Mai mult, fanii au început să posteze fotografii cu realizările lor. Fără a ne hazarda, ne mulţumim să remarcăm că” unu – pasiunea pentru colorat poate însemna o renaştere a spiritului artistic, dar şi doi – un soi de regresie a rasei umane. Sau nu.
Blog
-
Dacian Cioloş, audiat ca martor la PICCJ, după o plângere făcută de un condamnat din dosarul ICA
Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că Dacian Cioloş, fost comisar european pentru Agricultură şi fost ministru al Agriculturii, a fost citat să se prezinte la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) pentru a dat declaraţii în calitate de martor, într-un dosar în care se fac cercetări in rem.
Potrivit surselor citate, dosarul a fost deschis în urma unei plângeri făcute de Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din Agenţia Domeniilor Statului (ADS), condamnat la şase ani de închisoare cu executare în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare. Sandu a reclamat modul în care Ministerul Agriculturii s-a constituit parte civilă în timpul judecării dosarului ICA.
În 8 august 2014, completul de judecată de la Curtea de Apel Bucureşti format din magistraţii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea i-a condamnat definitiv, în dosarul privatizării ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director al ICA, la opt ani, şi pe fostul ministru Sorin Pantiş la şapte ani de închisoare. În acelaşi dosar, fostul director al ADS Corneliu Popa a fost condamnat la opt ani de închisoare, iar Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, a primit şase ani de închisoare. Tot la şase ani de închisoare a fost condamnat Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS. Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, a fost condamnat la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.
În timpul judecării dosarului ICA, la un termen din august 2014, fostul ministru Sorin Pantiş spunea că Dacian Cioloş a dat curs, fără avizele necesare, cererii DNA de constituire a Ministerului Agriculturii ca parte civilă, ceea ce a fost “un abuz”.
“Ministrul Dacian Cioloş, fără a avea nicio viză juridică legată de legalitatea constituirii ca parte, niciun aviz economic care să stabilească că prejudiciul este corect sau nu, Dacian Cioboş a dat curs cererii procuraturii, s-a constituit parte cu acel prejudiciu, pur şi simplu şi-a pus o semnătură fără să aibă în spate avizele necesare. Eu am fost ministru şi ştiu cum lucrează un minister şi cum trebuie să lucreze un ministru. În consecinţă, acela este un abuz”, declara atunci Pantiş, la intrarea în sediul Curţii de Apel Bucureşti.
În opinia lui Sorin Pantiş, dacă un minister se constituie parte civilă prin semnătura unui ministru şi se constată un prejudiciu, acel prejudiciu trebuie să fie cuantificat şi “trebuie prins pe partea cu creditori în contabilitatea ministerului”.
“Nu s-a făcut niciun fel de demers pentru a stabili acurateţea unei erori, pentru a stabili corectitudinea unor evaluări. Sunt greşeli uriaşe pe care Dacian Cioloş le-a făcut şi a deturnat acest proces pentru că un om, specialist DNA, cu voie sau fără voie, face nişte greşeli. Cealaltă instituţie a statului (Ministerul Agriculturii – n.r.) trebuia să constate ilegalitatea şi greşelile fundamentale”, a adăugat Pantiş.
Dacian Cioloş a fost ministru al Agriculturii din octombrie 2007 până în decembrie 2008, iar din iulie 2009 a fost şeful comisiei prezidenţiale pentru agricultură. Cioloş a fost comisar european pentru Agricultură din 2009 până în 2014.
-
Piloţii sunt supuşi examenului psihologic doar la solicitarea medicului, în timp ce la şoferi acesta este obligatoriu
Comandantul Institutului Naţional de Medicină Aeronautică şi Spaţială “Victor Anastasiu”, medicul Răsvan Hristea, a declarat, pentru MEDIAFAX, că examenul psihologic al piloţilor, atât cel iniţial, cât şi la revalidare, poate fi făcut doar la solicitara unui medic şi doar atunci când există o suspicune legată de o posibilă tulburare, această regulă fiind valabilă în toate ţările din Uniunea Europeană.
În schimb, la examinarea pentru obţinerea permisului de conducere auto, dosarul candidatului trebuie să conţină obligatoriu avizul psihologic, pe lângă fişa medicală.
“Pentru profesii aeronautice civile cu grad mare de solicitare psihică (piloţi, controlori de trafic aerian), examenul psihologic ar trebui să redevină un instrument de selecţie şi evaluare periodică, complementar selecţiei medicale şi de importanţă egală. (…) În prezent, prin faptul că examenul psihologic este realizat doar la solicitarea unui medic, evaluarea aptitudinală este practic eliminată din examenul iniţial al candidaţilor, deşi este cunoscut faptul că profilul aptitudinal este un factor-cheie în adaptarea la complexitatea solicitărilor implicate de activităţile aeronautice. Examenul psihologic, prin durata, conţinutul şi organizarea sa, poate surprinde aspecte cu semnificaţie importantă pentru siguranţa zborului, cum sunt, de exemplu, tendinţe psihopatologice latente, aspecte care nu pot fi evaluate de nicio specialitate medicală”, spune Hristea.
El consideră că autorităţile ar trebui să reanalizeze criteriile de obţinere a licenţelor medicale pentru personalul aeronautic civil şi să analizeze oportunitatea reintroducerii examenului psihologic în evaluarea iniţială şi periodică a angajaţilor din domeniu.
Institutul Naţional de Medicină Aeronautică şi Spaţială “Victor Anastasiu” este singura instituţie la care se poate face vizită medicală completă pentru piloţii de clasele I, a II-a şi a III-a, echipajul de cabină şi controlorii de trafic.
Expertiza medicală este diferită în cazul aviaţiei civile şi a celei militare. Expertizele medicale de tip militar se fac în baza unui ordin din 2013 al ministrului Apărării, care cuprinde norme elaborate în cadrul institutului şi sunt în concordanţă cu cerinţele NATO privind capacitatea de luptă a personalului aeronautic. Institutul Naţional de Medicină Aeronautică şi Spaţială este unicul reprezentant în medicină aeronautică al MApN.
În aviaţia civilă, Autoritatea Aeronautică Civilă Română, care aparţine de Ministerul Transporturilor, reglementează vizita medicală a piloţilor şi licenţierea personalului civil – piloţi, controlori de trafic şi stewardese. Autoritatea se ghidează după normele Agenţiei Europene de Siguranţă a Aviaţiei (EASA).
Piloţii militari sau personalul aeronautic militar fac o vizită medicală amănunţită, anuală, şi chiar la şase luni în cazul celor care au vârsta peste 40 de ani, fiind verificaţi de: oftalmolog, orelist, neorolog, în timp ce pentru evaluarea personalului civil, un singur medic, acreditat de Autoritatea Aeronautică, răspunde de toată vizita medicală.
Şi în aviaţia civilă, Institutului Naţional de Medicină Aeronautică şi Spaţială este singurul acreditat pentru prima evaluare, dar în ceea ce priveşte evaluările anuale, acestea pot fi făcute şi la alţi medici, în centre de medicină aeronautică acreditate de Autoritatea Aeronautică.
“Până acum şapte ani de zile, noi făceam şi evaluările anuale. Piaţa s-a deschis, mă rog, asta a fost, normal să se deschidă piaţa, unii veneau de departe, din ţară, şi atunci în lumina indicaţiilor sau a recomandărilor UE s-au pregătit mai mulţi medici examinatori şi în ţară. Acum, fiind o activitate comercială, oamenii plătesc o sumă de bani, ea este reglementată prin contracte comerciale. Şi atunci, marii beneficiari ai noştri, Romatsa, Tarom şi alte structuri, încheie contracte comerciale şi cu noi şi cu alţii. Nu există un monopol al activităţii. Din păcate, atât la Tarom, cât şi Romatsa, deşi au contracte cu noi, oamenii sau pacienţii preferă să se ducă în alte părţi. Ei nu sunt obligaţi, noi avem contract cu ei, dar dacă ei nu vin, ei nu păţesc nimic. De obicei, omul vrea să se ducă în zona de minimă rezistenţă, locul în care nu este oprit niciodată. Lucrurile funcţionează în aşa fel încât este mai uşurel, trece mai uşor vizita medicală”, mai spune comandantul.
Un certificat medical poate costa la prima vizită până la 460 de lei, iar la vizita medicală periodică, în jur de 200 de lei.
Se merge pe premisa că medicul examinator are destulă experienţă şi cineva o să-i spună: “Vezi că omul are bizarerii”
Întrebat care consideră că ar fi cea mai importantă analiză medicală pe care fiecare centru de evaluare ar trebui să fie obligat să nu o ocolească niciodată, medicul a răspuns că aceasta ar fi evaluarea psihologică.
“Dacă ne uităm la factorul uman, un om cu o hipertensiune uşoară poate să zboare, un om care vede bine, dar a mai trecut vârsta, poate să pună ochelari. Dar evaluarea psihologică este absolut importantă şi, până în anul 2006 – 2007, absolut toţi piloţii, civili sau militari, controlorii de trafic şi însoţitorii de cabină făceau evaluare psihologică”, susţine Hristea.
El este de părere că o evaluare anuală ar putea fi considerată excesivă, dar nu este de acord cu faptul că examenul psihologic nu mai face parte din evaluarea piloţilor şi celorlalte categorii de personal aeronautic.
“Noi am avut experienţe în anii anteriori până când lucrurile s-au reglementat într-un oarecare fel, în care la noi picau candidaţii la piloţii civili şi se duceau în alte părţi şi treceau. Evaluările psihologice ale celor care picau erau catastrofale. Nimeni în momentul respectiv nu şi-a pus problema că omul ăla nu trebuie să fie un geniu să treacă un examen psihologic, dar există nişte aspecte care trebuie urmărite, nu trebuie să fie super inteligent, trebuie să aibă orientare în spaţiu, trebuie să lucreze sub presiune, adică sub stres, şi să aibă capacitatea să răspundă corect la stresul din avion. Pentru că, încă o dată, aviatorul are în spate o sută, două, trei, cinci sute de oameni. Nu e ca şi cum: «m-am urcat în maşină, sunt obosit, trag pe dreapta şi merg mai departe». El trebuie să ia decizii în timpul activităţii. Or, toată lupta asta care a fost dusă de nu se ştie cine a fost să elimine valorile psihologice din controlul personalului aeronautic civil total, absolut de tot. Existau nişte presiuni fabuloase din partea unor oameni care nu înţeleg că dacă nu eşti bun pentru o meserie, mai bine faci altceva, nu înseamnă că nu eşti bun în mod absolut, înseamnă că nu eşti bun pe segmentul respectiv, pe profil. Nu toată lumea trebuie să fie chirurg, nu toată lumea trebuie să fie pilot sau alpinist sau paraşutist. Ai o altă plajă de lucruri”, spune medicul.
Prin reglementările europene, examenul psihologic a fost scos din vizita medicală periodică, acesta fiind făcut numai în condiţiile în care examinatorul, “un medic oarecare”, sesizează probleme de comportament la pilot, explică Hristea.
“Se merge pe premisa că medicul examinator are destulă experienţă şi cineva o să-i spună: «vezi că omul are bizarerii». Nu se poate, la modul obiectiv, nu se poate. (…) Controlorii de trafic nu mai fac evaluări decât în condiţiile în care apar probleme la serviciu sau încep să se certe acolo. Unui însoţitor de bord, care are o mulţime de griji, nu trebuie decât să i se ia o tensiune, la modul obişnuit, i se face o hemoleucogramă, un sumar de urină, medicina muncii, dar nu este examen, se face pentru că are nevoie angajatorul, nu intră la licenţiere. Practic, atât face o stewardesă, un interviu şi o examinare medicală. Se merge pe încredere”, mai spune comandantul.
Angajatorul poartă toată responsabilitatea celui pe care îl angajează
Comandantul Institutului Naţional de Medicină Aeronautică şi Spaţială a povestit despre cazul unui candidat la postul de pilot care a declarat că este consumator cronic de droguri şi că a avut şi un episod psihotic.
“La momentul X, noi l-am declarat inapt şi autoritatea a fost de acord cu noi. Apoi, a fost trimis pacientul înapoi să-l revalidez. Scrie acolo că după doi ani de zile de când nu mai face tratament pot să-i dau drumul la un psihotic. Şi eu am întrebat când a venit controlul de la EASA: «Domn’e, dumneavoastră v-aţi urca în avion cu un pilot care a avut un episod psihotic?». Răspunsul de la EASA: «Urmaţi ce scrie în regulament». Apropo de toate discuţiile despre siguranţă, ele sunt relative”, mai spune Hristea.
El precizează şi că, pe lângă regulile Uniunii Europene, angajatorul poate să stabilească alte reguli pentru cei cu care vrea să lucreze.
“Autoritatea este şi ea datoare să respecte regulile care sunt impuse de afară, aici este problema de angajator. Până la urmă, angajatorul poartă toată responsabilitatea celui pe care îl angajează”, arată comandantul.
Potrivit acestuia, Institutul Naţional de Medicină Aeronautică şi Spaţială asigură evaluarea psihologică pentru angajaţii Blue Air şi Wizz Air, la cererea acestor companii.
“Avem contract şi cu Tarom, dar ei vin mai rar. De la începutul anului, au venit zece piloţi, atât, iar controlori de trafic – 40”, mai spune comandantul.
Reprezentanţii companiei Tarom arată, într-un răspuns transmis la solicitarea MEDIAFAX, că personalul navigant civil (piloţi) “efectuează controalele medicale, atât conform legislaţiei UE (Regulament 1178/2011), respectarea regulamentelor UE fiind obligatorie în integralitatea lor pentru toate statele membre, precum şi reglementărilor Autorităţii Aeronautice Civile Române. Acestea se fac la angajare, periodic, în funcţie de vârstă, fără a depăşi 12 luni calendaristice”.
Compania precizează că examinările medicale, inclusiv cele psihologice şi psihiatrice pentru piloţii companiei Tarom, se fac doar la unităţile autorizate de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română.
“Dacă medicul examinator consideră că există o suspiciune privind o afecţiune de natură psihiatrică, atunci pilotul în cauză va fi trimis pentru examinări suplimentare la un medic specialist psihiatru. Examinarea psihologică se poate face ca parte a examinării psihiatrice, la recomandarea medicului psihiatru în urma unor indicaţii clinice. (…) Deoarece nici măcar un examen psihiatric şi psihologic amănunţit nu poate prevedea apariţia, ulterior, a unei posibile afecţiuni psihiatrice, compania Tarom are în vigoare o procedură conform căreia în nicio etapă a zborului nu trebuie să existe în cockpit mai puţin de doi membri ai echipajului. Dacă un membru al echipajului de zbor părăseşte cabina în timpul zborului, acesta trebuie să solicite unui alt membru al echipajului de cabină să-l înlocuiască în cabină până la întoarcere”, se mai spune în comunicat.
Problema testărilor psihologice în cazul piloţilor a fost adusă în actualitate după ce copilotul Andreas Lubitz de la Germanwings, filiala low-cost a Lufthansa, a prăbuşit intenţionat aeronava care efectua o cursă de la Barcelona (Spania) spre Dusseldorf (Germania), în Alpii francezi, la 24 martie, provocând moartea celor 150 de persoane aflate la bord.
Autorităţile au anunţat că Andreas Lubitz s-ar fi luptat de mai mulţi ani cu o depresie severă. El ar fi fost examinat de mai multe ori de către medici de la Lufthansa, începând din 2009, dar, după ce s-a dispus efectuarea unui test psihologic în anul respectiv, nu au fost efectuate alte evaluări ale sănătăţii mentale a acestuia.
Compania germană a recunoscut că Lubitz şi-a informat şcoala de zbor, la jumătatea lui 2009, în momentul în care şi-a reluat antrenamentele după o lungă absenţă motivată medical, că a suferit “episoade anterioare de depresie severă”. El a primit ulterior certificatul medical care confirma că era apt de zbor.
Procurori germani au afirmat că Lubitz a fost diagnosticat ca suicidar “cu mai mulţi ani în urmă”, înainte să devină pilot, dar că doctorii nu au descoperit recent vreun semn că ar dori să-şi facă rău lui sau altora. Lubitz primea tratament de la neurologi şi psihiatri, care i-au dat concediu pe caz de boală în mai multe rânduri, inclusiv în ziua prăbuşirii.
În apartamentul lui Lubitz au fost găsite documente rupte despre care autorităţile cred că arată că tânărul în vârstă de 27 de ani încerca să-şi ascundă boala de angajator.
O purtătoare de cuvânt a Agenţiei Europene pentru Securitate Aeriană (EASA) spunea recent că organismul şi-a exprimat îngrijorarea faţă de “non-conformitatea” Germaniei faţă de reglementări în domeniul securităţii aeriene, înainte de prăbuşire, în special referitoare la monitorizarea sănătăţii membrilor echipajelor.
În cazul accidentului aeronavei Germanwings, ancheta a mai relevat şi faptul că, după ce pilotul a părăsit cabina pentru a merge la toaletă, copilotul Andreas Lubitz, rămas singur, a blocat uşa cabinei, a refuzat să o mai deschidă şi a acţionat butonul de coborâre a aeronavei.
-
Shell va cumpăra compania petrolieră BG pentru 70 de miliarde de dolari
Achiziţia făcută de Shell reprezintă cel mai important răspuns al companiilor din industria petrolieră la declinul preţului petrolului, în condiţiile în care grupurile din industrie caută modalităţi pentru a reduce costurile şi a-şi stabiliza profiturile.
Shell va plăti suma în numerar şi acţiuni, compania cu sediul în Olanda urmând să achite aproximativ 1,36 pence pe acţiune BG. Acest preţ este cu 50% mai mare decât preţul acţiunilor BG la închiderea şedinţei de tranzacţionare de marţi.
Compania rezultată din fuziunea celor Shell şi BG va avea o valoare de piaţă de două ori mai mare decât cea a grupului petrolier BP şi va depăşi Chevron.
De asemenea, noua companie va deveni cel mai mare producător de gaze naturale lichefiate, potrivit CEO-ului Shell, Ben van Beurden.
Shell încearcă să-şi revină după ce anul trecut producţia s-a situat la cel mai slab nivel din ultimii 17 ani, urmând ca rezervele de petrol şi gaze naturale ale companiei să crească cu 28% în urma preluării grupului britanic BG.
Acţiunile BG Group au urcat cu 39% pe bursa din Londra, în urma anunţului privind realizarea tranzacţiei, în timp ce titlurile Shell au coborât cu 1,9%.
-
Elena Udrea, adusă din arest la DNA, pentru a face noi declaraţii
Fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, deputatul PMP Elena Udrea, a ajuns la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în jurul orei 10.50, fiind însoţită de poliţiştii care au adus-o din Arestul Poliţiei Capitalei.
Potrivit unor surse judiciare, Elena Udrea a fost adusă la DNA pentru a face noi declaraţii în dosarul “Gala Bute”.
În acelaşi dosar, luni a fost audiată la DNA, în calitate de martor, fosta consilieră a Elenei Udrea, Luminiţa Kohalmi, ea declarând la ieşire că nu ştie nimic despre posibilele ilegalităţi pe care le-ar fi comis fostul ministru al Dezvoltării.
Întrebată dacă i s-au cerut de către anchetatori lămuriri privind pretinsa primire de către Udrea a unei genţi cu 900.000 de euro, Kohalmi a spus că nu are cunoştinţe despre aşa ceva. “Am fost purtător de cuvânt, nu aveam acces la informaţii confidenţiale. Am avut cu doamna Udrea o relaţie foarte bună şi corectă de serviciu”, a arătat Kohalmi.
Fostul ministru Elena Udrea este în arest din 25 februarie, în dosarul “Gala Bute”, în care este urmărită penal pentru abuz în serviciu în legătură cu organizarea evenimentului de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi respectiv de luare de mită în legătură cu finanţarea de către acelaşi minister a mai multor contracte.
Udrea este acuzată, printre altele, că ar fi primit mită un comision de 10% din contractele atribuite către firmele Termogaz Company şi Kranz Eurocenter, în cadrul programului “Schi în Carpaţi”. Adrian Gărdean, reprezentantul Termogaz Company, i-ar fi adus la minister 900.000 de euro, într-o geantă, pe care i-ar fi înmânat-o secretarului general Gheorghe Nastasia, care i-ar fi dat-o apoi fostului ministru.
Echipa de comunicare a Elenei Udrea anunţa recent, într-un mesaj postat pe Facebook, că avocaţii fostului ministru au depus o plângere la Consiliul Superior al Magistraturii, prin care sesizează nereguli comise de procurorii care derulează ancheta în dosarul “Gala Bute”.
Elena Udrea susţine că “toţi oamenii care sunt chemaţi la DNA sunt întrebaţi, într-o formă sau alta, dacă ştiu ceva ce ar putea să o incrimineze”, scopul final fiind acela de a se genera, cu orice cost, noi şi noi dosare penale, fără să se ţină cont de probe sau de faptul că “toate aceste denunţuri ar fi făcute sub presiune”.
În 19 martie, Elena Udrea a fost dusă din arest la DNA, pentru a fi confruntată, la cererea ei, cu denunţătorii Ştefan Lungu, fostul ei consilier de la Ministerul Dezvoltării, cu Ana Maria Topoliceanu, cu fostul secretar general în Ministerul Dezvoltării şi Turismului Gheorghe Nastasia şi cu omul de afaceri Adrian Gărdean.
Anterior, Elena Udrea a transmis pe Facebook, prin echipa de comunicare, că denunţurile împotriva sa în dosarul “Gala Bute” au fost făcute după ce Ana Maria Topoliceanu şi Gheorghe Nastasia au fost puşi sub acuzare.
“Circuitul denunţurilor: • Adrian Gărdean depune denunţ împotriva lui Ştefan Lungu şi a lui Gheorghe Nastasia. • După ce a fost acuzat, Lungu o denunţă pe Ana Maria Topoliceanu şi îl pomeneşte şi pe Tudor Breazu. • Acuzată de Lungu, Ana Maria Topoliceanu face denunţ împotriva Elenei Udrea şi îl presează pe Tudor Breazu să declare, la rândul său, împotriva lui Udrea. • Breazu neagă afirmaţiile lui Topoliceanu şi demonstrează cu probe presiunile la care a fost supus. • După denunţul lui Gărdean, Nastasia neagă, iniţial, acuzaţiile, pentru ca, apoi, să depună un denunţ împotriva Elenei Udrea. Concluzie: denunţurile împotriva lui Udrea au venit abia după ce Topoliceanu şi Nastasia au fost puşi sub acuzare. În realitate, odată prinşi, aceştia au vrut, în mod fraudulos, să plaseze vina mai departe”, se arată în postarea de pe contul de Facebook al Elenei Udrea.
Elena Udrea este urmărită penal şi în dosarul “Microsoft”, cauză în care a fost arestată preventiv din 11 februarie până în 17 februarie, când instanţa a înlocuit măsura cu arestul la domiciliu. Udrea a stat în arest la domiciliu până în 25 februarie, când a fost arestată preventiv în dosarul “Gala Bute”.
-
Manuscrisul original al cântecului “American Pie”, vândut la licitaţie cu 1,2 milioane de dolari – VIDEO
Preţul de vânzare nu a reuşit însă să doboare precedentul record în domeniu, stabilit în 2014, atunci când manuscrisul original al cântecului “Like A Rolling Stone”, compus şi interpretat de Bob Dylan, a fost vândut cu 2 milioane de dolari.
Tom Lecky, directorul departamentului de cărţi şi manuscrise din cadrul casei Christie’s, spune că preţul de 1,2 milioane de dolari reprezintă totuşi o sumă impresionantă şi poate fi considerat un tribut de recunoştinţă adus lui Don McLean, unul dintre cei mai talentaţi cantautori şi compozitori din generaţia sa.
Manuscrisul, ce conţine versuri scrise de mână de McLean, notiţe şi ştersături, oferă cititorilor săi o privire de ansamblu asupra felului în care a fost compus acest cântec celebru cu o durată de opt minute, care a cunoscut apoi numeroase reinterpretări după lansarea sa din 1971.
“Stilul de scriere şi versurile vor dezvălui tot ce este de dezvăluit”, a spus Don McLean, în vârstă de 69 de ani, într-un interviu acordat înainte de licitaţie. “Veţi vedea în el la ce mă gândeam atunci. Este un fragment din visul pe care încercam să îl captez”, a mai spus acesta.
Don McLean era un compozitor sărac atunci când a scris versurile de la “American Pie”, în Cold Spring şi Philadelphia. Cele şase versuri ale refrenului reflectă transformările sociale care aveau loc în Statele Unite la sfârşitul anilor ’60 şi începutul anilor ’70.
“Moartea lui Buddy Holly a reprezentat începutul cântecului”, spune Don McLean. “Asta mi-a venit în minte. L-am iubit pe Buddy Holly şi acea primă parte a cântecului este autobiografică”.
Versul “The day the music died” (“Ziua în care muzica a murit”) din “American Pie” se referă la accidentul de avion din 1959 în care a murit Buddy Holly, alături alţi cântăreţi rock ‘n’ roll – Ritchie Valens şi J.P. Richardson, cunoscut sub numele de scenă “The Big Bopper”.
“American Pie” a ocupat locul al cincilea în Song of the Century (Cântecul Secolului), un top de 365 de cântece reprezentative pentru cultura şi muzica americană, alcătuit de reprezentanţii Recording Industry Association of America (RIAA) şi National Endowment for the Arts.
Un cover dance-pop al acestui cântec a fost lansat de cântăreaţa Madonna în anul 2000. Acea versiune, mai scurtă decât originalul, a ajuns pe primul loc în topurile muzicale din foarte multe ţări, inclusiv în Marea Britanie, Canada, Australia, Italia, Germania, Elveţia, Austria şi Finlanda.
-
Caz INCREDIBIL în Republica Moldova: Autorităţile investighează dispariţia unui MILIARD de dolari. “Se pare că o parte din bani a ajuns la bănci din Rusia”
Scandalul ameninţă să destabilizeze sistemul bancar al fostei republici sovietice cu 3,5 milioane de locuitori, suma însemnând “foarte mult” pentru acest stat sărac, comentează site-ul.
Cazul dispariţiei miliardului a ieşit la iveală după ce Banca Centrală a Republicii Moldova a descoperit că trei bănci au acordat împrumuturi în valoare totală de un miliard, reprezentând 15% din PIB-ul ţării.
Instituţiile financiare respective, Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, deţin aproape o treime din activele bancare ale ţării, inclusiv bani pentru plata pensiilor.
Tranzacţiile par că au fost efectuate în decurs de câteva zile, chiar înaintea alegerilor parlamentare de la sfârşitul lui noiembrie.
Cei care au primit fondurile nu au fost identificaţi, iar banii par să fi “dispărut”.
“Nu pot să explic cum poate cineva să fure o sumă atât de mare de bani dintr-o ţară atât de mică”, a declarat recent Pirkka Tapiola, reprezentantul UE la Chişinău.
Potrivit unui raport parlamentar, care a ajuns la presă, o parte din bani ar fi fost transferată către patru bănci ruseşti.
Liderul opoziţiei socialiste Igor Dodon a declarat că el bănuieşte că banii au ajuns în conturile unor firme offshore, “unde s-a pierdut urma”. “Banii au fost daţi ştiindu-se că nu vor fi rambursaţi niciodată”, a declarat el pentru AFP.
-
Decizia surprinzătoare a Apple: Fanii mărcii sunt sfătuiţi să renunţe la a sta la coadă
Fiecare lansare a unui iPhone sau iPad, începând din 2007, a fost acompaniată de cozi lungi de fani care se întindeau uneori pe sute de metri, pentru zile şi nopţi la rând, înainte de punerea în vânzare a fiecărui nou gadget, potrivit theguardian.com.
Dar acum s-ar părea că Apple ia măsuri pentru a împiedica formarea cozilor şi îşi trimite fanii către magazinul online.
“Zilele de aşteptat la coadă cu degetele încrucişate, sperând să prindă un produs, s-au terminat pentru clienţii noştri. Avem de-a face cu o schimbare uriaşă de abordare şi avem nevoie de ajutorul vostru pentru a o pune în practică. Spuneţi-le clienţilor că produsele sunt disponibile online şi arătaţi-le cât de simplu este să facă o comandă. Le veţi face ziua frumoasă”, scrie într-o notă de informare internă trimisă de directoarea de vânzări a Apple Angela Ahrendts, potrivit unui document obţinut de Business Insider.
Dincolo de incurajarea efectuării de comenzi online, care vor începe pe 10 aprilie pentru noul gadget Apple Watch, ale cărui livrări vor începe pe 24 aprilie, primul ceas inteligent al companiei nu va fi disponibil clienţilor direct din magazinele Apple din Marea Britanie, potrivit unor relatări de presă.
Clienţii vor putea testa dispozitivele, dar vor fi direcţionaţi către anumite secţiuni din magazin sau spre magazinul online pentru a depune o comandă. În Statele Unite ale Americii, clienţii care doresc să cumpere un Apple Watch din magazinul companiei o vor putea face, dar vor fi descurajaţi să procedeze astfel dacă au făcut comanda online.
Cozile lungi în zilele de lansare comercială a unui produs fac ca stocul de produse să fie rapid epuizat, iar acestea au afecte amestecate referitor la imaginea Apple. Pe de o parte subliniază popularitatea mărcii şi a gadgeturilor şi devotamentul fanilor, dar aceiaşi fani sunt adesea luaţi în derâdere de presă şi de public pentru că sunt obsedaţi de marcă şi produse.
Împiedicarea oamenilor să cumpere dispozitivele direct din magazine va ajuta şi la prevenirea revânzărilor pe piaţa gri, când unii clienţi cumpără gadgeturile puse în vânzare în Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii şi apoi le revând în ţări unde Apple nu a lansat încă oficial dispozitivele.
China era una dintre cele mai mari pieţe gri din acest punct de vedere pentru dispozitive iPhone, până când Apple a lansat oficial în China telefonul său inteligent compatibil cu reţelele de comunicaţii mobile TD-LTE din această ţară, care folosesc o tehnologie diferită de cea din majoritatea tărilor lumii.
-
Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: De ce nu vin investitorii americani? Pentru că guvernul Ponta minte
Sunt nenumărate ţări care se bat pentru investiţiile americane, de ce ar sosi acestea în România? Sigur că oferă multe avantaje, dar proasta guvernare Ponta a alungat antreprenorii străini. O dovedesc în primul rând datele BNR: în 2013, investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au totalizat 2,713 miliarde euro, în 2014 ele s-au cifrat la doar 2,426 miliarde de euro.
În ceea ce priveşte situaţia investitorilor americani, guvernul Ponta a convenit cu oficialii din SUA un aşa numit “plan de acţiune pentru implementarea unor măsuri de bună guvernare în economie”. De fapt, au fost două astfel de planuri: unul aprobat în mai 2014, iar altul în martie 2015. Ambele sunt bine ascunse pe site-ul Secretariatului General al Guvernului (SGG), dar am avut curiozitatea să le caut, să le citesc şi să încerc propria evaluare a îndeplinirii obiectivelor convenite.
– Guvernul Ponta şi-a asumat o reducere a ordonanţelor de urgenţă cu 20%. Teoretic, a reuşit. În realitate, aşa cum arăta recent ataşatul comercial al Ambasadei SUA la Bucureşti, OUG 1/ 2015 modifică dintr-un foc 26 de acte normative! Obiectivul a fost ratat.
– „Adoptarea unui plan de măsuri privind implementarea Agendei Digitale”. În spatele acestei lozinci se află următoarea realitate: s-au investit sume uriaşe în echipamente IT scumpe şi nefuncţionale, dar gradul de interacţiune între cetăţeni şi guvern este cel mai mic din UE. Scandaluri de tip Microsoft arată că principala problemă este corupţia.
– Înfiinţarea unor grupuri de lucru la nivel ministerial, ca interfaţă între ministere şi mediul de afaceri. Am căutat zadarnic, pe paginile ministerelor, aceste grupuri, aşa cum s-a reuşit pe pagina SGG. Nu le-am identificat.
– În cel de-al doilea plan de acţiune, adoptat în acest an, se prevede adoptarea unei perioade de consultare „în conformitate cu standardele internaţionale”. Consultările ar trebui să fie obligatorii. Dar avem cazul recent adoptatului Cod Fiscal: fără studiu de impact, cu schimbări aduse de la o zi la alta (vezi indecizia privind reducerea TVA), o improvizaţie completă.– „Îmbunătăţirea procesului de achiziţii publice, dezvoltarea unui website uşor accesibil pentru utilizatori care să publice complet informaţiile cu privire la ao achiziţie sau alta”. Dimpotrivă, guvernul Ponta vrea să modifice pe şest legea achiziţiilor publice, fără să asculte de recomandările unor ONG-uri care se luptă pentru mai multă transparenţă. Site-ul SEAP este în mod intenţionat construit pentru a fi aproape imposibil de folosit.
– „Crearea unui cadru pentru privatizarea întreprinderilor de stat şi introducerea managementului profesionist”. Mi se pare un obiectiv complet hilar: din 2012 s-a adoptat ordonanţa privind managementul profesionist la întreprinderile de stat, iar în 2015, guvernul Ponta anunţă că vrea să o implementeze.
Cred că este evident că acest Executiv nu face decât declaraţii de bune intenţii, dar nu are nici un gând să le respecte. Va avea mult de aşteptat până să vină investitorii, în asemenea condiţii. Să nu fiu înţeles greşit: sunt un om optimist, nu-mi place să joc rol de Casandra. Cred că România are nevoie de investitorii americani nu doar dintr-o perspectivă economică, ci chiar şi din cea a securităţii naţionale. Este nevoie de investiţii masive în sectorul energetic, de exemplu. Cred că veţi fi de acord cu mine că este preferabil ca banii pentru aceste investiţii să vină din SUA, în loc de Moscova. Sper că şi domnul Ponta este sincer în dorinţa de a deschide România investiţiilor americane, nu celor controlate de Vladimir Putin.
George Mioc este un antreprenor român care a emigrat în anul 1975 şi s-a stabilit în SUA. Este proprietarul unei fabrici care produce profile de aluminiu.