Bancile dau bani de aruncat pe Bursa

Doua banci, deocamdata, au in portofoliu imprumuturi pentru cei ce vor sa cumpere actiuni la Bursa de Valori: Libra Bank (in colaborare cu societatea de servicii de investitii financiare Vanguard) si Banca Transilvania (prin intermediul companiei de specialitate din cadrul aceluiasi grup, BT Securities). Lansat cam in acelasi timp, in urma cu aproximativ un an, creditul pentru investitii pe Bursa si-a gasit repede clienti. Asa se face ca la Libra Bank portofoliul de clienti pentru acest tip de imprumut numara in prezent circa 70 de contracte semnate, in valoare totala de peste trei milioane de dolari. La Banca Transilvania, aceste informatii nu sunt publice, reprezentantii bancii invocand confidentialitatea lor, pe motiv ca banca este listata la Bursa de Valori.

Pe de alta parte, in acest moment aproape ca nu mai exista banca in Romania sa nu aiba in oferta cel putin un imprumut pentru nevoi personale nenominalizate – la fel de bune si ele pentru astfel de plasamente. Si tot pentru cei ce sunt dispusi sa riste la BVB mai mult decat ii tine propriul buzunar, viitorul (destul de apropiat, sustin reprezentantii societatilor de brokeraj) aduce inca o veste buna. „Vrem sa introducem tranzactii de cont in marja undeva in primul trimestru din 2007“, a declarat pentru BUSINESS Magazin Razvan Pasol, presedinte si director general al Intercapital Invest. Tranzactiile in marja, teoretic posibile dupa ce in septembrie anul trecut a intrat in vigoare noul Cod bursier, dar intarziate de lipsa pana de curand a unor reglementari necesare, sunt, de fapt, tranzactii cu bani imprumutati direct de la brokeri.

Asadar, surse de finantare pentru cei ce vor sa joace la bursa exista si vor fi si mai multe cat de curand. Teoretic cel putin, oricine poate avea acces la ele – practica insa mai cerne un pic potentialii clienti. Cine si in ce conditii poate imprumuta bani pentru a investi in actiuni? Si mai ales cat e risc in decizia de a investi la bursa niste bani pe care se plateste o dobanda deloc neglijabila?

„E de asteptat ca cererea (pentru tranzactii in marja – n.red.) sa vina mai ales din partea segmentului de clienti speculativi“, este de parere Alin Brendea, director de operatiuni la Prime Transaction, o alta societate de brokeraj ce se pregateste sa ofere astfel de servicii „undeva in urmatoarele sase luni, cel mai probabil“. Investitorii speculativi sunt in genere mai dornici de noi fonduri, insa nu sunt exclusi si alti potentiali clienti. „Cineva poate sa acceseze astfel de instrumente in cazul unor subscrieri de capital, spre exemplu, sau pentru alte situatii similare“, adauga Brendea.

In cazul unor astfel de imprumuturi, direct de la brokeri, regulile generale sunt date de Codul bursier – investitorii trebuie sa depuna garantii reprezentand echivalentul a cel putin jumatate din valoarea de piata a actiunilor ce urmeaza sa fie cumparate. Aceasta garantie (ce poate fi in numerar sau in alte titluri detinute) ar putea fi insa si mai mare, spun brokerii, in functie de deciziile lor interne. „O sa avem marje mai mari“, spune deja Razvan Pasol de la Intercapital, iar Brendea subliniaza si ca cerintele privind actiunile aduse ca garantie vor fi atent studiate. „Trebuie sa fie actiuni lichide, macar intr-o anumita masura, iar in cazul in care au avut cresteri foarte mari, nu vor fi evaluate probabil chiar la valoarea maxima“. Explicatia este, de altfel, destul de banala: in cazul in care valoarea contului scade prea mult, brokerul poate vinde automat (conform contractului) garantiile aduse de investitor.

Cat despre costuri, dobanda platita pentru banii imprumutati va fi cel mai probabil peste dobanda bancara, admite Brendea – in primul rand pentru ca este un instrument mai comod decat creditul bancar (fiind accesibil clientului direct la broker) si, in al doilea rand, pentru ca multe societati de brokeraj vor fi nevoite sa se refinanteze de la banci pentru a putea acorda astfel de imprumuturi. Cele mai avantajate societati, din acest punct de vedere, sunt evident cele ce fac parte dintr-un grup financiar (avand „in familie“ si o banca).

Pentru moment insa, creditele raman principala sursa de finantare pentru cei ce vor sa riste pe Bursa mai mult decat fondurile proprii. Ambele imprumuturi sunt in lei, iar solicitantul trebuie sa asigure garantii in proportie de 100% din valoarea creditului primit. Pentru linia de credit de la Libra Bank, numita SMART, garantia este reprezentata de valoarea ponderata a actiunilor din portofoliul detinut de solicitant, afirma Corina State, marketing manager la Vanguard (societatea prin care se ofera acest imprumut). Creditul este disponibil clientilor cu cel putin 30.000 de lei portofoliu ponderat, adauga State. Pe toata perioada de creditare, clientul poate face tranzactii cu aceste actiuni, atat timp cat valoarea portofoliului ponderat nu scade sub 100% din valoarea creditului primit. Si la Banca Transilvania garantiile trebuie sa acopere 100% din valoarea creditului si dobanda pe trei luni, clientul fiind nevoit sa incheie o polita individuala de risc financiar emisa de BT Asigurari (la valoarea creditului si a dobanzii pe trei luni), daca are suficiente actiuni in portofoliu. Daca nu, polita va acoperi 25% din valoarea necesarului de garantat, in completare solicitandu-se garantii reale imobiliare sau un depozit colateral (pentru 75%).

Cat costa un astfel de credit? La Banca Transilvania, dobanda pentru creditul in lei este de 11% pe an, variabila, in timp ce la Libra Bank costul creditului pentru investitii in valori mobiliare tranzactionate pe piata de capital este de 15,5% pe an. Sunt dobanzi apropiate de cele ale imprumuturilor de nevoi personale nenominalizate, folosite si ele „in mod neoficial“, cum spune Pasol, pentru investitii pe Bursa. Exista totusi si banci care impun prin contract ca banii, desi sunt imprumutati pentru nevoi nenominalizate, sa nu fie investiti la bursa. Motivatia este, de altfel, evidenta: riscul jocului pe bursa este sensibil mai mare decat al altor investitii.

Iar castigurile oferite de Bursa de Valori, chiar daca in scadere fata de anii precedenti, au fost in 2006 cel putin interesante: indicele BET (care exprima evolutia celor mai lichide zece actiuni din piata) a crescut cu 22,3%, iar BET FI (care exprima evolutia Societatilor de Investitii Financiare) a urcat cu 32,41%.

Spre comparatie, depozitele bancare au inceput sa aduca doar spre sfarsitul anului trecut dobanzi in jur de 10% pe an, dupa ce aproape tot anul se mentinusera la valori considerabil mai mici. Nici fondurile de investitii n-au adus randamente cu mult mai spectaculoase – o medie de circa 8% la finele anului, doar cu putin mai mult decat un clasic depozit bancar. Desigur, nimeni nu garanteaza ca bursa va avea doar zile bune – o corectie abrupta nu poate fi prevazuta de nicio statistica. Dar ele exista si pot face rapid diferenta. Dar o privire aruncata pe calculele Comisiei Nationale de Prognoza arata perspective bune si in viitor pentru cei ce aleg bursa: randamentele anuale sunt estimate la peste 21%.