BusinessMagazin

Blog

  • Baneasa se sufoca de low-cost

    Companiile low-cost care vor incepe curand sa opereze zboruri de pe Baneasa vor urca gradul de ocupare spre 100%. Daca aeroportul nu isi va mari capacitatea, doritorii de low-cost au trei variante: sa zboare de pe Otopeni (mai scump), de pe aeroporturile din tara sau sa astepte.

     

    In 2001, dupa ce TAROM si-a mutat toate cursele pe aeroportul de la Otopeni, pe aeroportul Baneasa mai aterizau doar ocazional avioane, erau cam 20-30 de pasageri pe luna“, isi aminteste Stefan Mladin, oficial al Aeroportului Baneasa.

     

    Aeroportul s-a sustinut o perioada din cursele cargo, curierat, business (avioane personale) si, sporadic, din zborurile charter si low-cost pana in 2004, cand doua companii low-cost au inceput sa zboare regulat de pe Baneasa (Blue Air si My Air) si aeroportul s-a redresat. In 2006, aeroportul utilizat odinioara doar pentru curse interne a operat exclusiv curse externe (low-cost si charter), iar veniturile obtinute (6 milioane de euro) l-au scos de pe lista de obiective subventionate de Ministerul Transporturilor, care trebuia pana atunci sa dea aeroportului aproximativ 700.000 de euro pe an.

     

    Anul trecut numarul de pasageri care au zburat de pe sau spre Baneasa a ajuns la 700.000, iar numarul curselor a fost de aproximativ 8.000. „Practic, s-a dublat traficul comparativ cu 2005, cand numarul de pasageri a fost de 385.000“, spune Stefan Mladin. Zborurile comerciale reprezinta 90% din trafic, iar cele de curierat (UPS are doua curse zilnice catre Budapesta), de cargo si charter reprezinta 10%.

     

    Pentru 2007, oficialii aeroportului prognozeaza o crestere la fel de sustinuta a numarului de pasageri, pana la un milion. Cresterea va veni atat din dezvoltarea companiilor care opereaza si acum de pe Baneasa (Blue Air, Sky Europe, My Air), dar si din intrarea a inca doua companii (Wizz Air si German Wings). Wizz Air va incepe operarea din februarie, cu zboruri catre Barcelona, Londra, Roma si Budapesta, iar German Wings va incepe din martie zborurile catre Bonn (trei curse pe saptamana).

     

    „Daca la sfarsitul anului, cursele existente pe Baneasa ocupau 90% din sloturile existente (permisiunea data de o autoritate competenta pentru utilizarea tuturor elementelor infrastructurii unui aeroport, n.red.), din martie acestea vor fi acoperite in proportie de aproape 100%“, spune Stefan Mladin, care precizeaza ca deja operatorii existenti se cearta pe sloturi: „Multi vor sa zboare la ore de varf, precum dimineata sau seara, iar atunci cand sunt zboruri la un sfert de ora distanta, check-in-ul e depasit“. Odata cu apropierea de saturatie a sloturilor, oficialii se gandesc la situatia care se va crea la vara, odata cu inceperea perioadelor de concediu si, implicit, a zborurilor charter. Vara trecuta de pe Baneasa au zburat saptamanal, in medie, 50 de curse charter, iar piata este asteptata sa creasca in acest an. Anul trecut, in medie, 1.500 de pasageri au trecut in fiecare zi prin aeroportul din Baneasa, iar maximul pe care il poate realiza aeroportul la infrastructura actuala este de 2.000 de pasageri pe zi, cifra ce va fi atinsa la inceputul celui de-al doilea trimestru, dupa cum estimeaza autoritatile aeroportului.

     

    Ca la orele de varf pe Baneasa nu se poate nici respira o stiu prea bine mai ales pasagerii, dar si operatorii care zboara de acolo. Blue Air, compania cu cele mai multe zboruri de pe aeroportul secundar al Bucurestiului, spune ca are o colaborare buna cu aeroportul, dar ca impedimentele apar cand vine vorba de partea tehnica: „Lipsa proiectelor pentru dezvoltarea infrastructurii, in special in procesele legate de pasageri si refacerea pistei au creat o serie de probleme de-a lungul timpului, dar deocamdata nu ne gandim sa operam din alta parte, desi ramanem deschisi la alte posibile variante“, spune Raluca Pauna, reprezentant al operatorului roman low-cost.

     

    Conform Ministerului Transporturilor si reprezentantilor aeroportului, proiectele exista si o parte din ele se vor realiza in acest an. Primul proiect si, cel mai probabil, singurul care se va realiza in acest an este renovarea pistei. Dupa cum spun oficialii din minister, proiectul este lansat, iar pista va fi total renovata pana la sfarsitul acestui an. Stefan Mladin spune ca acum proiectul se afla in faza semnarii de contracte, iar investitia va totaliza 20 de milioane de euro, bani care vor veni printr-un credit de la Raiffeisen Bank. Inainte de efectuarea imprumutului, aeroportul Baneasa a comandat o evaluare pentru a o folosi la contractare. Evaluatorul, Elite Consulting, a estimat aeroportul din Baneasa la 800 de milioane de euro, luand in calcul nu numai aeroportul si functionalitatile lui, ci si valoarea de piata a celor 180 de hectare de teren aferente aeroportului.

     

    O alta investitie, la fel de importanta – cresterea capacitatii aerogarii pentru a facilita cresterea gradului de procesare a pasagerilor – este inca in varianta de aprobari. „Aceasta investitie ar presupune largirea salilor de venire, respectiv de sosire, ar costa cam 2 milioane de euro si ar creste capacitatea pana la aproape 3.500 de pasageri“, spune Stefan Mladin. Deocamdata, aceasta investitie – care s-ar putea face din surse proprii – nu este aprobata de Ministerul Transporturilor. Adrian Ionescu, purtator de cuvant al ministerului, spune ca acest proiect este in curs de aprobari.

     

    Daca nu mai este loc pe Baneasa, de ce nu se zboara de pe Henri Coanda (Otopeni)? Companiile aeriene au aceasta optiune, dar principalul impediment il reprezinta taxele de zbor, mai mari cu 30-40%. Cu toate acestea, sunt trei companii low-cost implantate acolo: una spaniola, care nu are deocamdata niciun zbor activ, Air Europa (cunoscuta in Romania deoarece opereaza vara multe din charterele de vacanta Romania-Spania) si doua italiene, Wind Jet (care zboara de trei ori pe saptamana la Forli, de unde face conexiune cu Catania si Palermo) si Alpi Eagles (care are trei zboruri pe saptamana la Venetia).

     

    Cele doua companii italiene sunt prezente in Romania printr-un parteneriat cu Globe Ground, una din companiile care asigura handlingul in aeroportul Otopeni si care opereaza si o agentie de turism. Globe Ground este detinuta in proportie de 50% de Penauille Servisair (care apartine integral companiei franceze Penauille Group) si 50% de Aeroportul International Henri Coanda si compania TAROM.

     

    Uniformizarea taxelor in cele doua aeroporturi va deveni posibila odata cu unificarea aeroporturilor Otopeni si Baneasa, proiect care ar urma sa fie aprobat (sau nu) luna viitoare. O eventuala unire a celor doua aeroporturi ar putea sa afecteze businessul devenit profitabil al Baneasa, deoarece, la aceleasi taxe, aeroportul din Otopeni are conditii mult mai bune, atuul Baneasa fiind in schimb apropierea de oras.

  • Asa s-au inmultit

    Numarul pasagerilor care au aterizat sau au decolat de pe aeroportul din Baneasa a crescut cu procente de doua sau chiar trei cifre de la an la an. Pe aeroportul Henri Coanda, cresterea a fost si este la fel de mare, doar ca baza de plecare a fost diferita.

     

    An

    Numar pasageri / aeroport

     

    Baneasa
    (Aurel Vlaicu)

    Henri Coanda
    (Otopeni)

    2002

    30.000

    1.100.000

    2003

    170.000

    1.900.000

    2004

    210.000

    2.600.000

    2005

    385.000

    3.000.000

    2006

    700.000

    3.500.000

    2007

    1.000.000

    4.500.000

     

    Sursa: INS

  • De unde vin, unde se duc

    Traficul pe aeroporturile din Romania a crescut in 2006 cu 21,8% fata de anul precedent, ajungand la 5 mil. pasageri, conform Institutului National de Statistica.

     

    AEROPORTURI. Cele mai solicitate aeroporturi au fost, in aceasta ordine, Henri Coanda, Aeroportul International Timisoara, Aeroportul Baneasa si Cluj-Napoca. Pe Henri Coanda

    s-au imbarcat si au debarcat aproximativ jumatate din totalul pasagerilor (53%).

     

    PROVENIENTA: Principala tara de unde au sosit pasageri este Italia, tara de provenienta a mai mult de 10% din totalul pasagerilor debarcati, urmata de Germania, Franta, Olanda si Austria.

     

    DESTINATII: Aeroportul pentru care s-au imbarcat cei mai multi pasageri din Romania a fost Milano-Malpensa (120.000 de pasageri), urmat de Charles de Gaulle din Paris (110.000) si aeroportul din München (109.000).

  • Piata gogosilor creste vazand cu ochii

    Ritmul de extindere a francizelor cu gogosi i-a propulsat pe investitori intr-o noua etapa: deschiderea de fabrici cu linii de productie suficient de mari pentru a sustine dezvoltarea. Numai pentru acest an se pregatesc investitii de peste 4 milioane de euro.

     

    Christian Macedonschi, nepotul poetului cu acelasi nume, a cumparat spre sfarsitul anului trecut un hectar de teren in localitatea Cristian, din judetul Brasov. Nu va ridica acolo o cabana ca sa caute inspiratie privind muntii, ci, pasionat de cafea si gustari care se asorteaza cu cafeaua, va construi o fabrica de gogosi in care spune ca va investi un milion de euro (70% pentru echipamente, 30% pentru teren si constructia halei) si care va urma sa produca 6 milioane de gogosi pe an, incepand cu a doua jumatate a lui 2007.

     

    Gogosile vor fi congelate, ambalate, iar o parte din ele vor pleca spre Germania si Ungaria, in timp ce cealalta parte vor ramane in tara, unde va alimenta punctele de vanzare pe care Christian Macedonschi a inceput sa le dezvolte inca de anul trecut.

     

    „Primul nostru contract pentru vanzare de gogosi l-am incheiat cu hipermarketurile real, in toate magazinele pe care le au ei deschise (in opt orase de provincie)“, spune Christian Macedonschi. Standurile au fost plasate in magazinele real, fiind operate de firma lui Macedonschi, Trus HoReCa Services, impreuna cu partenerul lor german, Roka GMBH.

     

    Dupa cateva luni, in care vanzarile au atins peste 3.000 de gogosi pe zi, Christian Macedonschi s-a gandit sa dezvolte conceptul: „Mi-am zis: ce rost are sa vindem numai gogosi – la o gogoasa merge si un suc fresh si o cafea, iar pentru cei mici o inghetata“. Astfel a aparut conceptul „Live hi, eat fresh“ – un stand dotat cu expresor de cafea, storcatoare de fructe si automat de inghetata.

     

    „Deocamdata avem contract de exclusivitate cu real, dar din luna mai vom iesi cu acest concept in regim de franciza pe piata“, spune Macedonschi. „Live hi, eat fresh“ va fi vandut in regim de franciza, inclusiv pentru cei ce ar dori sa deschida un stand intr-un super sau hipermarket. „Taxa de intrare va fi de 15.000 euro si va fi necesara si o garantie bancara de 15.000 euro“, spune Macedonschi. Acesta sustine ca are cereri de franciza atat din Romania, dar si din Bulgaria, Ucraina si Ungaria, dar ca in primul an va acorda cu totul maxim 20 de francize.

     

    Fiind blocat de contractul de exclusivitate cu real, proiectul de franciza al lui Macedonschi nu este deocamdata disponibil. Pentru moment nu mai sunt disponibile nici cele mai cunoscute francize de gogosi din tara, Gogoasa Infuriata. Cristi Coman, unul dintre investitorii in reteaua Gogoasa Infuriata, spune ca nu va mai da francize pana la sfarsitul acestui an, cand va iesi pe piata cu „mai mult decat o gogoserie“: „Va fi un concept de bistro, pentru care vom solicita francizatilor o suprafata de vanzare de 50 mp, unde vor fi scaune inalte si mese, dar si o taxa mai mare de intrare, de aproximativ 20.000 de euro, in care vor intra si mai multe facilitati“. Coman precizeaza ca va lansa si un sistem de rate pentru franciza, pentru a nu mai exista impedimentul de a plati intreaga suma de la inceput. Noile francize vor aduce insa si profit mai mare: daca la o actuala franciza Gogoasa Infuriata profitul net al francizatului ajunge cam la 1.000-1.300 de euro pe luna, in cazul noii francize, Cristi Coman estimeaza un castig lunar de peste 2.500 de euro pentru francizat.

     

    Clientii Gogoasa Infuriata vor avea acces in noile bistrouri nu numai la gogosi, ci si la cafea (brandul „Cafea’n drum“ urmand a fi dezvoltat, pastrandu-si insa furnizorul – Nestlé, cu brandul Nescafé), la pizza, covrigi si diverse alte produse de patiserie congelate. Pentru a putea lansa acest proiect, Cristi Coman si partenerul sau, Cosmin Predulescu, afirma ca vor investi un milion de euro intr-o fabrica de productie in Bucuresti, in cartierul Berceni, alaturi de locul unde se afla momentan si mica linie de productie unde se produc, de doi ani, berlinezele (acestea fiind produse proaspete, care se fac noaptea in fabrica si se duc dimineata la cele 14 magazine din Bucuresti). „Cea mai mare investitie va fi in echipamente – este vorba de multe linii de productie, dar si terenul si constructia vor fi destul de scumpe“, spune Coman.

     

    Investitiile facute de francizori vor duce asadar la scumpirea francizelor cu gogosi. Ramane insa pe piata si o franciza mai ieftina din punctul de vedere al investitiei initiale – Melibeea Market, firma de la Suceava care a lansat brandul de gogosi Iamy. Investitia initiala este de aproape 2.000 de euro, iar produsele mai ieftine au facut ca firma sa apara si in orase mai mici, precum Husi, Fundulea, Topoloveni, Brosteni sau Targu-Neamt. Mirela Botezatu, directorul Melibeea, spune ca, de cand a lansat franciza, in 2004 (firma incepand in acel an cu primul magazin in Suceava) a gandit in asa fel conceptul incat sa poata livra gogosi congelate catre toti francizatii.

     

    Daca pana acum principala preocupare a francizorilor era sa acopere cu produse magazinele proprii (trimitand zilnic sau de cateva ori pe saptamana acolo produse finite), constructia fabricilor din acest an vizeaza si alta piata: magazinele cash & carry, care vor prelua produsele congelate si le vor vinde, urmand a fi cumparate de gogoserii independente sau de restaurante.

     

    „Ce s-a intamplat pana acum in domeniul acesta al gogosilor a fost doar un inceput, dar 2007 va aduce adevarata crestere“, spune Mirela Botezatu, dezvoltatorul francizei Melibeea Market, care precizeaza ca normele europene nu mai permit ca o gogoserie aflata, de exemplu, intr-o piata sa fabrice coca pe loc, iar proprietarul acesteia va trebui sa cumpere de undeva produsul congelat. „In acest sens, am semnat deja un contract cu Metro si din luna martie vom intra cu o promotie in care vom vinde gogosi congelate en-gros“, spune Mirela Botezatu.

     

    Pentru a putea sustine atat francizele existente (la al caror numar de 60 de unitati li se vor mai adauga cam 30-40 in acest an, conform estimarilor Melibeea), cat si pentru a putea vinde in retelele cash & carry sau altor doritori, Mirela Botezatu a inceput constructia, tot la Suceava, a unei fabrici complexe, unde va produce atat gogosi, cat si produse de patiserie, cu o capacitate de 9.000 de bucati pe ora. „Proiectul initial pentru aceasta fabrica este evaluat la 2,4 milioane de euro, dar cred ca pana vom deschide fabrica, in septembrie, se vor adauga costuri suplimentare“, spune Mirela Botezatu.

     

    Pentru vanzari in magazinele cash &  carry lucreaza si Christian Macedonschi, care va livra din toamna acestora atat gogosi congelate, cat si papanasi congelati. „Papanasii congelati sunt foarte cautati de restaurante, deoarece pregatirea lor in bucatarie dureaza foarte mult (peste jumatate de ora)“, spune investitorul.

     

    Daca produsele locale merg bine, lanturile americane de gogosi nu au avut prea mare succes in Romania: trei gogoserii Dunkin Donuts au fost deschise in Bucuresti in urma cu patru ani, iar la sfarsitul lui 2005 brandul a iesit de pe piata. Principalul motiv ar fi fost preturile produselor, destul de mari (de la 4 la 7 lei).

     

    Acum, pe piata romaneasca este un alt brand de gogosi americane, Daylight Donuts, cu trei puncte de vanzare in Bucuresti si cate unul in Galati si in Brasov, dupa cum spune Adrian Gheorghe, directorul general al Thinkbig, firma de consiliere in domeniul francizelor, care a adus in Romania brandul Daylight Donuts.

     

    Adrian Gheorghe crede ca ascensiunea mai lenta a gogoseriilor venite din afara tarii are doua explicatii: prima e investitia (care e de aproximativ trei ori mai mare decat a unei francize locale), iar a doua tine de capacitatea de management a francizei: „Este o mare diferenta intre un investitor local care decide sa deschida o afacere in franciza si care, odata lansata investitia, isi canalizeaza toate eforturile pentru dezvoltarea ei, si un director de dezvoltare a retelei angajat al unei companii care are francize in zeci de tari cateodata si abia le poate urmari“.

     

    Fie ca sunt americani sau romanesti, aburii de gogosi calde rar si-au ratat clientii. Iar daca ne gandim ca un bistro vinde cel putin o mie de gogosi pe zi, tintele de crestere afisate de francizori nu par exagerate.

  • Profit din gogosi

    Francizorii de branduri cu gogosi au raportat pentru anul trecut cifre de afaceri in crestere. Cu toate acestea, profitul ramane inca modest.

     

    GOGOASA INFURIATA. Anul trecut cifra de afaceri a producatorului de gogosi a fost de 1,3 milioane de euro, iar profitul brut raportat – 57.000 de euro.

     

    IAMY. Redeventele de la cele 60 de gogoserii deschise, precum si profitul propriilor unitati i-au adus firmei din Suceava un profit de doar 20.000 euro, la o cifra de afaceri de aproape 1 milion de euro.

     

    DAYLIGHT DONUTS. Brandul american are deocamdata doar trei puncte de vanzare in Bucuresti si cate unul in Galati si in Brasov, dar are planuri de extindere in orasele cu peste 100.000 de locuitori, in speta in centrele comerciale locale.

  • Bancile dau bani de aruncat pe Bursa

    Pentru cei care vor sa joace la bursa mai multi bani decat au, exista solutii: bancile dau credite si pentru asa ceva, exista si imprumuturile de nevoi personale, iar in curand brokerii isi vor credita direct clientii.

     

    Doua banci, deocamdata, au in portofoliu imprumuturi pentru cei ce vor sa cumpere actiuni la Bursa de Valori: Libra Bank (in colaborare cu societatea de servicii de investitii financiare Vanguard) si Banca Transilvania (prin intermediul companiei de specialitate din cadrul aceluiasi grup, BT Securities). Lansat cam in acelasi timp, in urma cu aproximativ un an, creditul pentru investitii pe Bursa si-a gasit repede clienti. Asa se face ca la Libra Bank portofoliul de clienti pentru acest tip de imprumut numara in prezent circa 70 de contracte semnate, in valoare totala de peste trei milioane de dolari. La Banca Transilvania, aceste informatii nu sunt publice, reprezentantii bancii invocand confidentialitatea lor, pe motiv ca banca este listata la Bursa de Valori.

     

    Pe de alta parte, in acest moment aproape ca nu mai exista banca in Romania sa nu aiba in oferta cel putin un imprumut pentru nevoi personale nenominalizate – la fel de bune si ele pentru astfel de plasamente. Si tot pentru cei ce sunt dispusi sa riste la BVB mai mult decat ii tine propriul buzunar, viitorul (destul de apropiat, sustin reprezentantii societatilor de brokeraj) aduce inca o veste buna. „Vrem sa introducem tranzactii de cont in marja undeva in primul trimestru din 2007“, a declarat pentru BUSINESS Magazin Razvan Pasol, presedinte si director general al Intercapital Invest. Tranzactiile in marja, teoretic posibile dupa ce in septembrie anul trecut a intrat in vigoare noul Cod bursier, dar intarziate de lipsa pana de curand a unor reglementari necesare, sunt, de fapt, tranzactii cu bani imprumutati direct de la brokeri.

     

    Asadar, surse de finantare pentru cei ce vor sa joace la bursa exista si vor fi si mai multe cat de curand. Teoretic cel putin, oricine poate avea acces la ele – practica insa mai cerne un pic potentialii clienti. Cine si in ce conditii poate imprumuta bani pentru a investi in actiuni? Si mai ales cat e risc in decizia de a investi la bursa niste bani pe care se plateste o dobanda deloc neglijabila?

     

    „E de asteptat ca cererea (pentru tranzactii in marja – n.red.) sa vina mai ales din partea segmentului de clienti speculativi“, este de parere Alin Brendea, director de operatiuni la Prime Transaction, o alta societate de brokeraj ce se pregateste sa ofere astfel de servicii „undeva in urmatoarele sase luni, cel mai probabil“. Investitorii speculativi sunt in genere mai dornici de noi fonduri, insa nu sunt exclusi si alti potentiali clienti. „Cineva poate sa acceseze astfel de instrumente in cazul unor subscrieri de capital, spre exemplu, sau pentru alte situatii similare“, adauga Brendea.

     

    In cazul unor astfel de imprumuturi, direct de la brokeri, regulile generale sunt date de Codul bursier – investitorii trebuie sa depuna garantii reprezentand echivalentul a cel putin jumatate din valoarea de piata a actiunilor ce urmeaza sa fie cumparate. Aceasta garantie (ce poate fi in numerar sau in alte titluri detinute) ar putea fi insa si mai mare, spun brokerii, in functie de deciziile lor interne. „O sa avem marje mai mari“, spune deja Razvan Pasol de la Intercapital, iar Brendea subliniaza si ca cerintele privind actiunile aduse ca garantie vor fi atent studiate. „Trebuie sa fie actiuni lichide, macar intr-o anumita masura, iar in cazul in care au avut cresteri foarte mari, nu vor fi evaluate probabil chiar la valoarea maxima“. Explicatia este, de altfel, destul de banala: in cazul in care valoarea contului scade prea mult, brokerul poate vinde automat (conform contractului) garantiile aduse de investitor.

     

    Cat despre costuri, dobanda platita pentru banii imprumutati va fi cel mai probabil peste dobanda bancara, admite Brendea – in primul rand pentru ca este un instrument mai comod decat creditul bancar (fiind accesibil clientului direct la broker) si, in al doilea rand, pentru ca multe societati de brokeraj vor fi nevoite sa se refinanteze de la banci pentru a putea acorda astfel de imprumuturi. Cele mai avantajate societati, din acest punct de vedere, sunt evident cele ce fac parte dintr-un grup financiar (avand „in familie“ si o banca).

     

    Pentru moment insa, creditele raman principala sursa de finantare pentru cei ce vor sa riste pe Bursa mai mult decat fondurile proprii. Ambele imprumuturi sunt in lei, iar solicitantul trebuie sa asigure garantii in proportie de 100% din valoarea creditului primit. Pentru linia de credit de la Libra Bank, numita SMART, garantia este reprezentata de valoarea ponderata a actiunilor din portofoliul detinut de solicitant, afirma Corina State, marketing manager la Vanguard (societatea prin care se ofera acest imprumut). Creditul este disponibil clientilor cu cel putin 30.000 de lei portofoliu ponderat, adauga State. Pe toata perioada de creditare, clientul poate face tranzactii cu aceste actiuni, atat timp cat valoarea portofoliului ponderat nu scade sub 100% din valoarea creditului primit. Si la Banca Transilvania garantiile trebuie sa acopere 100% din valoarea creditului si dobanda pe trei luni, clientul fiind nevoit sa incheie o polita individuala de risc financiar emisa de BT Asigurari (la valoarea creditului si a dobanzii pe trei luni), daca are suficiente actiuni in portofoliu. Daca nu, polita va acoperi 25% din valoarea necesarului de garantat, in completare solicitandu-se garantii reale imobiliare sau un depozit colateral (pentru 75%).

     

    Cat costa un astfel de credit? La Banca Transilvania, dobanda pentru creditul in lei este de 11% pe an, variabila, in timp ce la Libra Bank costul creditului pentru investitii in valori mobiliare tranzactionate pe piata de capital este de 15,5% pe an. Sunt dobanzi apropiate de cele ale imprumuturilor de nevoi personale nenominalizate, folosite si ele „in mod neoficial“, cum spune Pasol, pentru investitii pe Bursa. Exista totusi si banci care impun prin contract ca banii, desi sunt imprumutati pentru nevoi nenominalizate, sa nu fie investiti la bursa. Motivatia este, de altfel, evidenta: riscul jocului pe bursa este sensibil mai mare decat al altor investitii.

     

    Iar castigurile oferite de Bursa de Valori, chiar daca in scadere fata de anii precedenti, au fost in 2006 cel putin interesante: indicele BET (care exprima evolutia celor mai lichide zece actiuni din piata) a crescut cu 22,3%, iar BET FI (care exprima evolutia Societatilor de Investitii Financiare) a urcat cu 32,41%.

     

    Spre comparatie, depozitele bancare au inceput sa aduca doar spre sfarsitul anului trecut dobanzi in jur de 10% pe an, dupa ce aproape tot anul se mentinusera la valori considerabil mai mici. Nici fondurile de investitii n-au adus randamente cu mult mai spectaculoase – o medie de circa 8% la finele anului, doar cu putin mai mult decat un clasic depozit bancar. Desigur, nimeni nu garanteaza ca bursa va avea doar zile bune – o corectie abrupta nu poate fi prevazuta de nicio statistica. Dar ele exista si pot face rapid diferenta. Dar o privire aruncata pe calculele Comisiei Nationale de Prognoza arata perspective bune si in viitor pentru cei ce aleg bursa: randamentele anuale sunt estimate la peste 21%.

  • Bani in plus

    Sursele de finantare pentru investitorii pe piata de capital incep sa se inmulteasca.

     

    CREDITELE DEDICATE: Libra Bank in colaborare cu Vanguard si Banca Transilvania cu BT Securities ofera imprumuturi pentru achizitia de actiuni. Dobanzile sunt de 15,5% pe an, respectiv 11% pe an pentru creditele in lei.

     

    CREDITELE DE NEVOI PERSONALE: Imprumuturile pentru nevoi nenominalizate nu mai lipsesc din portofoliul aproape niciunei banci. Cu dobanzi ce variaza in jur de 15-20%, si ele pot oferi resurse pentru investitii pe piata de capital.

     

    TRANZACTIONAREA IN MARJA: In curand, brokerii vor oferi astfel de tranzactii practic cu credite acordate chiar de ei. Dobanzile vor fi, spun brokerii, peste nivelul celor de la credite, dat fiind ca sunt mai usor accesibile, pe de o parte, dar pentru brokeri implica si costul refinantarii.

  • TEHNOLOGIE: Fiindca asa au grait zeii

    Industria IT&C este de departe cea mai dinamica din tot peisajul economic, dar si cea mai spectaculoasa, pentru ca modifica rapid si fundamental felul in care traim. A confirmat-o cam tot ce s-a intamplat la Consumer Electronics Show 2007.

     

    Saptamana trecuta, in fata pavilionului Yahoo! de la Consumer Electronic Show 2007 (CES) din Las Vegas, proclamat drept cel mai mare targ mondial de profil, era la anumite ore coada. Oameni veniti din toata lumea sa-si expuna  inovatiile tehnologice, analisti IT&C, ziaristi specializati asteptau rabdatori sa ajunga in interior pentru a-si alcatui un melanj savuros din diferite tipuri de inghetata. Era un happening de promovare pus la cale de celebrul portal Internet, care altfel nu se simte tocmai bine in competitia cu rivalul sau Google.

     

    Paharele uriase cu inghetata sunt unul din simbolurile belsugului consumist din Statele Unite. Iar CES, organizat de patru decenii incoace numai de americani, nu avea cum sa nu imprumute ceva din comportamentul acestora: pofta de spectacol (denumirea evenimentului e cat se poate de potrivita) si, mai ales, atmosfera de competitie pe viata si pe moarte, mult mai vizibila decat in cazul targului anual similar pus la cale de europeni, CeBIT. Sa nu uitam ca 90 dintre cei mai bogati 400 de americani inventariati de Forbes si-au constituit averea din software, hardware, Internet si servicii specifice. Si tot in aceasta industrie a aparut cel mai bogat om din lume.

     

    Un exemplu concludent de competitie acerba: razboiul discurilor optice, capabile sa stocheze filme cu imagine de inalta definitie: Blu-ray si HD DVD. Fiecare tehnologie este sustinuta de anumiti producatori de electronice sau de mari case de productie de film (e adevarat, unii joaca insa la doua capete). Timp de luni bune, analistii au tot facut pronosticuri asupra castigatorului, care sigur ar urma sa-si trimita competitorul in zona falimentului. Intre timp a fost creat playerul „democratic“, capabil sa redea ambele formate, dar lupta nu s-a domolit. La targul din Las Vegas a continuat confruntarea, inclusiv mediatica. In vreme ce in publicatia oficiala a CES au aparut articole de sustinere a formatului HD DVD, tabara Blu-ray a raspandit pe la standurile cu comunicate de presa o revista proprie de propaganda, destul de agresiva, care titra cu litere de o schioapa: „Victoria Blu-ray este inevitabila“. Si argumenta pe baza vanzarilor explozive ale PlayStation 3, consola de video games semnata Sony, capabila totodata sa ruleze acest tip de disc.

     

    E posibil ca lucrurile sa se lamureasca totusi intr-un timp rezonabil, atat timp cat unii analisti (Kagan Research, de exemplu) prevad ca in maximum cinci ani piata discurilor HD o va eclipsa pe cea a DVD-urilor clasice. Consumatori inraiti ai noilor tehnologii, 41% dintre americani vor avea deja televizoare de inalta definitie la sfarsitul acestui an, iar lipsa deznodamantului in povestea Blu-ray versus HD DVD a tot complicat pana acum lucrurile, derutandu-i pe cumparatorii care n-au mai stiut ce player sa-si ia, ca sa nu cheltuiasca banii degeaba.

     

    Prin traditie, CES este privit mai ales drept un targ al tendintelor, al viitorului. Show-ul  pe care marile companii il desfasoara aici are doua acte principale: lansarea unor echipamente sau tehnologii care vor intra in scurt timp pe piata si dezvaluirea unor proiecte revolutionare care mai au de asteptat insa cativa ani pana sa se concretizeze. Acestea din urma, insumate si coroborate, permit in final coagularea tendintelor noii lumi digitale, avand Internetul drept coloana vertebrala, atat pentru business, cat si pentru entertainment.

     

    Reuniti in acelasi spatiu si pusi sa arate de ce sunt in stare, liderii companiilor tehnologice par niste zei care stiu cel mai bine ce ne trebuie noua, pamantenilor de rand, pentru a fi fericiti: sa fim tot timpul conectati la informatia electronica si distrati cu cat mai multe show-uri multimedia, la o calitate a imaginii high definition. E drept ca o parte dintre propunerile lor tehnologice sunt simple exercitii de stil, pentru ca nu vor merge niciodata spre definitivare. Dar unde sa-si gaseasca imaginatia un loc mai propice decat in acesta industrie pentru care entertainmentul oferit consumatorilor prin echipamente si servicii este o obsesie?

     

    Prin urmare, nu lipsesc din reteta spectacolului tehnologic nici micile cacealmale, concretizate mai ales in hiperbolizarea performantei produselor. De pilda, revolutionarul robot Asimo produs de Honda a tinut la CES o demonstratie in fata unui public strans ca la urs. Asimo s-a dovedit capabil sa alerge natural, sa urce scarile, sa joace fotbal, sa dialogheze cu insotitorii sai. La final, dupa ce a cules aplauze calduroase (e induiosator de uman cu vocea lui de personaj de desene animate), un ziarist i-a intrebat pe tehnicieni cat de mult au folosit  telecomanda in demonstratia capacitatilor robotelului, altfel cel mai evoluat din lume. Oficialii Honda au admis cu oarece jena (telecomanda nu s-a vazut nicio clipa) ca initierea tipurilor de miscari ale lui Asimo s-a facut prin remote control – „insa restul, tot ce ati vazut, l-a facut robotul, fara ajutor“.   

     

    Nume grele ale industriei IT&C, adevarati eroi civilizatori in domeniul tehnologiei, au sosit in acest an la CES pentru a vorbi despre viitor. Lista a fost deschisa de Bill Gates, al carui discurs a creionat imaginea Microsoft drept o corporatie preocupata sa dezvolte software pentru domenii dintre cele mai diverse, de la sisteme de comunicatii si entertainment pentru automobile (impreuna cu Ford) pana la bucatarii si dormitoare inteligente. Surpriza Microsoft la CES a fost prezentarea in premiera a unor functii evoluate ale noului sistem de operare Windows Vista, cum sunt hartile 3D pentru pozitionare, wallpaper-urile full motion (in loc de imagini statice, ca pana acum, vom putea pune pe monitorul computerului, drept fundal, scurte inregistrari video) sau noua functie de cautare dupa cuvinte, care permite scanarea aprofundata a tot ce inseamna informatie in computer: e-mail, documente, site-uri vizitate.

     

    Au starnit interesul si noile functii de editare si organizare a fotografiilor digitale. Microsoft pare sa-si fi ales doua tinte de dezvoltare pe viitor: accesul individului la informatie oriunde si oricand (conectivitate) si entertainmentul digital. Astfel au aparut proiecte noi: solutii software pentru televiziunea digitala, de inalta definitie, livrata prin Internet de mare viteza si a carei structura de programe, de informatie si de interval al consumului pot fi croite dupa gusturile fiecarui utilizator, sau chiar folosirea consolei de jocuri video Xbox 360 drept echipament (set-top box) pentru livrarea aceleiasi televiziuni de noua generatie.

     

    Concluzia a fost ca, in urmatorii cinci ani, televiziunea va deveni fundamental cu totul alta: interactiva, personalizata, capabila sa combine diverse tipuri de informatie si cu o evidenta nota democratica, pentru ca inregistrarile video personale, facute de amatori, se vor amesteca, spre a fi consumate in familie sau comunitatea virtuala,  printre cele profesioniste (my own television). Iar televiziunea a tinut, de altfel, capul de afis si printre producatorii de echipamente, dar si de software si aplicatii. Nu mai e un basm ca televizoarele plate de ultima generatie au ajuns la preturi decente. Competitia este intensa si aici, marii fabricanti ajungand la performante notabile in materie de design, dimensiune a ecranului si rafinament tehnologic.

     

    Nu au lipsit de la CES sefii celor mai mari producatori mondiali de telefoane mobile – Olli Peka Kallasvuo de la Nokia, si Ed Zander, rivalul sau de la Motorola – aflati in permanenta disputa pentru locul unu mondial. Convergenta tehnologiilor a fost laitmotivul si in discursurile celor doi. Motorola este preocupata intens de solutiile pentru televiziune pe telefonul mobil, de acces la continutul multimedia in orice situatie pe acelasi terminal. Firma americana a definitivat si un parteneriat cu Yahoo! pentru crearea unui serviciu de Internet mobil destinat terminalului RAZR MAX si care sa ofere stiri in timp real, cautare, e-mail, plus acces la servicul foto Flickr.com.   

     

    Presedintele si CEO al Nokia, Olli Peka Kallasvuo, a remarcat ca, dupa cum Internetul evolueaza permanent, tot asa trebuie sa se intample si cu echipamentele care ni-l furnizeaza. A reamintit ca telefoanele mobile tind sa devina adevarate computere portabile, destule modele fiind mai puternice decat erau multe dintre PC-uri acum 10 ani: exemplul sau a fost modelul N95 (care va fi lansat in martie), dotat cu camera foto performanta, MP3 player, Web browser si navigator GPS. Si pentru a se asigura ca utilizatorii de telefoane-computere mobile vor avea ce face cu noile lor jucarii, Nokia va dezvolta o retea wireless de Internet de mare viteza de tip WiMax.

     

    Combinatiile de tehnologii, definite de un termen drag artizanilor IT&C – convergenta – par infinite: televiziune plus Internet, jocuri video si televiziune, telefonie si televiziune plus Internet, automobile si software si lista ramane deschisa. Pare clar pentru toata lumea ca, fie ca o dorim sau nu, peste cativa ani nu vom mai fi aceiasi. Zeii tehnologici ne pregatesc jucarii fascinante si un nou mod de viata. Totalmente digital. The show will go on!

  • CES 2007 in cifre

    • 2.700 de companii expozante
    • 140.000 de participanti
    • Circa 7.000 de vizitatori pe zi
    • Suprafata de expunere echivaleaza cu cea a 35 de terenuri de fotbal, de 11 ori mai mare decat cea de la prima editie, din 1967
    • La editia de anul trecut s-au consumat peste 100.000 de cesti de cafea Starbucks, estimarea pentru editia de acum fiind de 115.000.

  • Pe catwalk

    SHARP a lansat cel mai mare televizor LCD din lume (diagonala de 2,7 metri) care va intra in magazine in vara. Pretul urmeaza sa fie anuntat.

     

    HITACHI a devenit campioana stocarii de informatie, cu un hard disc de 1 TB (1.000 GB), o capacitate suficienta pentru a inmagazina mii de filme. Intreaga colectie de carti a Congresului american ar intra pe 10 astfel de componente. Pret: 400 $.

     

    MOTOROLA a anuntat un parteneriat cu Warner Music Group, pentru lansarea pe piata a unor carduri de memorie incarcate cu hituri muzicale din anii ’70 si ’80 care pot fi ascultate pe telefonul mobil.

     

    LG a prezentat primul sau player hybrid Blu-ray Disc si HD DVD, inclusiv o varianta  pentru PC, pe nume „super Multi Blue“. Va fi lansat in curand, la un pret de 1.200 $.

     

    HP incearca piata cu TouchSmart PC, primul computer proiectat special pentru bucatarie. Va fi lansat in curand, are ecran tactil, iar conectat la cablul TV joaca si rolul de televizor. Va fi echipat cu Windows Vista.

     

    DirecTV va infiinta prima liga mondiala profesionista a gamer-ilor. Fiecare regiune (cele doua Americi, Marea Britanie, Europa, Orientul Mijlociu, Asia si Australia) va organiza campionate online pentru a-si desemna echipa campioana la jocuri video. Patru dintre acestea se vor infrunta intr-un Grand Slam, dupa modelul altor sporturi. Finala va avea loc, evident, in SUA.

     

    MICROROBOT a finalizat o noua generatie de roboti-mop care se deplaseaza autonom, analizeaza gradul de murdarie a podelelor, le aspira, le freaca si le spala dintr-o singura trecere. La final se duce singur la priza pentru a se alimenta.

     

    SANYO propune fotoliul de relaxare „Gravitatie zero“. Pozitia in care sta ocupantul este foarte relaxanta, fiind adoptata si de astronauti la lansarea in spatiu. Fotoliul executa un masaj delicat cu ajutorul a 24 de airbag-uri.

     

    SAMSUNG a lansat nu mai putin de cinci camere foto digitale, cu rezolutii cuprinse intre 6 si 10 megapixeli si la preturi convenabile.

     

    SANDISK a starnit interesul cu noul sau MP3 player Wi-Fi, considerat de unii drept un rival serios al celebrului iPod. Principalul avantaj al Sansa Connect, denumirea noului device, este ca se conecteaza la Internet wireless, oriunde identifica un hotspot, si isi „trage“ muzica. De asemenea, posesorii noului player isi vor putea trimite muzica unul altuia.