BusinessMagazin

Blog

  • Comandantul ISAF prezintă un bilanţ pozitiv la momentul retragerii din Afganistan

    “Împreună i-am ridicat pe afgani deasupra tenebrelor şi disperării şi le-am dat speranţă pentru viitor”, a spus generalul american John Campbell duminică, la Kabul, într-o ceremonie care marchează încheierea misiunii, citat într-un mesaj postat pe contul de Twitter al ISAF.

    Generalul Campbell, care se adresa militarilor NATO prezenţi duminică la cartierul general al ISAF la ceremonie, a adăugat “aţi făcut Afganistanul mai puternic şi ţările noastre mai sigure”.

    “Sper că sunteţi mândri de impactul pozitiv pe care l-aţi putut avea şi că veţi continua să aveţi (impact) asupra afganilor şi viitorului lor”, a continuat comandantul Forţei NATO.

    La 1 ianuarie, misiunea “Susţinere Hotărâtă” vizând ajutoarea şi formarea armatei afgane, va prelua ştafeta, cu 12.500 de oameni, de la misiunea ISAF, care a pierdut 3.845 de militari începând din 2001 şi până în prezent.

    “Calea de parcurs rămâne dificilă, dar vom triumfa“, a subliniat generalul Campbell. “Prin misiunea Susţinere Hotărâtă vom continua să-i susţinem (pe afgani)”, a insistat el.

    La rândul său, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a scris, într-un comunicat, că “la sfârşitul acestui an, ne încheiem misiunea de luptă în Afganistan şi deschidem un nou capitol în relaţiile noastre cu această ţară”.

    “Mulţumită eforturilor remarcabile ale forţelor noastre, ne-am atins obiectivul pe care ni le-am stabilit. Ne-am făcut ţările mai sigure, lăsând teroriştii internaţionali fără un sanctuar”, continuă Stoltenberg . “Noi am făcut Afganistanul mai puternic, creând forţe de securitate inexistente anterior”, a conchis secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice.

  • Piaţa avocaturii de business în 2014: plecări de jucători străini, onorarii de dumping şi tăcere

    O evaluare aproximativă plasează piaţa avocaturii din România la 400 milioane de euro anul acesta, sumă împărţită între aproximativ 24.000 de avocaţi, din care 9.500 activi în Bucureşti. Spre comparaţie, cel mai mare retailer local, Kaufland, a avut afaceri de 1,64 miliarde de euro anul trecut, iar în piaţa globală a avocaturii cel mai mare jucător, DLA Piper, a avut afaceri de 2 mld. euro în 2013.

    În acest context, pentru jucători internaţionali precum francezii Gide sau americanii White & Case, mediul local a devenit nerentabil, iar aceştia au decis să se retragă din piaţa locală la începutul anului, lăsând în urmă echipe de avocaţi care au format firmele Leroy & Asociaţii şi, respectiv, Bondoc & Asociaţii.

    Decizia jucătorilor străini a venit şi în contextul în care firmele locale concurează din ce în ce mai puternic pe onorarii, participând la licitaţii cu tarife foarte mici, şi sacrifică veniturile pentru a câştiga cotă de piaţă. Un exemplu concret al acestei tendinţe a fost o licitaţie organizată de Complexul Energetic Oltenia, pentru servicii juridice, care a fost anulată în cele din urmă după ce firmele interesate au propus tarife orare între 30 euro şi 143 euro, fără a explica în mod uniform cum au calculat aceste preţuri.

    Cifre concrete, însă, cum sunt cele din licitaţia CE Oltenia, au devenit o raritate anul acesta în piaţa avocaturii, având în vedere că Uniunea Naţională a Barourilor din România (UNBR), organismul care reglementează profesia de avocat, a modificat statutul profesiei la finalul lui 2013. În noua formă a documentului, firmele de avocatură şi cabinetele de avocatură nu mai au voie să comunice în presă date despre clienţi, chiar dacă aceştia îşi exprimă acordul, despre rezultate financiare sau dosare în care sunt implicate, ceea ce aproape că a redus la tăcere jucătorii din piaţă.

    Dincolo de aspectele tehnice, în piaţă şi-au menţinut dominaţia liderii consacraţi, firmele conduse de veterani precum Ioan Nestor, Gheorghe Muşat, Florian Niţu sau Florentin Ţuca, giganţi cu echipe de multe zeci de avocaţi. La nivelul imediat următor, un eveniment important a fost scindarea firmei Vilău & Mitel, unul dintre marii jucători, eveniment care a generat apariţia firmelor Vilău & Asociaţii şi Mitel & Asociaţii.

    În ceea ce priveşte veniturile, după mulţi ani de criză, cea mai importantă sursă de afaceri pentru avocaţi a devenit sectorul litigiilor, iar cei mai mulţi clienţi solicită servicii legate de insolvenţă şi executări silite. Cu toate acestea, după un an cu listări majore la bursă, cum ar fi cea a gigantului Electrica, şi cu o tendinţă de dezmorţire a pieţei imobiliare, avocaţii au perspective de creştere pentru 2015.

  • Tumult pe bursă în 2014: oferte de acţiuni şi vânzări de active printre arestări şi descinderi

    Conflictul dintre Rusia şi Ucraina, oferta de acţiuni în valoare de 1,9 miliarde de lei derulată de Electrica, vânzările de active făcute de Fondul Proprietatea alături de legea de desfiinţare a pieţei RASDAQ şi arestarea pe final de an a doi dintre conducătorii SIF Banat-Crişana, suspectaţi de delapidare, au fost evenimentele care au ţinut în priză investitorii în acest an.

    Raportat la datele din 16 decembrie, indicele BET a marcat o creştere de 1,7% faţă de începutul anului, avans mult sub câştigul de peste 25% pe care principala referinţă a bursei îl avea anul trecut. Indicele BET-FI, al celor cinci SIF-uri şi al Fondului Proprietatea, a scăzut cu 4%. Mai mult, înrăutăţirea situaţiei din Rusia şi amplificarea turbulenţelor de pe pieţele externe ar putea duce indicele BET sub nivelul de la începutul anului. Tranzacţiile cu acţiuni au crescut cu 17% până la o medie zilnică de 52,5 milioane de lei. Capitalizarea bursei a scăzut cu 6% până la 125,8 miliarde de lei.

    În 2014 au fost acţiuni pe bursă care s-au rupt de tendinţa generală şi au adus câştiguri bune investitorilor.

    Acţiunile Transelectrica au fost vedeta bursei de la Bucureşti, ra-portând o creştere de 75% (fără dividende), cea mai mare din rândul ac-ţiu-nilor lichide. Creşterile de tarif la trans-portul de energie au dublat pro-fitul companiei în acest an, inves-titorii aşteptându-se la dividende mai mari. Şi acţiunile Transgaz au adus câştiguri bune investitorilor, de 30%, sus-ţi-nute de rezultatele financiare bune. Acţiunile Fondului Proprietatea au crescut cu 5% în acest an. Inves-titorii în acţiunile FP au mai avut de câştigat din distribuţia de numerar, de 0,05 lei/titlu distribuiţi din capitalul social în această vară, şi din oferta publică de răscumpărare prin care fondul a plătit 1,11 lei/titlu investi-to-rilor care au participat.

    Acţiunile Romgaz au scăzut cu 3,4%, în timp ce titlurile Nuclearelectrica au adus investitorilor pierderi de peste 30% din cauza rezultatelor financiare slabe afectate de taxa pe stâlp şi de scăderea preţului la energie.

    Acţiunile Petrom s-au ieftinit cu 18% în acest an, pe fondul unor rezul-ta-te financiare în scă-dere din cauza accizei su-pli-men-tare şi a pră-bu-şirii preţului pe-tro-lului. Din rândul ac-ţiu-nilor bancare, ti-tlu-rile Băncii Co-mer-ciale Carpatica şi cele ale Băncii Tran-sil-vania au adus cele mai mari ran-damente, de circa 19%.

    Acţiunile Car-pa-ti-ca au crescut pe informaţii ne-ofi-ciale privind intra-rea în acţionaria-tul băncii a unui investitor strategic, în timp ce acţiunile Băncii Transilvania au fost sprijinite de achiziţiile fă-cute de SIF-uri. Titlurile BRD s-au ief-tinit cu 9%, banca raportând o scădere a profitului după primele nouă luni din an.

  • Un avion AirAsia cu 162 de oameni la bord, dat dispărut deasupra Mării Java

    Presa indoneziană a scris că la bord se aflau 155 de pasageri, din care 149 de indonezieni, trei coreeni (între care un bebeluş) şi câte un pasager din Singapore, Franţa şi Malaezia, precum şi şapte membri ai echipajului. 16 dintre pasageri erau copii.

    Zborul QZ 8501, operat de un Airbus 320-300, plecase din Surabaya la ora 5.30 ora locală şi urma să ajungă la Singapore la ora 8.30 (00.30 GMT), însă a pierdut controlul cu turnul de control al traficului de la Jakarta cu circa o oră înainte de a ajunge la destinaţie. Operaţiunile de căutare şi salvare a eventualilor supravieţuitori au început cu concursul autorităţilor din Indonezia şi Singapore.

    Sky News a relatat că avionul a cerut permisiunea pentru o schimbare de rută înainte de a pierde contactul cu controlorii de trafic. Un oficial al Ministerului Transporturilor din Indonezia a declarat că la acel moment avionul se afla, cel mai probabil, deasupra Mării Java, între insulele Kalimantan şi Java, iar vremea în acea zonă era ceţoasă. Conform AirAsia, pierderea contactului s-a produs undeva în apropiere de insula indoneziană Belitung, a transmis ABC News.

    Compania operase ultima dată un zbor pe această rută la 26 decembrie. Căpitanul echipajului avea la activ 6.100 de ore de zbor, iar avionul efectuase ultima revizie la 16 noiembrie.

    AirAsia este o companie malaeziană care domină piaţa zbourilor ieftine în zonă. Până acum, compania nu a pierdut niciun avion în vreo cursă, spre deosebire de compania naţională Malaysia Airlines, care a pierdut anul acesta două avioane de pasageri Boeing 777 – zborul MH370 din martie, cu 239 de persoane la bord, şi zborul MH17 din iulie, cu 298 de persoane la bord, când aparatul a fost doborât deasupra Ucrainei.

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Dan Şucu, locul al 11-lea

    Antreprenorul a creat afacerea plecând în urmă cu 21 de ani de la 1.000 de dolari şi o idee de la care avea aşteptări modeste. Acum grupul, care a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 114,5 milioane de euro, operează şase fabrici de mobilă şi 32 de magazine cu o suprafaţă de expunere de peste 110.000 mp.

    Iar anul acesta afacerea ar putea depăşi pragul de 125 de milioane de euro. Pariul din acest an al lui Dan Şucu este extinderea outletului din Pipera, care îşi va dubla suprafaţa, până la 3.000 mp, în urma unei investiţii de câteva sute de mii de euro. Magazinul ar urma să ajungă anul acesta la vânzări de 1 milion de euro, iar anul viitor să fie de două ori mai mari.

    Drumul până aici n-a fost mereu lin, iar antreprenorul spunea anul acesta în cadrul unui eveniment BM Storytellers că în ultimii ani a făcut şi greşeli în ultimii ani, dar experienţa ultimilor ani, este totuşi pozitivă. „Schimbările făcute în Mobexpert începând din 2009 sunt foarte mari, iar firma este acum mult mai bine închegată şi structurată decât în vremea când singura noastră problemă erau termenele de livrare. Da, ne-a ajutat 2009, sunt convins că ne-a pregătit mult mai bine pentru viitoarele confruntări cu marii retaileri europeni, care vor urma.“

    În 1993 antreprenorul, fost ghid turistic la ONT, care a încercat mai multe variante de afaceri până să pună bazele Mobexpert, a deschis primul spaţiu cu vânzare de mobilă în locul cu cel mai bun vad din Capitală: în magazinul Unirea. Faptul că vânzările de mobilă de import au depăşit un milion de euro încă din primul an de funcţionare l-a încurajat să intre în zona de producţie de mobilier, în 1994.

    Dan Şucu face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Cod galben de NINSORI şi VISCOL: Toate porturile constănţene au fost închise navigaţiei din cauza vântului puternic

    Potrivit autorităţilor portuare, operaţiunile au fost sistate în porturi, rând pe rând, începând cu Mangalia şi Constanţa Sud – fluvial, deoarece vântul suflă cu viteze de 60 – 70 km/h la ţărm, iar în larg poate atinge şi depăşi 80 km/h. Activitatea a fost apoi oprită şi în porturile Constanţa Nord şi Midia.

    Tot din cauza vântului puternic a fost restricţionată şi deplasarea convoaielor de barje pe Canalul Dunăre-Marea Neagră, prin ecluza de la Agigea către portul Constanţa Sud – fluvial.

    În această situaţie, pentru siguranţă, navele aflate în rada exterioară trebuie să stea cu motoarele pornite, evitând astfel intrarea în derivă.

    Totodată, vasele aflate la cheu trebuie să-şi întărească legăturile cu ţărmul, să asigure om de veghe şi trebuie să stea în permanenţă cu semnalele luminoase şi sonore în funcţiune.

  • Poroşenko a primit pe un aerodrom militar 145 de militari eliberaţi în schimbul unor separatişti

    Acest schimb, cel mai important de la începutul conflictului, la jumătatea lui aprilie, urmează să se încheie sâmbătă, prin predarea către Ucraina a patru militari deţinuţi de către separatişti în regiunea rebelă Lugansk. Contactat de AFP, un reprezentant al “republicii” separatiste, Vladislav Deinego, a refuzat să precizeze ora şi locul.

    Cele două tabere au procedat vineri la un schimb de sute de prizonieri, în regiunea rebelă Doneţk, care s-a desfăşurat pe un drum, în apropiere de Kostiantînivka, la 45 de kilometri nord de acest bastion separatist. În total 222 de rebeli – bărbaţi şi femei – au fost eliberaţi în schimbul a 146 de militari ucraineni, a constat un jurnalist AFP.

    Unul dintre militari a refuzat să revină la Kiev, afirmând că este de origine rusă şi dezaprobă acţiunile armatei ucrainene în estul ţării.

    Preşedintele Poroşenko i-a primit, în noaptea de vineri spre sâmbătă, pe cei 145 de militari eliberaţi, pe un aerodrom militar de la Kiev.

    – “Ucraina nu va abandona pe nimeni”

    “În calitate de preşedinte şi cetăţean, sunt încântat că puteţi să sărbătoriţi Anul Nou împreună cu familiile voastre, aşa cum am promis”, a declarat Poroşenko, citat într-un comunicat emis de preşedinţie.

    “Din nefericire, nu toţi au revenit. Patru dintre camarazii voştri revin mâine (…). Nu vom abandona pe nimeni”, a continuat el.

    Schimbul de prizonieri este singurul acord tangibil de miercuri, la negocierile Grupului de contact, din care fac parte reprezentanţi ai Kievului, Moscovei, OSCE şi separatiştilor proruşi.

    Continuarea negocierilor era prevăzută vineri la Minsk, dar nu a avut loc, părţile acuzându-se reciproc că vor să submineze acordurile de pace.

    Insurgenţii cer reluarea finanţării zonelor aflate sub controlul lor, sistată de Kiev la jumătatea lui noiembrie, şi un “statut special” care să ofere mai multă autonomie regiunilor Doneţk şi Lugansk.

    Acest statut era prevăzut de Acordurile de la Minsk din septembrie. Însă, potrivit Kievului şi Occidentului, rebelii au subminat acest acorduri organizând la începutul lui noiembrie alegeri, denunţate de către comunitatea internaţională, iar autorităţile ucrainene cer anularea acestora.

    Primele negocieri de la Minsk, în septembrie, vizau să pună capăt conflictului care s-a soldat cu peste 4.700 de morţi în opt luni.

    Emisarul “republicii” separatiste Doneţk Denis Puşilin a declarat sâmbătă că data viitoarei întâlniri “va depinde de Minsk şi de reprezentanţii Rusiei”.

    “Încă nu ştim când va avea loc al doilea ciclu şi nu ştim sub ce formă va avea loc, prin participarea reprezentanţilor Grupului de contact sau pe Skype”, a spus Puşilin, citat de un site separatist.

    Emisarul Luganskului Vladislav Deinego a declarat că doreşte ca această întâlnire să aibă loc până la sfârşitul anului.

    – Moscova agită ameninţarea nucleară

    Rusia a luat act de tensiunile internaţionale din ultimele luni, publicând vineri o versiune actualizată a doctinei sale militare care denunţă în mod clar NATO ca pe o ameninţare fundamentală la adresa securităţii ţării.

    În text, aprobat de către preşedintele rus Vladimir Putin, este exprimată îngrijorarea faţă de “consolidarea capacităţilor ofensive ale NATO direct la frontierele ruseşti”, o referire la poziţionarea de către Alianţa Nord-Atlantică a unor trupe în Polonia şi ţările baltice.

    Moscova a ameninţat deja că va “reacţiona” în cazul aderării Ucrainei la NATO, după ce Kievul a renunţat în mod simbolic la statutul de ţară nealiniată. Noua doctrină militară rusă repetă, de altfel, că Moscova îşi rezervă dreptul de a recurge la arsenalul nuclear în caz de “ameninţare la existenţa statului”.

  • Polonezii şi românii – cele mai multe poziţii în cadrul personalului administrativ debutant al CE

    Potrivit datelor publicate de The Economist, circa 11% din personalul administrativ debutant al Comisiei Europene provenea, în 2013, din Polonia, în timp ce aproximativ 8,5% era din România.

    Pe locul trei se află Germania, cu puţin peste 8%, urmată de Italia – aproape 8%, Belgia şi Franţa – în jur de 7%, Spania – peste 5% şi Marea Britanie – aproape 3%.

    The Economist notează că, deşi funcţionarii europeni nu reprezintă statul de provenienţă, ţările membre doresc să-şi plaseze oamenii în posturi-cheie.

    Publicaţia mai notează că în ultimii ani se remarcă “o tendinţă extraordinară” de creştere a numărului de funcţionari debutanţi proveniţi din Polonia şi România, în timp ce reprezentarea Italiei a scăzut dramatic de la aproape 25% din totalul personalului în anii 1980.

    Şi Franţa încearcă să-şi menţină influenţa în cadrul instituţiilor de la Bruxelles, dar aceasta este în declin.

    Dacă în ceea ce priveşte poziţiile de top, Marea Britanie stă bine, la nivelul “junior” situaţia este la polul opus.

    Comisia poate atrage cei mai buni oameni din noile state membre, dar se luptă să facă acest lucru în cazul Marii Britanii, potrivit unui oficial european, citat de The Economist.

    Una dintre probleme o reprezintă competenţele lingvistice reduse (aplicanţii trebuie să ştie cel puţin două limbi străine), fapt agravat, în mod ironic, de preponderenţa englezei ca limbă de lucru în instituţiile europene, la care se adaugă riscul unei ieşiri a Marii Britanii din UE, în urma unui eventual referendum, scrie publicaţia.

    În schimb, din cele 128 de poziţii de top, Germania deţinea, la sfârşitul anului trecut, 20 de poziţii, urmată de Marea Britanie cu 13 şi Franţa cu 11.

    Totodată, influenţa Germaniei în cabinetele comisarilor europeni a crescut în Comisia Juncker. De altfel, şeful de cabinet al preşedintelui CE, Jean-Claude Juncker, este german.

  • Cele mai bune STAŢIUNI DE SCHI din Europa. TOPUL destinaţiilor perfecte pentru pasionaţii de sporturi de iarnă – FOTO

    În februarie 2014, The Guardian a realizat un ghid interactiv al celor mai bune 18 staţiuni de schi din Europa. Clasamentul are la bază cercetarea făcută de Christophe Schrahe, consultant şi scriitor specializat în schi de origine germană. Schrahe a publicat în ianuarie 2013 un raport despre lungimea pistelor din 100 de staţiuni europene, potrivit căruia lungimea pistei este exagerată semnificativ în unele dintre acestea.

    18. Les 4 Vallées, Elveţia

    Verbier, cel mai cunoscut sat din regiunea Celor patru Văi, este situat la mare înălţime deasupra valei Ronului, sursă de privelişti impresionante ale vârfului Mont Blanc. Fostul sat alpin şi-a păstrat farmecul prin numeroasele cabane din lemn. Vizitatorii cei mai frecvenţi sunt familiile şi pasionaţii de urcat pe munte. Dintre aceştia, unii laudă pârtiile potrivite pentru învăţat, în timp ce alţii preferă zonele pentru avansaţi din jurul Mont Fort, Mont Gelé şi Greppon Blanc.

    • Paturi: 25.000 în staţiune, 65.000 de în Les 4 Vallées

    • Piste: 826 – 3.314 metri altitudine, 187 km lungime

    • Aglomeraţie: 85.100 – capacitate maximă pe oră

    • Zăpadă: 26% din zona schiabilă este acoperită cu zăpadă artificială, 650 cm stratul de zăpadă pe sezon

    • Restaurante: 30 în total (1 restaurant la 6,2 km de pistă), 8 din 10 la calitate

    • Preţ: 57,38 euro/ bilet de adult pentru o zi, în perioada de vârf a sezonului

    17. Zermatt, Elveţia

    Un loc al superlativelor, în Zermatt se află cel mai înalt vârf din Elveţia şi cele mai înalte sisteme de teleschiuri din lume. În Zermatt nu se circulă cu maşina – ultimii cinci klilometri de la Täsch nu pot fi străbătuţi decât cu trenul. Zona de schi se întinde pe trei munţi: Rothorn, ideală pentru schiorii de nivel mediu, Gornergrat şi Klein Matterhorn. Cele mai “blânde” piste sunt cele de pe Theodul, cea mai mare regiune de schi în timpul verii din Europa.

    • Paturi: 17.780 în staţiune, 21.170 în total, incluzând Cervinia

    • Piste: 1.562 – 3.820 metri altitudine, 252 km lungime

    • Aglomeraţie: 97.733 – capacitate maximă pe oră

    • Zăpadă: 75% din zona schiabilă este acoperită cu zăpadă artificială, 700 cm stratul de zăpadă pe sezon

    • Restaurante: 57 în total (1 restaurant la 4,4 km de pistă), 9 din 10 la calitate

    • Preţ: 70,5 euro/ bilet de adult pentru o zi, în perioada de vârf a sezonului

    16. Courmayeur, Italia

    Aflată la capătul văii Aosta din partea de sud a vârfului Mont Blanc, la Courmayeur se ajunge uşor prin tunelul Mont Blanc, dinspre Chamonix. Mont Blanc, cu o altitudine de 4.810 metri, este excelent şi pentru căţărători, şi pentru schiori. De la Entrèves ajunci cu teleschiul la Punta Helbronner (3.470 de metri), de unde poţi schia prin impresionanta Vallée Blanche până la Chamonix.

    • Paturi: 5.963 în staţiune

    • Piste: 1.207 – 2.673 metri altitudine, 33 km lungime

    • Aglomeraţie: 27.666 – capacitate maximă pe oră

    • Zăpadă: 70% din zona schiabilă este acoperită cu zăpadă artificială, 700 cm stratul de zăpadă pe sezon

    • Restaurante: 5 în total (1 restaurant la 6,6 km de pistă), 8 din 10 la calitate

    • Preţ: 44 euro/ bilet de adult pentru o zi, în perioada de vârf a sezonului

    15. Davos-Klosters, Elveţia

    Davos este considerat oraşul aflat la cea mai mare altitudine din Europa, fiiind şi una dintre staţiunile de schi de top din munţii Alpi. Celebru şi ca oraş, şi ca centru de spa, cultural şi pentru congrese, pentru schiori Davos este sinonim cu muntele Parsen. Găzduieşte şi Institutul Federal Elveţian pentru cercetare a zăpezilor şi avalanşelor, zăpada fiind de foarte bună calitate. Văile însorite din Parsen sunt cunoscute în special pentru pârtiile de nivel uşor şi intermediar, în timp ce rutele din vale, Gämpen sau Mühle, sunt mai solicitante. Cea mai faimoasă pistă este coborârea de 12 kilometri din vârful Weissfluh spre Küblis.

    • Paturi: 24.000 în Davos, 8.600 în Klosters

    • Piste: 813 – 2.844 metri altitudine, 142 km lungime

    • Aglomeraţie: 48.473 – capacitate maximă pe oră

    • Zăpadă: 40% din zona schiabilă este acoperită cu zăpadă artificială, 1.036 cm stratul de zăpadă pe sezon

    • Restaurante: 26 în total (1 restaurant la 5,5 km de pistă), 7,7 din 10 la calitate

    • Preţ: 55,73 euro/ bilet de adult pentru o zi, în perioada de vârf a sezonului

    14. Saas Fee, Elveţia

    Satul pitoresc Saas Fee este aşezat în umbra unora dintre cele mai înalte vârfuri din Europa: Allalin, Alphubel şi grupul Mischabel, inclusiv vârful de 4.545 de metri Dom, formează un semicerc vast de gheaţă şi piatră. Zona principală pentru schi este gheţarul Fee, accesibil printr-un funicular subteran şi teleschiuri, inclusiv o gondolă cu capacitatea de 30 de persoane. De precizat că Saas Fee nu este un loc potrivit pentru schiori începători.

    • Paturi: 6.974

    • Piste: 1.782 – 3.573 metri altitudine, 56 km lungime

    • Aglomeraţie: 24.505 – capacitate maximă pe oră

    • Zăpadă: 40% din zona schiabilă este acoperită cu zăpadă artificială, 800 cm stratul de zăpadă pe sezon

    • Restaurante: 10 în total (1 restaurant la 5,6 km de pistă), 8 din 10 la calitate

    • Preţ: 57,38 euro/ bilet de adult pentru o zi, în perioada de vârf a sezonului

    13. Mayrhofen, Austria

    Situat în valea Zillertal, Mayrhofen se numără printre cele mai populare staţiuni de schi din Austria., zona Ahorn a fost recent modernizată. Cel mai mare sistem de teleschi al Austriei – cu o capacitate de 160 de persoane – transportă schiorii la White Lounge, zonă cu hotel, un sat de iglu, bar şi locuri de relaxare. Penken, al doilea munte din Mayrhofen şi cu un spaţiu mult mai mare pentru schi, are un teren mult mai “blând” pentru începători. Cea mai abruptă pârtie a Austriei se găsesşte tot aici – Harakiri.

    • Paturi: 16.659 în staţiune, 24.359 în valea Zillertal

    • Piste: 620 – 2.538 metri altitudine, 115 km lungime

    • Aglomeraţie: 76.641 – capacitate maximă pe oră

    • Zăpadă: 78% din zona schiabilă este acoperită cu zăpadă artificială, 650 cm stratul de zăpadă pe sezon

    • Restaurante: 31 în total (1 restaurant la 3,7 km de pistă), 8 din 10 la calitate

    • Preţ: 49 euro/ bilet de adult pentru o zi, în perioada de vârf a sezonului

    12. Obergurgl, Austria

    Pitorescul Obergurgl este unul dintre satele permanent locuite aflate la cea mai mare altitudine din Alpi. Top-Express, o telegondolă cu opt locuri, leagă satul de Hochgurgl, staţiunea de ski aflată la cea mai mare altidudine din austria, un complex hotelier deschis doar iarna. Zona de schi din Obergurgl acoperă doi munţi: Festkogel, cu piste predominant pentru experţi, dar şi cu câteva opţiuni pentru intermediari, şi Hohe Mut.

    • Paturi: 4.500

    • Piste: 1.789 – 3.027 metri altitudine, 60 km lungime

    • Aglomeraţie: 39.663 – capacitate maximă pe oră

    • Zăpadă: 95% din zona schiabilă este acoperită cu zăpadă artificială, 60 cm stratul de zăpadă pe sezon

    • Restaurante: 12 în total (1 restaurant la 5 km de pistă), 8 din 10 la calitate

    • Preţ: 47 euro/ bilet de adult pentru o zi, în perioada de vârf a sezonului

    11. Wengen, Elveţia

    Wengen a sărbătorit 125 de ani de sporturi de iarnă în 2013. Staţiunea găzduieşte faimoasa cursă Lauberhorn, cea mai lungă cursă de coborâre din circuitul Cupei Mondiale. Staţiunea poate fi accesată doar cu trenul, neavând drum pentru maşini.

    • Paturi: 5.200 în staţiune, 19.200 în regiune

    • Piste: 944 – 2.399 metri altitudine, 86 km lungime

    • Aglomeraţie: 30.454 – capacitate maximă pe oră

    • Zăpadă: 63% din zona schiabilă este acoperită cu zăpadă artificială, 100 cm stratul de zăpadă pe sezon

    • Restaurante: 18 în total (1 restaurant la 4,8 km de pistă), 8 din 10 la calitate

    • Preţ: 51,64 euro/ bilet de adult pentru o zi, în perioada de vârf a sezonului

    10. Zell am See, Austria

    Localizat pe o mică peninsulă, oraşul Zell am See este “păzit” în spate de muntele Schmittenhöhe. Primul teleschi a fost construit în 1928. Pistele de coborâre înspre Schmittental sunt toate marcate pentru experţi, dar există şi un drum cu un nivel mai mic de dificultate care duce spre centrul oraşului. Zell am See are şi o scenp culturală bogată – concerte de muzică clasică, festivaluri şi piese de teatru sunt organizate de-a lungul anului în castel.

    • Paturi: 5.200 în staţiune, 19.200 în regiune

    • Piste: 944 – 2.399 metri altitudine, 86 km lungime

    • Aglomeraţie: 30.454 – capacitate maximă pe oră

    • Zăpadă: 63% din zona schiabilă este acoperită cu zăpadă artificială, 100 cm stratul de zăpadă pe sezon

    • Restaurante: 18 în total (1 restaurant la 4,8 km de pistă), 8 din 10 la calitate

    • Preţ: 51,64 euro/ bilet de adult pentru o zi, în perioada de vârf a sezonului

    9. Les Deux Alpes, Franţa

    Zona cu cel mai mic nivel de dificultate pentru schi începe chiar din vârful platoului montan – pe gheţarii Mantel şi Girose. Pasionaţii pot schia aici şi în timpul verii, având la dispoziţie probabil cel mai bun parc de zăpadă pentru vară din lume. În timpul iernii, parcul este mutat la La Toura. Dintre pistele existente în zonă, Dôme de la Lauze este punctul de start pentru ceea ce e considerată cea mai lungă pârtie de de schi din lume: 17 kilometri până la Mont de Lans.

    • Paturi: 30.000

    • Piste: 1.280 – 3.568 metri altitudine, 134 km lungime

    • Aglomeraţie: 86.571 – capacitate maximă pe oră

    • Zăpadă: 25% din zona schiabilă este acoperită cu zăpadă artificială, 650 cm stratul de zăpadă pe sezon

    • Restaurante: 9 în total (1 restaurant la 14,9 km de pistă), 8 din 10 la calitate

    • Preţ: 45 euro/ bilet de adult pentru o zi, în perioada de vârf a sezonului

    8. Espace Killy, Franţa

    În timp ce centrul istoric al oraşului aminteşte de un sat montan savoiard, Tignes, pe de altă parte, este o staţiune construită cu un scop precis, cu elemente din ciment acoperite recent cu lemn şi piatră naturală. 

    • Paturi: 58.057

    • Piste: 1.550 – 3.456 metri altitudine, 232 km lungime

    • Aglomeraţie: 162.210 – capacitate maximă pe oră

    • Zăpadă: 50% din zona schiabilă este acoperită cu zăpadă artificială, 800 cm stratul de zăpadă pe sezon

    • Restaurante: 25 în total (1 restaurant la 9,3 km de pistă), 10 din 10 la calitate

    • Preţ: 50,5 euro/ bilet de adult pentru o zi, în perioada de vârf a sezonului

    7. Paradiski, Franţa

    Paradiski a luat naştere în 2003 prin construcţia Vanoise Express, un sistem de tekeschi pe două niveluri care trece pe deasupra canionului dintre două zone de schi: La Plagne şi Les Arcs. Ambele includ diferite opriri, de la sate vechi de munte, cum ar fi Villaroger, Champagny şi Montalbert, până la staţiuni special construite pentru schi, precum Arc 1950, o zonă de lux. La Plagne şi Les Arcs pun la dispoziţie kilometri de piste ideale penturu începători şi intermediari. Drumuri mai grele pot fi găsite în Les Arcs, unde se află şi cea mai rapidă pârtie de schi din lume – Kilomètre Lancé.

    • Paturi: 80.000

    • Piste: 1.200 – 3.220 metri altitudine, 380 km lungime

    • Aglomeraţie: 271.451 – capacitate maximă pe oră

    • Zăpadă: 15% din zona schiabilă este acoperită cu zăpadă artificială, 700cm stratul de zăpadă pe sezon

    • Restaurante: 43 în total (1 restaurant la 8,8 km de pistă), 7 din 10 la calitate

    • Preţ: 53,5 euro/ bilet de adult pentru o zi, în perioada de vârf a sezonului

    6. St Anton, Austria

    Considerat locul de naştere al schiului modern, St anton a găzduit în 2001 Campionatul Mondial de schi alpin, rămânând în acelaşi timp un sat prietenos şi cosmopolit. Zona de schi este o provocare pentru cei începători, în special prin zonele din Valluga, Schindlerkar şi Mattun.

    • Paturi: 10.359

    • Piste: 1.290 în total, 2.650 metri altitudine, 113 km lungime

    • Aglomeraţie: 56.691 – capacitate maximă pe oră

    • Zăpadă: 86% din zona schiabilă este acoperită cu zăpadă artificială, 1.200 cm stratul de zăpadă pe sezon

    • Restaurante: 14 în total (1 restaurant la 8,1 km de pistă), 10 din 10 la calitate

    • Preţ: 48 euro/ bilet de adult pentru o zi, în perioada de vârf a sezonului

    5. Trois Vallées, Franţa

    Méribel este situat în zona cea mai mare de schi din lume, Trois Vallées, formată în total din nouă munţi, dintre care cel mai înalt este Mont du Vallon, de 2.952 de metri, cu două pârtii excelente de nivel intermediar.

    • Paturi: 35.000

    • Piste: 1.112 – 3.242 metri altitudine, 493 km lungime

    • Aglomeraţie: 298.519 – capacitate maximă pe oră

    • Zăpadă: 33% din zona schiabilă este acoperită cu zăpadă artificială, 750 cm stratul de zăpadă pe sezon

    • Restaurante: 65 în total (1 restaurant la 8,1 km de pistă), 8 din 10 la calitate

    • Preţ: 57 euro/ bilet de adult pentru o zi, în perioada de vârf a sezonului

    4. Alpe d’Huez, Franţa

    Celebră pentru că este capătul uneia dintre cele mai grele etape din Tour de France, Alpe d’Huez este şi o minunată staţiune de schi, situată pe un platou vast însorit, deasupra văii Romanche. Staţiunea a fost construită în 1960 şi nu are un farmec aparte, dar are o ofertă mult mai variată faţă de alte staţiuni franceze: muzee, concerte, un cinematograf, patinoarul din Palais des Sports şi multe baruri şi restaurante. Pârtiile din apropierea staţiunii sunt perfecte pentru începători, nivelul de dificultate crescând odată cu altitudinea.

    • Paturi: 32.000

    • Piste: 1.080 – 3.318 metri altitudine, 176 km lungime

    • Aglomeraţie: 105.211 – capacitate maximă pe oră

    • Zăpadă: 34% din zona schiabilă este acoperită cu zăpadă artificială, 600 cm stratul de zăpadă pe sezon

    • Restaurante: 22 în total (1 restaurant la 8 km de pistă), 8 din 10 la calitate

    • Preţ: 47 euro/ bilet de adult pentru o zi, în perioada de vârf a sezonului

    3. Kitzbühel, Austria

    Este una dintre cele mai scumpe zone de schi din Austria şi acoperă munţii Hahnenkamm (1.660 metri), Ehrenbachhöhe (1.800 metri) şi Pengelstein (1.939 metri). Un itinerariu marcat, “safari”, traversează întreaga zonă dintre satul vecin Kirchberg şi Pass Thurn, pe o distanţă de 16 kilometri.

    • Paturi: 6.057 în staţiune, 16.423 în zonă

    • Piste: 778 – 1.997 metri altitudine, 197 km lungime

    • Aglomeraţie: 91.476 – capacitate maximă pe oră

    • Zăpadă: 62% din zona schiabilă este acoperită cu zăpadă artificială, 650 cm stratul de zăpadă pe sezon

    • Restaurante: 59 în total (1 restaurant la 8 km de pistă), 10 din 10 la calitate

    • Preţ: 47 euro/ bilet de adult pentru o zi, în perioada de vârf a sezonului

    2. Val Gardena, Italia

    Una dintre cele mai frumoase zone de schi din munţii italieni Dolomiţi, Grödner Valley sau Val Gardena acoperă trei sate: Selva, Santa Cristina şi Ortisei. Selva are cele mai multe hoteluri şi orferă cel mai direct acces la reţeaua de teleschi care leagă Val Gardena de văile Alta Badia şi Fassa. Santa Cristina este cunoscut pentru linişte şi tradiţie, iar Ortisei este un oraş mic şi vechi. Cea mai faimoasă pârtie de schi este Saslong, iar cele mai grele sunt Col Raiser, Mont Seura şi Dantercepies.

    • Paturi: 8.300 în staţiune, 60.539 în zonă

    • Piste: 1.258 – 3.270 metri altitudine, 375 km lungime

    • Aglomeraţie: 265.563 – capacitate maximă pe oră

    • Zăpadă: 57% din zona schiabilă este acoperită cu zăpadă artificială, 450 cm stratul de zăpadă pe sezon

    • Restaurante: 101 în total (1 restaurant la 3,7 km de pistă), 9,6 din 10 la calitate

    • Preţ: 52 euro/ bilet de adult pentru o zi, în perioada de vârf a sezonului

    1. Portes du Soleil, Franţa

    Morzine se numără printre cele mai mari şi tradiţionale staţiuni cu sporturi de iarnă din Franţa, fiind în special populară în rândul familiilor. Portes du Soleil este un complex de 14 staţiuni de schi din Franţa şi Elveţia, cele mai multe dintre ele fiind interconectate şi formând două domenii mari care pot fi accesate cu uşurinţă din Morzine.

    • Paturi: 21.000 în staţiune, 98.965 în zonă

    • Piste: 970 – 2.269 metri altitudine, 370 km lungime

    • Aglomeraţie: 253.915 – capacitate maximă pe oră

    • Zăpadă: 60% din zona schiabilă este acoperită cu zăpadă artificială, 800 cm stratul de zăpadă pe sezon

    • Restaurante: 90 în total (1 restaurant la 4,1 km de pistă), 9 din 10 la calitate

    • Preţ: 47,5 euro/ bilet de adult pentru o zi, în perioada de vârf a sezonului

  • Primăria Bucureşti: 210 utilaje de deszăpezire intervin în Capitală

    Totodată, operatorii au aplicat tratamente cu material antiderapant pentru combaterea poleiului în zona pantelor, rampelor şi a podurilor, atât pe parcursul nopţii, cât şi la primele ore ale dimineţii.

    Având în vedere scăderea temperaturilor, în acest moment, în cele doua centre sociale ale Primariei Capitalei sunt cazate 449 de persoane – 311 în complexul integrat de servicii sociale din Theodor Pallady şi 138 în centrul de la Berceni. În total, Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti (DGASMB) dispune de o capacitate de cazare de 1.100 de locuri.

    Primăria Capitalei a pus la dispoziţia bucureştenilor numarul de telefon gratuit 0800.800.868 pentru orice sesizări privind RADET, ENEL, ApaNova etc.