BusinessMagazin

Blog

  • Atanasiu: Nu se poate guverna decât dacă PSD sau PNL iau parlamentari care au fost pe la alte partide

    Rugat să comenteze faptul că mulţi parlamentari au trecut la PNL, deşi după alegeri lideri au partidului au spus că nu vor primi traseişi, vicepreşedintele Theodor Atanasiu a întrebat: “Cine spunea?”.

    După ce jurnaliştii i-au menţionat numele lui Klaus Iohannis, Alina Gorghiu şi Vasile Blaga, Atanasiu a precizat: “Nu ştiu, eu vă spun un singur lucru: astăzi în Parlamentul României poţi crea o majoritate PSD-PNL – şi a fost, se numea USL, şi această majoritate a eşuat – şi mai pot fi create două tipuri de majorităţi: PSD cu cei care s-au plimbat de la un partid la altul sau PNL cu cei care s-au plimbat de la un partid la altul. Alte majorităţi nu mai pot fi create”.

    “Nu se poate guverna altfel în România astăzi decât ca unul dintre cele două mari partide să-i ia pe ceilalţi parlamentari care au fost pe la mai multe partide şi să creeze majoritate”, a mai spus vicepreşedintele PNL.

    Întrebat dacă luarea parlamentarilor trebuie să fie “cu acte în regulă sau ca afiliaţi”, Atanasiu a precizat: “Să-i ia şi într-un mod şi într-altul”.

  • Fotografia zilei: “Nu se poate spune că nu a parcat corect…”

  • Ponta nu-i răspunde lui Gorghiu privind votul pentru Şova-Vâlcov: Nu sunt interesat de poale în cap

    “Cei de la PNL au mai spus şi nu au votat. Nu am citit (scrisoarea trimisă de Gorghiu-n.r.), nu am avut nici timp şi nici foarte mare preocupare să văd în fiecare zi cu ce mă mai ceartă şi mă mai înjură Gorghiu. Ea este cu scandalul, înainte era Udrea cu scandalul. Eu chiar cred că, cât timp sunt prim-ministru, am foarte multe responsabilităţi faţă de cetăţenii acestei ţări, să le spunem ce facem cu Codul Fiscal, cu sănătatea, cu educaţia, nu să stau toată ziua să răspund la scandal şi la pus poalele în cap. Deci, nu ştiu ce a zis, nu comentez, nu mă interesează”, a spus Ponta.

    Întrebat de presă cum vor vota, totuşi, parlamentarii PSD, Ponta a răspuns: “O să fiţi prezenţi aici, de ce mă întrebaţi pe mine ?”.

    Copreşedintele PNL Alina Gorghiu i-a cerut, luni, preşedintelui PSD Victor Ponta, prin intermediul unei scrisori deschise, să le ceară public parlamentarilor PSD să voteze la vedere în privinţa cererilor DNA pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive, în cazurile Şova şi Vâlcov.

    Alina Gorghiu mai cere ca PSD să nu blocheze adoptarea proiectului legislativ al PNL privind simplificarea procedurilor de ridicare a imunităţii parlamentarilor, în cursul urmăririi penale.

    Gorghiu arată în scrisoare că, deşi parlamentarii PNL vor vota ”la vedere” în cazurilor celor doi senatori social-democraţi, ”se vor lovi de opoziţia parlamentarilor PSD, care, camuflaţi în spatele votului secret, vor bloca din nou bunul mers al Justiţiei”.

    ”Vă atrag atenţia că un astfel de deznodământ va avea ca efect adâncirea faliei dintre Parlament şi cetăţeni, putând determina o criză politică majoră. De asemenea, credibilitatea României în faţa partenerilor săi din UE şi NATo va avea din npu de suferit, alimentând discursul celor care se opun accederii ţării noastre în spaţiul Schengen”, a mai afirmat Alina Gorghiu.

    Plenul Senatului va discuta în şedinţa de miercuri “la pachet” solicitările de arestare preventivă în cazurile senatorului PSD Dan Sova şi al senatorului Darius Vâlcov, a anunţat preşedintele Comisiei juridice, senatorul Cătălin Boboc.

  • Dorin Cocoş, Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu, trimişi în judecată în dosarul “Microsoft”

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au trimis în faţa instanţei dosarul celor patru, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) urmând să stabilească care va fi data la care va începe judecarea cauzei.

    Anchetatorii au disjuns, astfel, urmărirea penală faţă de cei patru, stabilind că probele pe care le au sunt suficiente pentru trimiterea lor în faţa instanţei.

    În dosarul “Microsoft”, oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru şi primarul municipiului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, sunt acuzaţi de trafic de influenţă şi spălare de bani, iar Gabriel Sandu, ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, de luare de mită şi spălare de bani.

    Potrivit procurorilor, Dorin Cocoş ar fi pretins şi primit 9.000.000 de euro de la Claudiu Florică şi Dinu Pescariu, pentru ca, prin intermediul Elenei Udrea, la acea vreme ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului şi vicepreşedinte PDL, să asigure firmelor susţinute de Florică încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

    Totodată, potrivit procurorilor, Dorin Cocoş ar fi cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu, pentru a interveni în achiziţionarea dreptului de utilizare a licenţelor Microsoft, din care 15,7 milioane de euro ar fi ajuns în contul unor firme controlate de cei trei, direct sau prin intermediari.

    În acest dosar sunt vizaţi şi alţi opt foşti miniştri: senatorii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu şi Adriana Ţicău.

    Instanţa supremă a dispus recent prelungirea arestului la domiciliu pentru Gabriel Sandu şi Dumitru Nicolae, pentru 30 de zile, începând cu 23 februarie până la 24 martie. Sandu şi Nicolae au stat în arest preventiv din 29 octombrie 2014 până în 25 ianuarie, când au fost plasaţi în arest la domiciliu, în urma deciziei instanţei supreme, după ce ar fi făcut denunţuri în dosar.

    Gheorghe Ştefan este în continuare în arest preventiv, după ce instanţa i-a respins cererea de înlocuire a măsurii cu arest la domiciliu sau control judiciar. El este singurul pe numele căruia mai există un mandat de arestare preventivă în acest dosar.

    În cazul lui Dorin Cocoş, arestat preventiv în acelaşi dosar, instanţa a dispus înlocuirea cu arestul la domiciliu, la propunerea procurorilor DNA. Dorin Cocoş nu poate însă părăsi arestul Poliţiei Capitalei, întrucât pe numele său mai este emis un mandat de arestare preventivă, în dosarul Alinei Bica disjuns din cel privind despăgubirea ilegală de la ANRP.

    Elena Udrea a fost şi ea în arest preventiv în acest dosar, în perioada 11-17 februarie, ulterior fiind plasată în arest la domiciliu. În 25 februarie, Elena Udrea a fost arestată preventiv în dosarul “Gala Bute”.

    Instanţa supremă a dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv cu arestul la domiciliu pentru Dorin Cocoş la propunerea făcută de procurorii DNA, după ce fostul soţ al Elenei Udrea ar fi făcut un denunţ în dosarul “Microsoft”

    Dorin Cocoş ar fi arătat în denunţul făcut la DNA că i s-a cerut să plătească produse de trei milioane de euro pentru PDL, în campania electorală din 2009, pentru a primi sprijinul Guvernului în derularea contractului Microsoft, menţionând că a fost sprijinit de Vasile Blaga şi Elena Udrea. Informaţiile au fost publicate de Libertatea, care citează denunţul făcut de Dorin Cocoş în dosarul Microsoft şi redă o pagină care ar face parte din acest document.

    Potrivit sursei citate, Cocoş ar fi arătat în denunţ că Elena Udrea ar fi ştiut de demersurile făcute în vederea derulării contractului de licenţiere Microsoft şi despre banii primiţi ca mită, iar fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului i-ar fi fi acordat acordat sprijinul ei în Guvern.

    “Despre acest lucru ştia şi Vasile Blaga, care, de asemenea, a sprijinit derularea contractului”, se arată în documentul citat.

    Cocoş ar mai fi arătat în faţa anchetatorilor că, din banii primiţi de la Pescariu, a cumpărat împreună cu Elena Udrea jumătate din hotelul Griviţa: “Din banii primiţi în cont de la Dinu Pescariu am achiziţionat pe persoană fizică, împreună cu fosta mea soţie, Elena Udrea, ½ din Hotelul Griviţa, având fiecare în proprietate ¼ chiar şi azi”.

    “Nu cunosc care a fost circuitul sumelor de bani de la Ministerul Comunicaţiilor către beneficiarii finali. Pot spune însă că o parte din aceşti bani au ajuns la Dinu Pescariu care a efectuat plăţile către noi”, se mai spune în document.

    Totodată, sunt enumerate sume de bani primite de la Dinu Pescariu.

    “Restul de 1.800.000 – 1.900.000 de euro a fost achitată de Dumitru Nicolae pentru mine din banii primiţi de la Dinu Pescariu, în contul din Elveţia, pentru achitarea contravalorii altor produse electorale. Precizez că au fost 27 de containere de materiale electorale. În perioada 2008 – 2011, am primit de la Dinu Pescariu 700.000 de euro în contul meu din Banca Transilvania, sumă ce se regăseşte şi în declaraţiile de avere ale fostei mele soţii, Elena Udrea. Am mai primit de la Dinu Pescariu suma de 200.000 de euro într-un cont din Dubai al unei prietene pe nume Dumitrache Doina care a deschis un restaurant cu specific românesc. Am mai primit cash de la Dinu Pescariu suma de aproximativ 100.000 de euro, retrasă de pe două carduri ale lui Dinu Pescariu în mai multe rânduri. Începând cu sfârşitul anului 2011, lui Dinu Pescariu i s-au blocat conturile din Elveţia, din acel moment nemaifăcând nicio plată către mine. Acesta este motivul pentru care suma de 500.000 de euro mi-a fost virată de Dinu Pescariu dintr-un cont personal de la Banca Transilvania”, se mai spune în documentul citat.

    Cocoş ar mai fi susţinut în denunţ că, din cauza blocării conturilor lui Dinu Pescariu din Elveţia, suma ce i-a fost remisă cu titlu de beneficiu propriu a fost de aproximativ 1.800.000 de euro, respectiv 700.000 de euro din cont, 200.000 de euro în Dubai, 100.000 de euro retragerile din cărţile de credit şi cei 800.000 de euro cash, din care 500.000 de euro i-a împrumutat lui Gabriel Sandu.

    Dinu Pescariu, vizat în dosarul “Microsoft”, a denunţat-o pe Elena Udrea, arătând că aceasta i-a cerut 500.000 de euro “pentru a-i rezolva problemele din justiţie”.

    “La data de 5.11.2014, Pescariu Dinu-Mihail a formulat denunţ cu privire la săvârşirea unor fapte de corupţie de către Udrea Elena Gabriela. Din denunţul formulat rezultă că, în anul 2013 pe fondul cercetărilor efectuate de Direcţia Naţională Anticorupţie ca urmare a plângerii formulată de Fujitsu Siemens Computers în legătură cu derularea contractului de licenţiere Microsoft şi a măsurilor asigurătorii dispuse de autorităţile austrice pe conturile sale din Elevaţia, Udrea Elena Gabriela a pretins suma de 500.000 de euro pentru a-i rezolva problemele din justiţie. Există indicii în sensul că remiterea sumelor de bani a avut loc în mai multe tranşe în perioada iulie 2013 – februarie 2014”, potrivit procurorilor.

    Potrivit informaţiilor apărute în presă, înainte de a fi plasat în arest la domiciliu, Gabriel Sandu le-ar fi declarat anchetatorilor, în susţinerea solicitării sale de înlocuire a acestei măsuri, că pe întreaga durată a mandatului său de ministru al Comunicaţiilor ar fi finanţat lunar PDL cu sume însumând aproximativ 300.000 de euro.

    “Pe întreaga perioadă a mandatului meu de ministru, am finanţat PDL cu sume lunare însumând circa 300.000 de euro în total. Aceste sume le-am înmânat direct şefului meu, Emil Boc, primul ministru al României. Recunosc şi admit, de asemenea, că am acceptat să finanţez partidul şi acţiunile sale, pentru a-mi facilita sprijinul politic şi a-mi menţine funcţia de ministru dar şi poziţia în conducerea centrala PDL.Mai precis, în cazul meu, aveam de adus la partid circa 5 milioane de euro, am avansat aceşti bani din fondurile personale, legale, şi le-am recuperat parţial în modalitatea expusă de Claudiu Florică, Dorin Cocoş şi Gheorge Ştefan. Practic eu trebuia să particip la campania prezidenţială din 2009 cu patru milioane de euro”, ar fi declarat Sandu.

    Gabriel Sandu le-ar mai fi spus procurorilor DNA că o parte din banii daţi ca mită ar fi ajuns şi la foştii miniştri Adriean Videanu şi Radu Berceanu, dar şi la Roberta Anastase.

  • Tarom are un nou Consiliul de Administraţie. CEO-ul Christian Heinzmann este unul dintre administratori

    Ceilalţi administratori sunt Dan Aurel Măchiţă, Dragoş Andrei, Tiberiu Ţiclea şi Radu Francis Florescu.

    Administratorii Tarom, aflaţi în funcţie în postura de interimari, şi-au dat demisia la începutul lunii martie, după ce Ministerul Transporturilor, proprietarul companiei, a stabilit componenţa viitorului Consiliu de Administraţie, a declarat pentru MEDIAFAX directorul general al operatorului aerian, Christian Heinzmann.

    CA al Tarom a fost condus, din mai 2014, de fostul şef al Direcţiei de privatizare din Departamentul pentru Energie Gabriel Dumitraşcu. Ceilalţi administratori au fost Dante Stein, Toma-Dorin Cîmpeanu, Dan Andrei şi Anişoara Cornilă.

    Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, declara la 10 martie că Tarom este singura companie cu probleme mari din subordinea instituţiei pe care o conduce şi că este pregătit să caute “cu disperare” oameni capabili să pună în practică un program de restructurare a operatorului aerian.

    “La Tarom avem o problemă. Nu vă ascund, pentru că până la urmă nu are sens de ascuns nimic, săptămâna aceasta ar trebui să facem AGA şi CA. Am discutat până acum cu cei propuşi pe 109 (OUG 109/ 2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, n.r.) pentru membri ai Consiliului de Administraţie şi cei care ar putea fi potenţiali preşedinţi ai Consiliilor de Administraţie. Primii trei propuşi, toţi m-au refuzat. Azi am avut discuţii cu ultimul”, a afirmat Rus.

    Ministrul Transporturilor afirma la finele lunii noiembrie că Tarom a raportat rezultate pozitive în 2014, dar nu beneficiază de “cel mai fericit” management, o parte din sindicate “sunt în contrasens” şi va fi necesară restructurarea companiei.

    Operatorul aerian de stat a în­cheiat anul trecut cu pierderi de 119 milioane de lei, în scădere cu 8% faţă de 2013, iar pentru 2015 estimează un rezultat negativ de 8 milioane de lei, potrivit informaţiilor transmise către ZF de Ministerul Transporturilor.

     

  • A apărut trailerul pentru cel mai nou film din franciza “Misiune Imposibilă” – VIDEO

    Filmul este regizat de Christopher McQuarrie (“The usual suspects”, “Edge of tomorrow”) şi îi are în rolurile principale pe Tom Cruise (“Jerry Maguire”, “Misiune Imposibilă”), Jeremy Renner (“The hurt locker”, “American Hustle”) şi Simon Pegg (“Shaun of the dead”, “Hot Fuzz”).

    “Misiune Imposibilă: Ghost protocol”, filmul din aceeaşi franciză lansat în 2011, a avut încasări globale de aproape 700 de milioane de dolari.

    “Rogue Nation” va fi lansat pe marile ecrane la sfârşitul lunii iulie.

     

  • Prefectul a semnat ordinul de încetare a mandatului de preşedinte al CJ Mehedinţi al lui Duicu

    Prefectul judeţului Mehedinţi, Nicolae Drăghiea, a declarat corespondentului MEDIAFAX că a semnat, luni, ordinul de încetare a mandatului preşedintelui suspendat al Consiliului Judeţean, Adrian Duicu (PSD), după ce Agenţia Naţională de Integritate l-a înştiinţat cu privire la decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind incompatibilitatea lui Duicu.

    Drăghiea a precizat că acest ordin a fost transmis Consiliului Judeţean Mehedinţi, Guvernului şi Ministerului Afacerilor Interne în perspectiva organizării de alegeri anticipate, dar şi lui Adrian Duicu, acesta putând să îl atace în contencios administrativ.

    Conform procedurilor în vigoare, după ce prefectul a luat act de decizia definitivă a instanţei cu privire la incompatibilitatea lui Adrian Duicu, mandatul acestuia încetează de drept, iar postul se vacantează.

    În 10 martie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis că Adrian Duicu s-a aflat în incompatibilitate, întrucât a participat la adoptarea în Consiliulul Judeţean Mehedinţi a unor hotărâri privind închirierea unui teren şi vânzarea a două imobile către o firmă la care era asociat.

    Instanţa supremă a admis recursul făcut de Agenţia Naţională de Integritate la decizia Curţii de Apel Craiova din mai 2013, prin care raportul ANI era anulat.

    ANI a constatat, în urma evaluării începute în 16 decembrie 2011, că Ioan Adrian Duicu, în calitate de consilier judeţean, a încălcat regimul juridic privind conflictul de interese în materie administrativă.

    Potrivit ANI, Adrian Duicu a participat la deliberarea şi adoptarea unei hotărâri a Consiliului Judeţean Mehedinţi din 28 octombrie 2008 prin care a fost aprobată închirierea unui teren în suprafaţă de 250 de metri pătraţi situat în incinta Spitalului Judeţean de Urgenţă Drobeta Turnu Severin către SC Romrad-RMN SRL, precum şi a unei hotărâri din 31 august 2009, privind vânzarea a două corpuri de proprietate din municipiu către aceeaşi societate, în condiţiile în care el era asociat la firma respectivă.

    Conform dispoziţiilor articolului 46, alineatul 1 din Legea administraţiei publice locale, “nu poate lua parte la deliberare şi la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local”.

    Astfel, a fost dispusă începerea demersurilor pentru anularea contractelor încheiate cu încălcarea prevederilor legale privind conflictul de interese.

    “Complementar, fapta persoanei cu privire la care s-a constatat nerespectarea regimului juridic al conflictului de interese constituie temei pentru eliberarea din funcţie, precum şi interdicţia de a mai ocupa o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de 3 ani de la data rămânerii definitive a raportului, ori, după caz, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementărilor aplicabile demnităţii şi funcţiei respective”, se mai arăta în comunicatul ANI.

    În prezent, Adrian Duicu se află în arest la domiciliu, el fiind judecat pentru fapte de corupţie.

    Procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Adrian Duicu, preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi la data faptelor, pentru trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, trei infracţiuni de folosire a influenţei şi autorităţii, de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid politic, în scopul obţinerii pentru sine de foloase necuvenite, două infracţiuni de dare de mită, permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii nedestinate publicităţii, în scopul obţinerii de foloase necuvenite, trafic de influenţă, primire de foloase necuvenite şi două infracţiuni de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia.

    În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată şi Constantin Ştefan Ponea, şef al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Mehedinţi la data faptelor, el fiind acuzat de cumpărare de influenţă şi trafic de influenţă, dar şi omul de afaceri Constantin Popescu, în calitate de preşedinte al organizaţiei municipale Orşova a PSD, pentru trei infracţiuni de folosire a influenţei şi autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid politic, în scopul obţinerii pentru sine de foloase necuvnite.

    În acelaşi dosar au fost trimise în judecată şi Elisabeta Zenovia Rolea, preşedinte al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Mehedinţi, şi Grigoriţa Feraru, consilier principal la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate la data faptelor, pentru luare de mită.

    Doina Borugă, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Mehedinţi, şi Daniela Delia Popescu, director executiv la Consiliul Judeţean Mehedinţi şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Spitalului Judeţean de Urgenţă Drobeta-Turnu Severin la data faptelor, au fost trimise în judecată pentru permitere a accesului unor persoane neautorizate la informaţii nedestinate publicităţii, în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

    Procurorii anticorupţie i-au trimis în judecată şi pe Valentina Drăghia, administrator al unei societăţi comerciale, pentru complicitate la folosirea influenţei şi autorităţii, de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid politic, în scopul obţinerii pentru altul de foloase necuvenite, precum şi pe Cristian Damian Stănoiu, avocat în Baroului Mehedinţi la data faptelor, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, şi Andrei Dan Bădin, realizator TV la data faptelor, pentru luare de mită.

    Procurorii au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei, că în perioada martie-iunie 2013, Adrian Duicu i-ar fi spus lui Ştefan Ponea că are influenţă asupra unor membri ai Guvernului, funcţionari publici din conducerea Ministerului Afacerilor Interne, asupra şefului Poliţiei Române, Petre Tobă, pe de o parte, şi asupra unor consilieri locali din municipiul Orşova, pe de altă parte.

    Duicu i-ar fi promis lui Ştefan Ponea că îşi va folosi această influenţă pentru a-i determina pe aceştia să îl menţină temporar în funcţia de inspector şef al Poliţiei Judeţene Mehedinţi, iar la o dată ulterioară să îl numească director adjunct al Direcţiei de Ordine Publică din Inspectoratul General al Poliţiei Române, “precum şi să numească o persoană din familia acestuia (Elisabeta Ponea, soţia fostului şef al IPJ Mehedinţi – n.r.) într-o funcţie de conducere în cadrul Ministerului Public”.

    “În ceea ce îi priveşte pe membrii Consiliului Local al municipiului Orşova, influenţa urma a fi exercitată pentru a-i determina să aprobe scoaterea din domeniul public şi concesionarea, către o altă persoană din familia lui Ponea Constantin Ştefan, la un preţ «convenabil», a două suprafeţe de teren (în suprafaţă totală de aproximativ 200 de mp, terenuri situate în centrul municipiului Orşova şi reprezentând acostamentul unei străzi)”, se arăta în rechizitoriu.

    Potrivit procurorilor, un membru al familiei lui Ponea a obţinut cele două suprafeţe de teren, în urma intervenţiei lui Duicu, care şi-ar fi folosit influenţa asupra a 11 membri ai Consiliului Local Orşova, prin intermediul şi cu ajutorul preşedintelui PSD Orşova, Constantin Popescu.

    Duicu i-ar fi cerut în schimb lui Ponea să determine un magistrat să îi admită cererea dintr-un dosar în care ceruse anularea raportului Agenţiei Naţionale de Integritate prin care s-a stabilit că a fost în incompatibilitate.

    “Folosindu-se de împrejurarea că o persoană din familie este chiar şefa Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a instanţei care avea de soluţionat cauza respectivă, Ponea Constantin Ştefan i-a promis lui Duicu Ioan-Adrian că îi va obţine acest folos, în sensul că hotărârea care se va da în cauza amintită va fi una favorabilă acestuia din urmă”, au mai scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    În rechizitoriul procurorilor se mai arăta că, în cursul anului anul 2013, Adrian Duicu ar fi acţionat cu scopul de a crea premisele decontării de către o societate comercială, cu obiect de activitate prestarea de servicii medicale (paraclinice), operând un laborator de investigaţii medicale cu rezonanţă magnetică nucleară administrată în fapt de acesta.

    “Este vorba despre decontarea unor sume cât mai mari din bugetul asigurărilor sociale de sănătate (pe parcursul anului 2013 societatea a decontat de la casa judeţeană de asigurări de sănătate suma de 3.595.762 de lei), sens în care inculpatul Duicu Ioan-Adrian şi-a folosit influenţa conferită de calitatea sa de preşedinte al organizaţiei judeţene Mehedinţi a Partidului Social Democrat pentru determinarea mai multor funcţionari publici, atât din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate cât şi din cadrul casei judeţene de asigurări de sănătate Mehedinţi, să-şi exercite atribuţiile de serviciu în sensul obţinerii folosului urmărit de acesta”, susţineau procurorii.

    Duicu ar fi fost ajutat de Elisabeta Zenovia Rolea şi Grigoriţa Feraru, de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Mehedinţi, care i-ar fi cerut în schimb ca soţii lor să fie numiţi în funcţii, în cadrul administraţiei publice.

    Anchetatori au mai stabilit că, în perioada ianuarie – septembrie 2013, Adrian Duicu, Daniela Delia Popescu, director executiv al CJ Mehedinţi şi preşedintele CA al Spitalului Judeţean de Urgenţă Drobeta-Turnu Severin, şi Doina Borugă, managerul SJU Drobeta-Turnu Severin, au permis reprezentanţilor unor societăţi comerciale accesul la informaţii care nu erau destinate publicităţii, referitoare la procedura de achiziţie publică având ca obiect achiziţionarea de echipamente medicale şi de mobilier necesar utilării blocului materno-infantil din cadrul unităţii sanitare, precum şi date tehnice şi financiare necesare întocmirii documentaţiei de atribuire a achiziţie publice. Aceştia ar fi acţionat “cu scopul de a obţine pentru cei doi agenţi economici menţionaţi un folos necuvenit (constând în înlăturarea competitorilor economici şi în asigurarea unei marje de profit maximale)”.

    Avocatul Cristian Stănoiu este acuzat că, în perioada 30 iulie – 8 august 2013, “a atestat în mod necorespunzător realităţii data unui act juridic, pe care l-a pus la dispoziţie numitei Borugă Doina, pentru a-l folosi în vederea producerii de consecinţe juridice”.

    Duicu mai este acuzat că, în luna august 2013, i-a cerut unui administrator de firmă să efectueze lucrări de dulgherie la un imobil pe care familia Duicu îl utilizează ca locuinţă.

    “Dând curs solicitării inculpatului, administratorul firmei a achiziţionat materialele necesare (în valoare de 28.039,51 lei, potrivit facturii din data de 01.08.2013) pe care le-a folosit la efectuarea lucrărilor. Inculpatul Duicu Ioan-Adrian nu a plătit contravaloarea acestor materiale şi nici a manoperei, omul de afaceri nefăcând nici un demers în vederea solicitării acestei sume, tocmai în considerarea calităţii de preşedinte al Consiliului Judeţean deţinută de cel dintâi. Aceste lucrări aveau să fie facturate abia în aprilie 2014, după arestarea preventivă în cauză a lui Duicu Ioan-Adrian. În octombrie 2013, pentru a nu plăti lucrările efectuate şi contravaloarea materialelor folosite la această lucrare, inculpatul Duicu Ioan-Adrian i-a dispus inculpatei Borugă Doina, manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă Drobeta Turnu Severin, să întreprindă demersurile necesare pentru a contracta cu firma omului de afaceri, prin achiziţie directă, lucrările de renovare a secţiei de ortopedie a spitalului”, potrivit procurorilor.

    Totodată, Duicu ar fi asigurat alocarea către Spitalul Judeţean de Urgenţă Drobeta-Turnu Severin, din fondurile Consiliului Judeţean Mehedinţi, a sumelor necesare efectuării plăţilor către societatea comercială respectivă. Valoarea celor două contracte acordate de către Spitalul Judeţean de Urgenţă Drobeta-Turnu Severin a fost de 180.794,47 de lei, respectiv de 303.018,26 de lei, ambele fără TVA.

    Andrei Bădin, realizator al unei emisiuni la postul de televiziune B1, este acuzat că, în luna august 2013, ar fi pretins şi primit de la Duicu 5.000 de lei, pentru a nu continua o campanie de presă care îl viza pe ministrul de atunci al Mediului, Rovana Plumb.

    “După primirea acestei sume de bani, emisiunile realizate de către Bădin Andrei-Dan nu au mai abordat subiectul referitor la presupusele nelegalităţi săvârşite de persoana respectivă”, au mai scris procurorii în rechizitoriu.

    B1 TV a anunţat, în 24 iulie 2014, că în urma informaţiilor apărute în presă privind o posibilă punere sub învinuire penală a jurnalistului Andrei Bădin, a decis să suspende atât apariţia acestuia în emisiunile televiziunii, cât şi implicarea sa în deciziile editoriale.

    Dosarul a fost trimis pentru judecare la Curtea de Apel Bucureşti.

    Adrian Duicu a fost ales preşedinte al CJ Mehedinţi în anul 2012, iar în aprilie 2014 a fost suspendat din funcţie prin ordin al prefectului Nicolae Drăghiea, după ce Duicu a fost arestat preventiv în dosarul privind fapte de corupţie. Duicu a fost arestat preventiv în 4 aprilie 2014, iar în 16 octombrie Curtea de Apel Bucureşti a decis înlocuirea arestului preventiv cu cel la domiciliu.

  • Metrorex, care vrea să crească tarifele, a bugetat cheltuieli mai mari cu salariile şi bonusurile

    Conform bugetului de venituri şi cheltuieli pe acest an al companiei, aprobat de Guvern şi publicat luni în Monitorul Oficial, numărul de angajaţi prognozat pentru finele anului va scădea uşor, la 4.218 persoane de la 4.224 la finele anului trecut, dar vor creşte cheltuielile cu salariile (de la 207,1 milioane lei la 211,6 milioane lei) şi bonusurile acestora (de la 12,3 milioane lei la 14,6 milioane lei).

    Şi câştigul mediu lunar pe salariat a fost estimat în creştere, de la 4.439 lei la 4.537 lei.

    Cheltuieli mai mari au fost calculate şi pentru contractul de mandat al conducerii, de la 513.000 lei la 713.000 lei.

    Veniturile şi cheltuielile totale au fost estimate la 683,4 milioane lei, cu profit zero, subvenţia primită de la stat fiind menţinută aproape la acelaşi nivel ca anul trecut, de 328 milioane lei.

    Conform unui proiect de ordin al ministrului Transporturilor, tarifele pentru călătoria cu metroul vor fi majorate cu 16%-33%, preţul cartelei pentru două călătorii urmând să crească de la 4 la 5 lei, pentru cea cu 10 călătorii de la 15 lei la 20 lei, iar pentru un abonament lunar nelimitat pasagerii vor scoate din buzunar 70 lei, faţă de 60 lei în prezent.

    Preţul unui abonament săptămânal cu număr nelimitat de călătorii va creşte de la 20 lei la 25 lei, iar cel al unui abonament de o zi va fi majorat de la 6 lei la 8 lei.

    Măsura, care ar urma să intre în vigoare la 28 martie, va conduce la creşterea veniturilor anuale ale Metrorex cu circa 44 milioane lei şi implicit la diminuarea deficitelor de finanţare, se arată în referatul de aprobare al proiectului.

    În referat se mai afirmă că, având în vedere numeroasele petiţii înregistrate la Metrorex în ultimii trei ani cu privire la abonamentul lunar cu 62 de călătorii, precum şi petiţiile primite prin Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului, prin care călătorii îşi exprimau nemulţumirile în ceea ce priveşte efectuarea numărului de călătorii în perioada de valabilitate a abonamentului, administratorul reţelei de metrou propune eliminarea acestui titlu de călătorie.

    În acelaşi timp, Metrorex arată că ajustarea tarifelor de călătorie cu metroul reprezintă principala măsură de acoperire a deficitului financiar al societăţii.

    Mai multe zeci de persoane au protestat, sâmbătă, cerând explicaţii pentru elimina cartelei cu 62 de călătorii şi creşterea tarifelor, în condiţiile în care abonamentul cu 62 călători costă în prezent 50 lei, iar singurul abonament lunar care va mai fi disponibil este cel lunar, al cărui preţ va creşte la 70 lei.

    Ultima scumpire a călătoriilor cu metroul datează din august 2012, cea mai mare creştere fiind operată la cartelele de 10 călătorii, care s-au scumpit cu 50%, de la 10 lei la 15 lei.

    În vara anului trecut, sindicaliştii de la metrou au pichetat sediul Guvernului, cerând, printre altele, acordarea unei creşteri salariale direct proporţionale cu rata inflaţiei şi acuzând că fondul de salarii Metrorex nu a mai crescut de peste cinci ani. La acel moment, premierul Victor Ponta a reacţionat spunând că angajatul nu trebuie să fie “sclav pe plantaţie”, dar nici sindicatul nu trebuie să ajungă patronul Metrorex, unde liderul sindical Ion Rădoi este şef de 20 de ani şi face grevă în faţa Guvernului sau opreşte metroul în caz de reformă.

  • Alerte false cu bombă la sediul Guvernului sârb şi la ministere din Belgrad

    Echipele pirotehnice au verificat cutii suspecte cu dimensiunile 20x30x10 cm găsite în faţa Guvernului sârb, în faţa câtorva ministere şi a Băncii Naţionale, în centrul oraşului Belgrad.

    Niciunul dintre dispozitivele suspecte nu conţinea dispozitive explozive, a comunicat Poliţia sârbă.

    Potrivit presei, în cutii erau “excremente de animale”, dar informaţia nu a fost confirmată de anchetatori.

  • Discuţii la Bruxelles despre privatizarea Poştei Române. Chiriţoiu: Trebuie eliminate suspiciunile

    Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat, luni, la Bruxelles, că autorităţile române au o întâlnire cu reprezentanţi ai Comisiei Europene în care vor discuta despre aspectele concurenţiale privind privatizarea Poştei Române, la discuţii urmând să ia parte şi reprezentanţii Poştei Belgiene.

    “Astăzi (n.r. – luni) vom avea o întâlnire cu reprezentanţii Comisiei Europene şi împreună cu autorităţile române va fi prezentă şi Poşta Belgiană, care este interesantă de cumpărarea Poştei Române. Subiectul este să eliminăm obstacole în calea privatizării Poştei Române, în speţă suspiciuni privind acordarea în trecut sau în prezent a unor ajutoare de stat”, a spus Chiriţoiu.

    Preşedintele Consiliului Concurenţei a adăugat că Poşta Belgiană vrea să se asigure că nu există riscul să fie sancţionată pentru lucruri făcute în trecut de Poşta Română şi să discute despre o posibilă conversie în acţiuni a datoriilor pe care le are Poşta către bugetul de stat.

    “Poşta Belgiană vrea să se asigure că nu există riscul să fie sancţionată, să cumpere Poşta Română şi să se trezească după un an sau doi ani că primeşte o amendă pentru lucruri făcute în trecut de Poşta Română. Discutăm şi despre o conversie a datoriilor pe care le are Poşta Română către bugetul de stat în acţiuni, deci în esenţă o eliminarea a datoriilor pe care le are Poşta Română în momentul de faţă către bugetul de stat tocmai pentru a o face mai atractivă în vederea privatizării”, a spus Bogdan Chiriţoiu.

    Potrivit acestuia, Poşta Belgiană ar fi interesată şi de finalizarea investigaţiilor Consiliul Concurenţei privind legislaţia naţională a concurenţei în privinţa Poştei Române.

    “Poşta Belgiană ar fi interesată şi de finalizarea investigaţiilor pe care le are Consiliul Concurenţei din punct de vedere al legii naţionale a concurenţei în privinţa Poştei Române, lucru în care suntem avansaţi şi în termen scurt vom finaliza investigaţia care este în curs. Dar grosul discuţiilor este să se asigure că nu există probleme din trecut sau că se rezolvă problemele din trecut şi că ceea ce vrea statul român de la Poştă în momentul de faţă, faptul că i-a încredinţat distribuţia pensiilor, faptul că i-a încredinţat distribuţia scrisorilor către populaţie, că aceste încredinţări sunt avantajoase pentru Poşta Română şi compatibile cu legislaţia european”, a menţionat Chiriţoiu.

    Întrebat dacă faptul că este un singur ofertant creează statului român o poziţie de vulnerabilitate, Bogdan Chiriţoiu a spus că “evident că nu este o mare fericire” negocierea cu un singur ofertant, dar a fost o procedură deschisă, iar prima dată când statul a dorit să vândă Poşta Română nu a venit nimeni, iar apoi, după reluarea procedurii, doar Poşta Belgiană s-a arătat interesată.

    Întrebat şi dacă discuţiile cu oficialii europeni vor viza şi problema reglementării concedierilor pe care noul proprietar al Poştei Române ar putea să le facă în cazul unei posibile privatizări, Chiriţoiu a afirmat că legal nu pot fi purtate astfel de discuţii: “Legal nu avem voie să avem genul acesta de discuţii. În principiu, statul, proprietarul, vinde o companie, cel care o cumpără face ceea ce este eficient economic să facă cu ea, îşi va dimensiona personalul, după cum va crede de cuviinţă. Evident că dacă se va ajunge la concedieri, deşi Poşta Română a efectuat o serie de concedieri, ceea ce a şi ajutat la îmbunătăţirea activităţii financiare în momentul de faţă, dacă se va ajunge, există legislaţie socială care prevede plăţile compensatorii pe care le primesc cei care sunt concediaţi, măsurile de sprijin pe care statul le poate acorda pentru recalificarea lor ca să îi ajute să îşi găsească alte locuri de muncă. Deci sunt o serie de instrumente care există pentru a rezolva problemele sociale. Dar în tranzacţia asta legea europeană ne obligă, când vinzi o companie, să ne uităm numai la analiza economică, numai la rentabilitate”.

    La începutul lunii februarie, Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI) a acceptat oferta neangajantă depusă de operatorul belgian de servicii poştale bpost pentru achiziţionarea pachetului de 51% din acţiunile deţinute la Compania Naţională Poşta Română.

    “În urma analizei detaliate a documentelor depuse de compania belgiană bpost, Comisia de Privatizare a concluzionat că acesta răspunde cerinţelor din caietul de sarcini. Invităm ofertantul să continue procedurile de due-diligence pentru a trece la următoarea etapă, cea a depunerii unei oferte ferme de achiziţionare a pachetului majoritar la Poşta Română. Operatorul naţional de servicii poştale a încheiat anul 2014 cu un profit substanţial, după şase ani de pierderi consecutive, şi a demonstrat că poate fi un activ valorors pentru un investitor strategic”, declara ministrul pentru Societatea Informaţională, Sorin Grindeanu.

    Admiterea bpost în etapa de due diligence presupune, în principal, acces la camera de date, întâlniri operaţionale cu managementul companiei şi negocierea contractului de privatizare. La finalul acestei etape, bpost va putea depune o ofertă finală fermă pentru achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni la Poşta Română.

    “În paralel cu etapa de due diligence, MSI intenţionează să finalizeze conversia datoriilor Poştei Române către stat în acţiuni, decizie care va creşte atractivitatea companiei”, precizau reprezentanţii MSI.

    La finele lunii septembrie 2014, bpost a depus singura ofertă neangajantă pentru cumpărarea a 51% din acţiunile companiei Poşta Română.

    Privatizarea va avea loc printr-o majorare de capital cu aport de capital privat. Aceasta presupune dobândirea de către un nou investitor a unui pachet de acţiuni reprezentând 51% din capitalul social al companiei, inclusiv cel rezultat ca urmare a conversiei în acţiuni a creanţelor statului faţă de companie.

    Prima încercare de privatizare a Poştei a avut loc în 2013, dar niciun investitor nu a cumpărat caietul de sarcini.

    Fostul şef al Poştei, Ion Smeeianu, a afirmat atunci că situaţia financiară negativă a companiei şi datoria calculată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală au îndepărtat potenţialii investitori.

    La finele anului 2013, datoriile totale ale Poştei însumau 778,1 milioane de lei, conform datelor Ministerului Finanţelor Publice.

    În decembrie 2014 MSI a anunţat că Poşta Română va încheia anul 2014 cu un profit operaţional de 74,3 milioane de lei, comparativ cu o pierdere de 35 milioane de lei în 2013.

    În perioada 2008-2013, compania a consemnat pierderi în fiecare an, care au atins cumulat aproape 560 milioane de lei.

    MSI deţine un pachet de acţiuni reprezentând 75% din capitalul social al CNPR, restul acţiunilor revenind Fondului Proprietatea.

    Statul belgian controlează peste 50% din acţiunile companiei bpost, diferenţa de 49,54% fiind în posesia unor investitori privaţi.