, am trimis, am amânat pentru că cei de la PNL trimiteau astăzi pe unul, mâine pe altul. Raportul este semnat de membrii PNL”, a spus Zgonea.

    El a adăugat că amendamentele privind revocarea preşedintelui Camerei au fost făcute de deputatul PNL Tinel Gheorghe şi el nu a intervenit în acest proces.

    “Amendamentele cu privire la revocarea preşedintelui în funcţie au fost puse de domnul deputat Tinel Gheroghe. Până la urmă nu am înţeles care este comentariul domnului deputat de la PNL. Acel amendament este copia fidelă a amendamentului din 2005. Eu nu am intervenit deloc în acest proces. Este clar că la un moment dat un preşedinte al Camerei se schimbă şi, dacă încalcă Regulamentul, trebuie sancţionat. Aceste discuţii le-am avut, în ultimii 25 de ani niciun preşedinte de Cameră nu a fost revocat, până la Roberta Anastase care a fost revocată pe sancţiune. Noi nu mai trebuie să revocăm un preşedinte pe sancţiune. Să găsim soluţii pe viitor (…). Nu am iniţiat şi nu m-am băgat în acest proces, dar faptul că un coleg de al tău din PNL propune modificarea şi după aceea faci comunicate de presă de parcă nu tu ai făcut această propunere, mi se pare o minciună sfruntată şi fără margini”, a adăugat Zgonea.

    El a adăugat că ar fi imoral ca cineva de la PSD să propună o modificare a Regulamentului în care să fie protejată această funcţie de preşedinte al Camerei.

    “Ar fi imoral ca cineva din PSD să ceară şi să pună un proiect de modificare a Regulamentului în care să fie protejată această funcţie. Această minciună pe care o circulă PNL în aceste zile este una în care PNL ar trebui să-şi ceară scuze. Grupul PNL a făcut acest amendament, ei vor să schimbe preşedintele, să găsească o soluţie pe care constituţional să o acceptăm. (…) Acest amendament cu o altă procedruă de revocare a preşedintelui este făcut de Tinel Gheorghe, dar este copie a articolului 26 al.2 declarat neconstituţional de Curtea Constituţională în 2005. Trebuie să găsim o soluţie, dar nu putem găsi o soluţie minţind. Trebuie să găsim o soluţie toate grupurile politice”, a mai spus Zgonea, adăugând: “Nimeni de la PSD nu ţine de scaun, este imoral, idecent să pui în gura PSD ceea ce faci tu la PNL”.

    El a mai spus, în legătură cu ideea PNL de exprimare a unui vot deschis în cazul cererilor de arestare preventivă, reţinere, faţă de cum este în prezent, respectiv vot secret, că, din ceea ce ştie, în Constituţie este prevăzut votul secret.

    Întrebat în legătură cu ideea votului deschis în cazul solicitărilor de arestare preventivă, reţinere, Zgonea a răspuns: “Dacă este una constituţională, da, dar, din punctul meu de vedere, din ceea ce ştiu eu din Constituţie, votul este secret”.

    Liderul deputaţilor PNL, Ludovic Orban, a declarat, luni, că a cerut în Biroului Permanent amânarea dezbaterii modificărilor la Regulamentul Camerei deoarece liberalii nu sunt de acord cu amendamentele legate de revocarea preşedintelui Camerei şi imunitatea parlamentară, însă PSD a respins acest lucru.

    El a explicat că liberalii susţin proceruri mai scurte şi vot deschis în cazul ridicării imunităţii parlamentare, arestării, reţinerii şi percheziţiei şi ca revocarea preşedintelui Camerei să nu fie lăsată numai la latitudinea grupului parlamentar care l-a propus, ci când se schimbă majoritatea.

    Proiectul de modificare a Regulamentului Camerei Deputaţilor prevede că preşedintele Camerei va putea fi revocat înainte de expirarea mandatului, numai la propunerea liderului grupului parlamentar din care face parte, eliminându-se posibilitatea revocării acestuia la schimbarea majorităţii.

  • Michael Stevens, unul dintre cei mai cunoscuţi creatori de conţinut video, la East European Comic Con – VIDEO

    Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, Stevens este inclus în topul celor mai buni 30 de creatori de conţinuturi de pe YouTube de pe mapamond.

    Vsauce explorează diverse teme prin clipuri interesante care se bucură de milioane de vizualizări şi mii de comentarii. Temele pe care le abordează în maniera sa proprie şi inedită variază de la probleme filosofice şi ştiinţifice până la noutăţi despre gaming, tehnologie, cultură şi alte chestiuni de interes general.

    Astfel, dacă publicul este curios să afle câte lucruri există pe planetă, ce rezoluţie are ochiul uman, de ce oamenii aplaudă sau de unde apare starea de plictiseală, Vsauce este locul în care pot fi aflate toate aceste răspunsuri şi multe altele.

    Michael Stevens a fondat Vsauce în 2007, iar, până în prezent, s-a extins cu încă două canale, Vsauce 2 şi 3, acestea fiind găzduite de Kevin Lieber, respectiv Jake Roper.

    Originalul a rămas cu titlul de Vsauce 1 şi a reuşit să strângă aproximativ 9 milioane de abonaţi şi peste 700 de milioane de vizualizări.

    Vsauce a fost distins în 2014 cu un premiu Webby People’s Voice, considerat de The New York Times drept cel mai important trofeu oferit în lumea internetului. Totodată, i-a fost oferit un Streamy Award la categoria “cel mai bun canal/ show/ serial de educaţie şi ştiinţă”.

    Michael Stevens va fi disponibil pentru întrebări şi răspunsuri în cadrul panelului său special, în ziua de 10 mai. Toate panelurile sunt incluse în preţul biletului de acces general.

    East European Comic Con este cel mai mare eveniment destinat pasionaţilor de jocuri, filme, seriale, benzi desenate din Europa de Est, având ca sursă de inspiraţie mult apreciatul Comic Con de la San Diego.

    Printre invitaţii de seamă se numără actorii veniţi special de la Hollywood pentru publicul din România: Manu Bennett (Crixus din “Spartacus”), Robert Knepper (T-bag din “Prison Break”), Osric Chau (Kevin Tran din “Supernatural”), Dan Starkey (Strax din “Dr. Who”) şi Kristian Nairn (Hodor din “Game of Thrones”).

    În perioada 8 – 10 mai, complexul Romexpo se va transforma într-o lume magică, a serialelor, filmelor, jocurilor video, unde bariera dintre fani şi actori internaţionali, artişti grafici şi celebrităţi din mediul online se ridică, oferind un cadru unic pentru interacţiuni directe şi pentru amintiri de neuitat.

    Aleea artiştilor, zona de gaming şi de boardgames, recuzita de film, trei scene (una principală, una destinată discuţiilor cu artişti şi creatori de conţinuturi pe YouTube şi una de competiţii de gaming) sunt câteva dintre atracţiile pregătite de organizatorii East European Comic Con.

    Biletele pot fi achiziţionate din reţelele Eventim şi My Ticket, la preţul de 64 de lei, iar în ultima săptămână costul va fi de 79 de lei.

    East European Comic Con este organizat de Asociaţia Culturală Kesenai şi Kickoff Events.

  • Spitalul Militar achiziţionează dispozitive pentru detectarea rezistenţei la tratamentul TBC

    “Metodele noi de diagnostic bazate pe detectarea ADN bacterian (GeneXpert) şi culturi pe medii lichide care imită ţesutul pulmonar (Versa TREK) sunt mult mai rapide decât metodele clasice. Prima metodă detectează ADN-ul bacterian în 60 de minute şi gena rezistenţei la Rifampicină (primul pas în diagnosticul MDR-TB – tuberculoza multidrog rezistentă) în 120 de minute. Metoda Versa TREK detectează Mycobacterium tuberculosis în 24 de ore şi obţinerea culturii are loc în 14 – 21 de zile, iar antibiograma în maxim 30 de zile, spre deosebire de metodele clasice (culturi pe medii Löwenstein-Jensen cu rezultat în 60 de zile şi antibiograma în 90 de zile)”, explică, într-un comunicat, colonelul Ioana-Ruxandra Ştefănescu, şefa Secţiei de pneumologie şi ftiziologie de la Spitalul Militar.

    Deşi odată cu implementarea Programului Naţional de Control al Tuberculozei (PNCT), incidenţa TBC a scăzut considerabil, de la 142,2 cazuri la 100.000 de locuitori în 2002 la 72,9 la 100.000 de locuitori în 2013, România încă se află pe locul I în Uniunea Europeană la acest capitol şi pe locul şase în regiunea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) a Europei după Kazahstan, Kyrgyzstan, Tadjikistan, Republica Moldova şi Ucraina, a spus Ştefănescu.

    Ea a mai arătat că o problemă importantă de sănătate publică o reprezintă tuberculoza multidrog rezistentă, care apare din cauza unor mutaţii la nivelul ADN-ului bacterian, ceea ce duce la apariţia rezistenţei la antibioticele de prima linie (cele mai eficiente în tratarea bolii).

    Aceste mutaţii apar în special la pacienţi cu un nivel educaţional precar, consumatori de droguri, bolnavi de SIDA, persoane fără adăpost etc. La această categorie de bolnavi, tratamentul este de lungă durată, cu efecte adverse mai multe şi un succes terapeutic mult mai mic (aproximativ 20 la sută) decât la tuberculoza chimiosensibilă (succes terapeutic de 100 la sută în absenţa altor boli grave asociate sau a efectelor adverse majore), a mai spus Ştefănescu.

    Marţi, pe 24 martie, este Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei, care marchează momentul din 1882 când Robert Koch a descoperit Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch), bacteria responsabilă de apariţia tuberculozei.

    Tuberculoza este o boală cronică, infecto-contagioasă, dată de bacilul Koch, localizată de cele mai multe ori la nivel pulmonar, dar se poate întalni la nivelul oricărui organ (TB extrapulmonară), cele mai grave fiind meningita TB şi tuberculoza miliară, cu evoluţie rapidă şi fatală în absenţa tratamentului prompt.

    Numai tuberculoza pulmonară este contagioasă, putându-se răspândi de la persoana bolnavă prin tuse. Există studii care demonstrează că o persoană sănătoasă poate fi infectată dacă stă în aceeaşi încăpere cu o persoană bolnavă timp de minim patru ore. Tratamentul este de lungă durată, respectiv şase – opt luni cu patru sau cinci antibiotice. Vaccinul antituberculos (BCG), care se face la naştere, nu protejează persoana de apariţia bolii, ci protejează de formele grave de tuberculoză – miliară şi meningita TB – care apar în special între 0 şi 4 ani, a explicat şeful de secţie.

    Riscul maxim de a dezvolta boala este în primii doi ani de la infecţie (din momentul în care organismul a venit în contact cu bacilul). Boala poate să apară fie din cauza scăderii capacităţii de apărare a organismului, la bătrâni, persoane cu boli cronice, fumători, alcoolici, consumatori de droguri, persoane care au făcut transplant, fie din cauza expunerilor repetate la Mycobacterium tuberculosis, care depăşesc capacitatea organismului de a stapâni boala, în cazul familiilor bolnavilor, al celor care trăiesc în instituţii de îngrijire sau penitenciare, al persoanelor fără adăpost sau al personalului medical. De cele mai multe ori, cele două mecanisme se împletesc şi formează un cerc vicios.

    În cazul tuberculozei extrapulmonare, simptomatologia este “împrumutată” de la organul afectat. În ceea ce priveşte TB pulmonară, din cauza evoluţiei lente a bolii, de cele mai multe ori simptomele sunt puţine şi cu agravare progresivă, ceea ce îl face pe pacient să se prezinte târziu la medic. Cel mai frecvent simptom este tusea, care iniţial este seacă, ulterior productivă sau uneori hemoptoică (cu sânge). Dacă aceasta persistă peste trei săptămâni, fără o cauză cunoscută, bolnavul trebuie să se prezinte la medic. Transpiraţiile (nocturne sau la efort) apar de asemenea frecvent. Dispneea (senzaţia de lipsă de aer) de efort şi scăderea în greutate apar de obicei mai târziu în evoluţia bolii. Uneori tuberculoza poate determina simptome similare unei pneumonii (febră înaltă, frisoane, alterarea stării generale, greaţă etc.), sau cu hemoptizii masive, ameninţătoare de viaţă.

    Testarea HIV este recomandată la toţi pacienţii diagnosticaţi cu tuberculoză, deoarece uneori tuberculoza poate fi prima manifestare în cadrul SIDA.

    Se consideră că o treime din populaţia globului este infectată cu Mycobacterium tuberculosis, însă, datorită mecanismelor naturale de apărare ale organismului, doar o mică parte dintre aceştia (5-10%) fac boala pe parcursul vieţii, restul reuşind fie să distrugă microbul, fie să îl menţină în forma inactivă (bacili dormanzi). Potrivit datelor oferite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), se estimează că anual apar 9,4 milioane de cazuri noi de TB la nivel mondial, dintre care mai puţin de 6 milioane sunt diagnosticate, restul reprezentând un rezervor de infecţie pentru populaţia generală. Incidenţa tuberculozei este într-o continuă scădere, cea mai mare fiind în prezent în ţările slab dezvoltate şi în curs de dezvoltare (ţări din Africa – 340 de cazuri la 100.000 de locuitori), în timp ce media la nivel global este de 140 de cazuri la 100.000 de locuitori.

  • Atanasiu: Nu se poate guverna decât dacă PSD sau PNL iau parlamentari care au fost pe la alte partide

    Rugat să comenteze faptul că mulţi parlamentari au trecut la PNL, deşi după alegeri lideri au partidului au spus că nu vor primi traseişi, vicepreşedintele Theodor Atanasiu a întrebat: “Cine spunea?”.

    După ce jurnaliştii i-au menţionat numele lui Klaus Iohannis, Alina Gorghiu şi Vasile Blaga, Atanasiu a precizat: “Nu ştiu, eu vă spun un singur lucru: astăzi în Parlamentul României poţi crea o majoritate PSD-PNL – şi a fost, se numea USL, şi această majoritate a eşuat – şi mai pot fi create două tipuri de majorităţi: PSD cu cei care s-au plimbat de la un partid la altul sau PNL cu cei care s-au plimbat de la un partid la altul. Alte majorităţi nu mai pot fi create”.

    “Nu se poate guverna altfel în România astăzi decât ca unul dintre cele două mari partide să-i ia pe ceilalţi parlamentari care au fost pe la mai multe partide şi să creeze majoritate”, a mai spus vicepreşedintele PNL.

    Întrebat dacă luarea parlamentarilor trebuie să fie “cu acte în regulă sau ca afiliaţi”, Atanasiu a precizat: “Să-i ia şi într-un mod şi într-altul”.

  • Fotografia zilei: “Nu se poate spune că nu a parcat corect…”

  • Ponta nu-i răspunde lui Gorghiu privind votul pentru Şova-Vâlcov: Nu sunt interesat de poale în cap

    “Cei de la PNL au mai spus şi nu au votat. Nu am citit (scrisoarea trimisă de Gorghiu-n.r.), nu am avut nici timp şi nici foarte mare preocupare să văd în fiecare zi cu ce mă mai ceartă şi mă mai înjură Gorghiu. Ea este cu scandalul, înainte era Udrea cu scandalul. Eu chiar cred că, cât timp sunt prim-ministru, am foarte multe responsabilităţi faţă de cetăţenii acestei ţări, să le spunem ce facem cu Codul Fiscal, cu sănătatea, cu educaţia, nu să stau toată ziua să răspund la scandal şi la pus poalele în cap. Deci, nu ştiu ce a zis, nu comentez, nu mă interesează”, a spus Ponta.

    Întrebat de presă cum vor vota, totuşi, parlamentarii PSD, Ponta a răspuns: “O să fiţi prezenţi aici, de ce mă întrebaţi pe mine ?”.

    Copreşedintele PNL Alina Gorghiu i-a cerut, luni, preşedintelui PSD Victor Ponta, prin intermediul unei scrisori deschise, să le ceară public parlamentarilor PSD să voteze la vedere în privinţa cererilor DNA pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive, în cazurile Şova şi Vâlcov.

    Alina Gorghiu mai cere ca PSD să nu blocheze adoptarea proiectului legislativ al PNL privind simplificarea procedurilor de ridicare a imunităţii parlamentarilor, în cursul urmăririi penale.

    Gorghiu arată în scrisoare că, deşi parlamentarii PNL vor vota ”la vedere” în cazurilor celor doi senatori social-democraţi, ”se vor lovi de opoziţia parlamentarilor PSD, care, camuflaţi în spatele votului secret, vor bloca din nou bunul mers al Justiţiei”.

    ”Vă atrag atenţia că un astfel de deznodământ va avea ca efect adâncirea faliei dintre Parlament şi cetăţeni, putând determina o criză politică majoră. De asemenea, credibilitatea României în faţa partenerilor săi din UE şi NATo va avea din npu de suferit, alimentând discursul celor care se opun accederii ţării noastre în spaţiul Schengen”, a mai afirmat Alina Gorghiu.

    Plenul Senatului va discuta în şedinţa de miercuri “la pachet” solicitările de arestare preventivă în cazurile senatorului PSD Dan Sova şi al senatorului Darius Vâlcov, a anunţat preşedintele Comisiei juridice, senatorul Cătălin Boboc.

  • Dorin Cocoş, Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu, trimişi în judecată în dosarul “Microsoft”

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au trimis în faţa instanţei dosarul celor patru, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) urmând să stabilească care va fi data la care va începe judecarea cauzei.

    Anchetatorii au disjuns, astfel, urmărirea penală faţă de cei patru, stabilind că probele pe care le au sunt suficiente pentru trimiterea lor în faţa instanţei.

    În dosarul “Microsoft”, oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru şi primarul municipiului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, sunt acuzaţi de trafic de influenţă şi spălare de bani, iar Gabriel Sandu, ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, de luare de mită şi spălare de bani.

    Potrivit procurorilor, Dorin Cocoş ar fi pretins şi primit 9.000.000 de euro de la Claudiu Florică şi Dinu Pescariu, pentru ca, prin intermediul Elenei Udrea, la acea vreme ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului şi vicepreşedinte PDL, să asigure firmelor susţinute de Florică încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

    Totodată, potrivit procurorilor, Dorin Cocoş ar fi cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu, pentru a interveni în achiziţionarea dreptului de utilizare a licenţelor Microsoft, din care 15,7 milioane de euro ar fi ajuns în contul unor firme controlate de cei trei, direct sau prin intermediari.

    În acest dosar sunt vizaţi şi alţi opt foşti miniştri: senatorii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu şi Adriana Ţicău.

    Instanţa supremă a dispus recent prelungirea arestului la domiciliu pentru Gabriel Sandu şi Dumitru Nicolae, pentru 30 de zile, începând cu 23 februarie până la 24 martie. Sandu şi Nicolae au stat în arest preventiv din 29 octombrie 2014 până în 25 ianuarie, când au fost plasaţi în arest la domiciliu, în urma deciziei instanţei supreme, după ce ar fi făcut denunţuri în dosar.

    Gheorghe Ştefan este în continuare în arest preventiv, după ce instanţa i-a respins cererea de înlocuire a măsurii cu arest la domiciliu sau control judiciar. El este singurul pe numele căruia mai există un mandat de arestare preventivă în acest dosar.

    În cazul lui Dorin Cocoş, arestat preventiv în acelaşi dosar, instanţa a dispus înlocuirea cu arestul la domiciliu, la propunerea procurorilor DNA. Dorin Cocoş nu poate însă părăsi arestul Poliţiei Capitalei, întrucât pe numele său mai este emis un mandat de arestare preventivă, în dosarul Alinei Bica disjuns din cel privind despăgubirea ilegală de la ANRP.

    Elena Udrea a fost şi ea în arest preventiv în acest dosar, în perioada 11-17 februarie, ulterior fiind plasată în arest la domiciliu. În 25 februarie, Elena Udrea a fost arestată preventiv în dosarul “Gala Bute”.

    Instanţa supremă a dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv cu arestul la domiciliu pentru Dorin Cocoş la propunerea făcută de procurorii DNA, după ce fostul soţ al Elenei Udrea ar fi făcut un denunţ în dosarul “Microsoft”

    Dorin Cocoş ar fi arătat în denunţul făcut la DNA că i s-a cerut să plătească produse de trei milioane de euro pentru PDL, în campania electorală din 2009, pentru a primi sprijinul Guvernului în derularea contractului Microsoft, menţionând că a fost sprijinit de Vasile Blaga şi Elena Udrea. Informaţiile au fost publicate de Libertatea, care citează denunţul făcut de Dorin Cocoş în dosarul Microsoft şi redă o pagină care ar face parte din acest document.

    Potrivit sursei citate, Cocoş ar fi arătat în denunţ că Elena Udrea ar fi ştiut de demersurile făcute în vederea derulării contractului de licenţiere Microsoft şi despre banii primiţi ca mită, iar fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului i-ar fi fi acordat acordat sprijinul ei în Guvern.

    “Despre acest lucru ştia şi Vasile Blaga, care, de asemenea, a sprijinit derularea contractului”, se arată în documentul citat.

    Cocoş ar mai fi arătat în faţa anchetatorilor că, din banii primiţi de la Pescariu, a cumpărat împreună cu Elena Udrea jumătate din hotelul Griviţa: “Din banii primiţi în cont de la Dinu Pescariu am achiziţionat pe persoană fizică, împreună cu fosta mea soţie, Elena Udrea, ½ din Hotelul Griviţa, având fiecare în proprietate ¼ chiar şi azi”.

    “Nu cunosc care a fost circuitul sumelor de bani de la Ministerul Comunicaţiilor către beneficiarii finali. Pot spune însă că o parte din aceşti bani au ajuns la Dinu Pescariu care a efectuat plăţile către noi”, se mai spune în document.

    Totodată, sunt enumerate sume de bani primite de la Dinu Pescariu.

    “Restul de 1.800.000 – 1.900.000 de euro a fost achitată de Dumitru Nicolae pentru mine din banii primiţi de la Dinu Pescariu, în contul din Elveţia, pentru achitarea contravalorii altor produse electorale. Precizez că au fost 27 de containere de materiale electorale. În perioada 2008 – 2011, am primit de la Dinu Pescariu 700.000 de euro în contul meu din Banca Transilvania, sumă ce se regăseşte şi în declaraţiile de avere ale fostei mele soţii, Elena Udrea. Am mai primit de la Dinu Pescariu suma de 200.000 de euro într-un cont din Dubai al unei prietene pe nume Dumitrache Doina care a deschis un restaurant cu specific românesc. Am mai primit cash de la Dinu Pescariu suma de aproximativ 100.000 de euro, retrasă de pe două carduri ale lui Dinu Pescariu în mai multe rânduri. Începând cu sfârşitul anului 2011, lui Dinu Pescariu i s-au blocat conturile din Elveţia, din acel moment nemaifăcând nicio plată către mine. Acesta este motivul pentru care suma de 500.000 de euro mi-a fost virată de Dinu Pescariu dintr-un cont personal de la Banca Transilvania”, se mai spune în documentul citat.

    Cocoş ar mai fi susţinut în denunţ că, din cauza blocării conturilor lui Dinu Pescariu din Elveţia, suma ce i-a fost remisă cu titlu de beneficiu propriu a fost de aproximativ 1.800.000 de euro, respectiv 700.000 de euro din cont, 200.000 de euro în Dubai, 100.000 de euro retragerile din cărţile de credit şi cei 800.000 de euro cash, din care 500.000 de euro i-a împrumutat lui Gabriel Sandu.

    Dinu Pescariu, vizat în dosarul “Microsoft”, a denunţat-o pe Elena Udrea, arătând că aceasta i-a cerut 500.000 de euro “pentru a-i rezolva problemele din justiţie”.

    “La data de 5.11.2014, Pescariu Dinu-Mihail a formulat denunţ cu privire la săvârşirea unor fapte de corupţie de către Udrea Elena Gabriela. Din denunţul formulat rezultă că, în anul 2013 pe fondul cercetărilor efectuate de Direcţia Naţională Anticorupţie ca urmare a plângerii formulată de Fujitsu Siemens Computers în legătură cu derularea contractului de licenţiere Microsoft şi a măsurilor asigurătorii dispuse de autorităţile austrice pe conturile sale din Elevaţia, Udrea Elena Gabriela a pretins suma de 500.000 de euro pentru a-i rezolva problemele din justiţie. Există indicii în sensul că remiterea sumelor de bani a avut loc în mai multe tranşe în perioada iulie 2013 – februarie 2014”, potrivit procurorilor.

    Potrivit informaţiilor apărute în presă, înainte de a fi plasat în arest la domiciliu, Gabriel Sandu le-ar fi declarat anchetatorilor, în susţinerea solicitării sale de înlocuire a acestei măsuri, că pe întreaga durată a mandatului său de ministru al Comunicaţiilor ar fi finanţat lunar PDL cu sume însumând aproximativ 300.000 de euro.

    “Pe întreaga perioadă a mandatului meu de ministru, am finanţat PDL cu sume lunare însumând circa 300.000 de euro în total. Aceste sume le-am înmânat direct şefului meu, Emil Boc, primul ministru al României. Recunosc şi admit, de asemenea, că am acceptat să finanţez partidul şi acţiunile sale, pentru a-mi facilita sprijinul politic şi a-mi menţine funcţia de ministru dar şi poziţia în conducerea centrala PDL.Mai precis, în cazul meu, aveam de adus la partid circa 5 milioane de euro, am avansat aceşti bani din fondurile personale, legale, şi le-am recuperat parţial în modalitatea expusă de Claudiu Florică, Dorin Cocoş şi Gheorge Ştefan. Practic eu trebuia să particip la campania prezidenţială din 2009 cu patru milioane de euro”, ar fi declarat Sandu.

    Gabriel Sandu le-ar mai fi spus procurorilor DNA că o parte din banii daţi ca mită ar fi ajuns şi la foştii miniştri Adriean Videanu şi Radu Berceanu, dar şi la Roberta Anastase.

  • Tarom are un nou Consiliul de Administraţie. CEO-ul Christian Heinzmann este unul dintre administratori

    Ceilalţi administratori sunt Dan Aurel Măchiţă, Dragoş Andrei, Tiberiu Ţiclea şi Radu Francis Florescu.

    Administratorii Tarom, aflaţi în funcţie în postura de interimari, şi-au dat demisia la începutul lunii martie, după ce Ministerul Transporturilor, proprietarul companiei, a stabilit componenţa viitorului Consiliu de Administraţie, a declarat pentru MEDIAFAX directorul general al operatorului aerian, Christian Heinzmann.

    CA al Tarom a fost condus, din mai 2014, de fostul şef al Direcţiei de privatizare din Departamentul pentru Energie Gabriel Dumitraşcu. Ceilalţi administratori au fost Dante Stein, Toma-Dorin Cîmpeanu, Dan Andrei şi Anişoara Cornilă.

    Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, declara la 10 martie că Tarom este singura companie cu probleme mari din subordinea instituţiei pe care o conduce şi că este pregătit să caute “cu disperare” oameni capabili să pună în practică un program de restructurare a operatorului aerian.

    “La Tarom avem o problemă. Nu vă ascund, pentru că până la urmă nu are sens de ascuns nimic, săptămâna aceasta ar trebui să facem AGA şi CA. Am discutat până acum cu cei propuşi pe 109 (OUG 109/ 2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, n.r.) pentru membri ai Consiliului de Administraţie şi cei care ar putea fi potenţiali preşedinţi ai Consiliilor de Administraţie. Primii trei propuşi, toţi m-au refuzat. Azi am avut discuţii cu ultimul”, a afirmat Rus.

    Ministrul Transporturilor afirma la finele lunii noiembrie că Tarom a raportat rezultate pozitive în 2014, dar nu beneficiază de “cel mai fericit” management, o parte din sindicate “sunt în contrasens” şi va fi necesară restructurarea companiei.

    Operatorul aerian de stat a în­cheiat anul trecut cu pierderi de 119 milioane de lei, în scădere cu 8% faţă de 2013, iar pentru 2015 estimează un rezultat negativ de 8 milioane de lei, potrivit informaţiilor transmise către ZF de Ministerul Transporturilor.

     

  • A apărut trailerul pentru cel mai nou film din franciza “Misiune Imposibilă” – VIDEO

    Filmul este regizat de Christopher McQuarrie (“The usual suspects”, “Edge of tomorrow”) şi îi are în rolurile principale pe Tom Cruise (“Jerry Maguire”, “Misiune Imposibilă”), Jeremy Renner (“The hurt locker”, “American Hustle”) şi Simon Pegg (“Shaun of the dead”, “Hot Fuzz”).

    “Misiune Imposibilă: Ghost protocol”, filmul din aceeaşi franciză lansat în 2011, a avut încasări globale de aproape 700 de milioane de dolari.

    “Rogue Nation” va fi lansat pe marile ecrane la sfârşitul lunii iulie.