BusinessMagazin

Blog

  • Veniturile medii ale unei gospodării au fost de 2.579 lei pe lună în T4 2014

    “Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în trimestrul IV 2014, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.579 lei pe gospodărie şi 968 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.179 lei lunar pe gospodărie (818 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 400 lei lunar pe gospodărie (150 lei pe persoană)”, arată INS, într-un comunicat.

    Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (52,2%).

    La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (23,1%), cele din agricultură (3,3%), activităţi neagricole independente (2,7%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1%). O pondere importantă (15,5%) deţin şi veniturile în natură, în principal contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (13,9%).

    Diferenţe de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat în funcţie de mediul de rezidenţă. Astfel, în trimestrul IV 2014 veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 29,1% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 10,8% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor. În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 64,6% din salarii, de 22,4% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 7,4% din total. În rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 36% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (27,9% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând 8,1% din veniturile totale ale gospodăriilor din mediul rural. O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor salariale (31,2%) şi celor din prestaţii sociale (24,3%).

    Cheltuielile populaţiei au fost în perioada analizată în medie de 2.357 lei lunar pe gospodărie (884 lei pe persoană) şi au reprezentat 91,4% din nivelul veniturilor totale.

    “Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.). Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere foarte mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,7%)”, menţionează INS.

    Unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul de rezidenţă. Astfel, în timp ce nivelul mediu lunar pe o gospodărie al cheltuielilor totale de consum, este mai mare în urban faţă de rural cu 413 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 31 lei. Aceasta derivă din faptul că, în rural, 47,2% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii, în timp ce în mediul urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 20,1% din cheltuielile pentru consumul alimentar.

    Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut în medie 39,1% din consumul gospodăriilor.

    O componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei). În trimestrul IV 2014, aceasta a reprezentat 21,9% din cheltuielile totale de consum. În cadrul cheltuielilor cu locuinţa cea mai mare pondere a deţinut-o cheltuielile necesare funcţionării şi încălzirii locuinţei (17,7%). La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (1,4%) şi cele pentru educaţie (0,7%).

  • Jeremy Clarkson revine la BBC în calitate de prezentator al unei emisiuni de satiră

    Tabloidul The Mirror scrie că managerii postului BBC au decis în cele din urmă să îi permită lui Jeremy Clarkson să prezinte în calitate de invitat special ediţia din 24 aprilie a emisiunii de satiră “Have I Got News For You”, la mai puţin de o lună după ce l-au concediat din emisiunea “Top Gear”, informează contactmusic.com.

    O purtătoare de cuvânt a radiodifuzorului britanic a spus: “Contractul lui Jeremy nu a fost reînnoit pentru «Top Gear», însă el nu are interdicţie să apară la BBC”.

    Informaţia a fost dezvăluită iniţial într-un articol publicat de acelaşi tabloid britanic pe 17 martie, chiar înainte ca ancheta internă a BBC, declanşată de acel incident, să fie finalizată. În aceste condiţii, presa britanică afirmă că apariţia lui Jeremy Clarkson în emisiunea “Have I Got News For You” a fost decisă cu mult timp înainte ca renumitul prezentator britanic să aibă o altercaţie cu producătorul de televiziune Oisin Tymon.

    Aceasta va fi prima apariţie într-o emisiune TV pentru Jeremy Clarkson după difuzarea de către BBC, pe 8 martie, a celui mai recent episod din “Top Gear”.

    Jeremy Clarkson a anunţat că se va achita de obligaţiile sale contractuale şi va apărea într-o serie de show-uri live inspirate din universul emisiunii “Top Gear” alături de foştii lui colegi din acea emisiune, Richard Hammond şi James May. Titlul turneului – care va avea loc în acest an în Marea Britanie, Australia, Norvegia şi Africa de Sud – a fost schimbat în “Clarkson, Hammond & May Live”, iar cei trei prezentatori nu au voie să facă în timpul acelor show-uri nicio referire directă la incidentul în care a fost implicat Jeremy Clarkson.

    Marţi, Poliţia din North Yorkshire a anunţat că nu îl va pune sub acuzare pe Jeremy Clarkson pentru agresiune fizică. În urma incidentului care l-a costat locul de muncă pe Jeremy Clarkson, poliţia britanică ceruse spre analizare o copie a raportului întocmit de BBC, pentru a vedea dacă există un temei legal pentru punerea sub acuzare a celebrului prezentator TV.

    La rândul său, producătorul Oisin Tymon şi-a exprimat regretul după incident şi a refuzat să depună plângere împotriva fostului său superior ierarhic.

    BBC a decis, pe 25 martie, să nu reînnoiască contractul lui Jeremy Clarkson cu BBC, potrivit unui anunţ făcut la momentul respectiv de Tony Hall, directorul general al corporaţiei britanice de media. Tony Hall a spus că nu a luat cu uşurinţă această decizie, precizând însă că “a fost depăşită o limită” şi acest lucru nu poate fi “trecut cu vederea”.

    Potrivit bbc.com, este de aşteptat ca show-ul “Top Gear”, unul dintre cele mai apreciate şi populare programe difuzate în Marea Britanie, la televiziunea BBC Two, să continue şi fără Jeremy Clarkson.

    Nu a fost încă stabilit dacă James May şi Richard Hammond, coprezentatori ai “Top Gear” alături de Jeremy Clarkson, vor continua să realizeze această emisiune. La fel ca şi în cazul lui Clarkson, contractele lui James May şi Richard Hammond cu BBC s-au încheiat şi trebuie renegociate.

    Jeremy Clarkson, în vârstă de 54 de ani, este celebru pentru remarcile sale explicite şi atitudinea acerbă împotriva conceptului de “corectitudine politică”.

    Anul trecut, Jeremy Clarkson a primit un avertisment final din partea BBC, după ce a fost acuzat că a folosit o expresie rasistă în timp ce filma un episod din emisiunea “Top Gear”. Acel incident a fost cel mai recent dintr-o serie mai lungă de momente controversate – intens comentate şi criticate – în care a fost implicat starul britanic.

    După suspendarea lui Jeremy Clarkson, emisiunea “Top Gear” nu a mai fost difuzată de BBC, în Marea Britanie. La rândul lor, Richard Hammond şi James May, coprezentatori ai “Top Gear”, au refuzat să mai realizeze acest show fără Jeremy Clarkson. Totodată, o serie de show-uri live programate în Marea Britanie şi care se desfăşurau sub brandul “Top Gear” au fost anulate.

    Pe de altă parte, radiodifuzorul public britanic ar putea avea pierderi estimate la 67 de milioane de lire sterline pe an dacă va renunţa definitiv la Jeremy Clarkson, după cum a relatat recent dailymail.co.uk.

    BBC Worldwide, “braţul comercial” al corporaţiei BBC, câştigă o sumă estimată la 50 de milioane de lire sterline pe an din vânzarea drepturilor de difuzare ale show-ului “Top Gear”, la nivel internaţional. Acest show este difuzat în 214 ţări din lume (inclusiv în România, n.r.).

    În plus, BBC Worldwide câştigă milioane de lire sterline din revista Top Gear, care este editată de asemenea în mai multe ţări din lume, dar şi din show-uri live care folosesc brandul “Top Gear” şi care sunt realizate atât în Marea Britanie, cât şi în străinătate. Acestora li se adaugă vânzările de DVD-uri care folosesc de asemenea brandul “Top Gear”.

     

  • Ministrul german al Economiei consideră “prostii” cererile Atenei privind presupuse despăgubiri datorate de Berlin

    “Aceste solicitări, sincer vorbind, sunt nişte prostii”, a reacţionat Sigmar Gabriel, potrivit Deutsche Welle, explicând că Grecia este interesată să primească din ce în ce mai multe fonduri pentru a depăşi criza economică.

    Dimitris Mardas, adjunctul ministrului elen de Finanţe, a cerut Guvernului german despăgubiri de 278,7 miliarde de euro pentru ocupaţia nazistă din timpul celui de-al II-lea Război Mondial. Potrivit lui Mardas, Direcţia Financiară Generală din Grecia a calculat că Berlinul datorează 278,7 miliarde de euro, inclusiv un credit de 10,3 miliarde pe care Banca Centrală a Greciei ar fi fost forţată să îl acorde.

    Vicecancelarul german Sigmar Gabriel a avertizat Atena să nu amestece această falsă problemă cu actualele negocieri pe care Grecia le poartă cu creditorii internaţionali pentru prelungirea planului de asistenţă financiară. “Cele două problematici nu au nicio legătură una cu cealaltă”, a subliniat vicecancelarul Germaniei.

    În pofida afirmaţiilor ministrului german al Economiei, opoziţia germană a îndemnat Guvernul condus de Angela Merkel să restituie Greciei presupusul împrumut de 10,3 miliarde de euro.

  • Mazda aruncă CX-3 în lupta pentru cotă de piaţă în sectorul care a explodat în criză

    “Segmentul a explodat. Este sectorul cu cea mai mare creştere pe piaţa europeană.” Cuvintele vicepreşedintelui comunicării de la Mazda Europa anunţau intrarea japonezilor pe piaţa SUV-urilor mici, de oraş, o piaţă care a crescut mult în criză, pe fondul nevoii constructorilor de maşini de a-şi creşte oferta, dar şi a apetitului pentru garda la sol mai înaltă decât altădată.

    Cererea crescută pentru SUV-uri subcompacte a urcat vânzările pe piaţa europeană cu 56% în 2014 faţă de anul precedent, iar analiştii estimează să ajungă la 810.000 de unităţi până la sfârşitul anului 2017. Chiar în acest an, aceiaşi analişti spun că SUV-urile subcompacte vor depăşi segmentul maşinilor de familie nonpremium. Vânzările de sute de mii de unităţi se da-torează unor pariuri curajoase, dar câştigătoare ale producătorilor, deşi unii au agreat că plusurile spectaculoase s-au ali-mentat şi prin canibalizarea cu modele deja disponibile pe piaţă şi nu doar prin cucerirea de noi clienţi.

    Segmentul maşinilor subcompacte, dominat de Ford Fiesta, Renault Clio şi Volkswagen Polo, cel mai reprezentativ pe piaţa europeană, a scăzut în materie de vânzări cu aproape 3% anul trecut, de la 2,7 la 2,6 milioane, tocmai pe seama alimentării cererii pentru SUV-uri de talie mică, potrivit companiei de consultanţă IHS Automotive. ”Canibalizarea cu SUV-urile subcompacte era inevitabilă, dar a depăşit prognozele făcute de Renault şi Peugeot„, spune Jonathon Poskitt, specialist în prognoze al LMC Automotive, referindu-se la vânzările în scădere ale Renault Clio şi Peugeot 208. Per total, cota de piaţă a maşinilor subcompacte a co-borât de la 28% în 2003 la 22% în prezent.

    Modelele noi ar urma să mai domolească avântul SUV-urilor mici. În prima ju-mătate a anului 2014, Renault Captur a raportat aproape 90.000 de unităţi vândute, fiind urmat de Peugeot 2008 cu 73.000 de unităţi şi Dacia Duster cu 66.000 de maşini vândute. Opel Mokka şi Nissan Juke trec şi ele de 50.000 de maşini vândute în semestrul întâi. Mazda a intrat în acest joc cu noul model CX-3, japonezii raportând în 2014 vânzări în creştere cu 20% pe bătrânul continent şi profituri record, după cum arată oficialii companiei.

    Circa 150.000 de astfel de SUV-uri ar urma să fie produse în uzina de la Hiroshima, dintre care un sfert vor lua calea Europei, ceea ce ar permite dezvoltarea brandului Mazda şi în viitor. Maşinile asiatice au câştigat teren în ultimii ani, fiind percepute de către consumatori drept mai fiabile decât cele ale rivalilor europeni. Cumulat, Toyota, Nissan, Hyundai, Kia, Mazda, Suzuki, Honda şi Mitsubishi au făcut ca în 2014 una din cinci maşini vândute în Europa să provină din Japonia sau din Coreea de Sud.

    Dintre constructori, doar Toyota trece de pra-gul de 500.000 de unităţi. Odată cu lansarea noului CX-3, japonezii de la Mazda vor să repete creşterea din 2014, întrecută doar de Mitsubishi, şi să treacă pragul de 200.000 de unităţi pe piaţa europeană. Mazda a vândut pe piaţa din România 803 maşini în 2014, cu circa o treime mai mult faţă de anul 2013, cel mai bine vândut model fiind SUV-ul CX-5, cu 351 de unităţi şi o creştere cu 39% comparativ cu perioada anterioară. Deşi nu există un preţ oficial pentru CX-3, pofta de SUV-uri a clien-tului român ar putea să mai apropie rezultatele Mazda de cele peste 2.000 de unităţi vândute anual înainte de prăbuşirea pieţei şi să facă din noul model unul dintre cele mai comandate de către clientul care alege să cumpere o maşină japoneză.

  • Hackerii lui Putin au pătruns în sistemul informatic al Casei Albe

    Casa Albă a anunţat că atacul a afectat “doar” sistemul neclasificat, însă descrierea o contrazice. Astfel, hackerii au avut acces la informaţii sensibile, ca de exemplu detalii în timp real – care nu sunt publice – ale programului preşedintelui Barack Obama. Deşi aceste informaţii nu sunt clasificate, ele sunt extrem de sensibile şi sunt vizate de agenţii străine de spionaj, afirmă oficialii citaţi.

    Preşedinţia a anunţat în octombrie că a observat activităţi suspecte în reţeaua neclasificată care deserveşte Biroul Executiv al preşedintelui. Sistemul a fost oprit în mod regulat pentru efectuarea unor actualizări de securitate.

    Poliţia federală (FBI), Secret Service şi agenţiile americane de informaţii sunt implicate, toate, în anchetarea breşei, pe care o consideră unul dintre cele mai sofisticate atacuri comise vreodată împotriva sistemelor Guvernului Statelor Unite.

    Intruziunea a avut loc prin computere din întreaga lume, o modalitate prin care hackerii îşi ascund urmele, însă anchetatorii au descoperit coduri relevante şi alţi markeri despre care cred că arată că hackerii lucrau pentru Guvernul rus.

    Însă un purtător de cuvânt al Consiliul Naţional pentru Securitate (NSC), Mark Stroh, nu a confrmat un atac rusesc. În schimb el a declarat că “luăm în serios orice asemenea activitate”. “În acest caz, aşa cum am specificat la vremea respectivă, am luat măsuri imediate de evaluare şi atenuare a activităţii”, a continuat el, reiterând poziţia potrivit căreia NCS “nu comentează despre atribuirea (intruziunii) prin (acest) articol anumitor actori”.

    Departamentul de Stat american şi Ambasada Rusiei nu au dat curs imediat unor solicitări din partea CNN de a comenta.

    Adjunctul consilierului prezidenţial pentru Securitate Naţională Ben Rhodes a declarat că preşedinţia foloseşte un sistem separat pentru informaţii clasificate, care protejează de hackeri elemente sensibile legate de securitatea naţională.

    “Noi nu credem că sistemul nostru clasificat a fost compromis”, a declarat Rhodes marţi pentru CNN.

    “Actualizăm în mod constant măsurile de securitate ale sistemului neclasificat, dar ni s-a spus în mod clar să acţionăm astfel încât să nu punem informaţii sensibile în acel sistem”, a declarat Rhodes. “Cu alte cuvinte, dacă faci ceva clasificat, trebuie s-o faci într-un sistem e-mail. Trebuie să acţionezi ca şi cum informaţia ar fi compromisă, dacă nu este în sistemul clasificat”, a precizat el.

    Pentru a ajunge la Casa Albă, hackerii au pătruns mai întâi în sistemul informatic al Departamentului de Stat, cred anchetatorii.

    Sistemul informatic al Departamentului de Stat a relevat că, în pofida unor eforturi de a-i bloca, hackeri ruşi au putut să reintre în el. Un oficial a declarat că hackerii ruşi au “deţinut” sistemul diplomaţiei americane timp de luni de zile şi că nu este clar dacă au fost complet scoşi afară din el.

    Ca în cazul multor atacuri cibernetice, anchetatorii cred că intruziunea de la Casă Albă a început cu un e-mail de tip phishing, trimis folosind un cont de e-mail de la Departamentul de Stat asupra căruia hackerii au preluat controlul, potrivit oficialilor citaţi.

    Directorul serviciilor americane de informaţii (DNI) James Clapper i-a îndemnat pe oficialii guvernamentali şi firmele private, într-o conferinţă pe teme de securitate cibernetică organizată de FBI în ianuarie, să-şi înveţe angajaţii cum arată un atac de tip “spear phishing”.

    “De atât de multe ori, chinezii şi alţii obţin acces la sistemele noastre pretinzând că sunt altcineva şi apoi cerând acces, iar cineva li-l dă”, a declarat Clapper.

    Ferocitatea intruziunii ruseşti, în ultimele luni, i-a surprins pe unii oficiali americani, determinând o reevaluare a ameninţării în domeniul securităţii cibernetice, în contextul în care Statele Unite şi Rusia se înfruntă într-o serie de conflicte armate, de la agresiunea rusă în Ucraina şi până la operaţiunile militare americane în Siria.

    Atacurile de la Departamentul de Stat şi Casa Albă sunt unul dintre motivele pentru care Clapper a declarat în februarie, într-o audiere în Senat, că “ameninţarea cibernetică rusă este mai gravă decât am crezut noi anterior”.

    Dezvăluirile despre atacurile informatice de la Departamentul de Stat apar pe fondul unei polemici referitoare la utilizarea de către fostul secretar de Stat Hillary Clinton a unui server de e-mail privat în interes de serviciu, în timpul mandatului. Potrivit unor critici, serverul privat pe care l-a folosit era şi mai slab protejat decât sistemul Departamentului. Însă breşa rusească ar fi avut loc după plecarea lui Clinton din funcţie.

    În pofida acestui lucru, Clinton a fost vizată de mult timp de către hackeri, împreună cu anturajul ei.

    Site-ul The Smoking Gun a relatat pentru prima dată în 2013 că un hacker român, cunoscut sub pseudonimul Guccifer, a pătruns în contul de e-mail de pe AOL al lui Sidney Blumenthal, un prieten şi consilier al lui Clinton, şi a publicat e-mailuri pe care Blumenthal le-a trimis pe contul privat al acesteia. În aceste e-mailuri se aflau, între altele, note interne sensibile pe teme de politică externă, iar ele au reprezentat primele dezvăluiri despre faptul că Clinton folosea o adresă de e-mail privată, aflată în prezent în centrul controversei. Adresa respectivă nu mai este folosită în prezent.

  • Mercedes-Benz a lansat modelul GLE Coupé, cu preţuri începând de la 70.370 de euro

    Modelul GLE Coupé este dotat cu motorizări pe benzină şi diesel cu puteri cuprinse între 190 kW (258 CP) şi 430 kW (585 CP). O noutate în gamă o reprezintă GLE 450 AMG, primul reprezentant al unei noi linii de modele sport Mercedes-AMG. Mercedes-Benz. GLE Coupé este echipat standard cu transmisia cu nouă rapoarte 9G-TRONIC şi cu sistemul de tracţiune integrală permanentă 4MATIC.

    GLE Coupé poate fi comandat în România, la preţuri începând de la 56.750 euro fără TVA (70.370 de euro, TVA inclus).

    „Noul GLE Coupé combină în mod ideal atributele unui coupé: sportivitate, dinamism şi agilitate cu robusteţea şi versatilitatea unui SUV”, afirmă Prof. Dr. Thomas Weber, membru în Consiliul de Administraţie, responsabil pentru Cercetare şi Dezvoltare Mercedes-Benz Cars.

    GLE Coupé  se alătură modelelor cu două portiere C, E, S şi celor cu patru portiere CLS şi CLA.

    „Pentru Mercedes-Benz, GLE Coupé este deschizător de drumuri pentru un segment de maşini foarte versatile. Ne va permite să câştigăm clienţi noi pentru marca noastră”, spune Ola Källenius, Membru al Boardului Mercedes-Benz Cars responsabil pentru Marketing şi Vânzări, comentând introducerea noului model în portofoliul mărcii.

    Modelele GLE 350 d şi GLE 400 beneficiază de un raport de distribuţie a cuplului motor pe punţi de 50:50, faţă:spate. Însă în cazul sportivului GLE 450 AMG Coupé, configuraţia raportului este modificată, iar raportul de cuplu transmis pe punţi în acest caz este 40% pe faţă şi 60% pe spate.

    „GLE 450 AMG Coupé este primul nostru model dintr-o serie nouă, în care vor fi integrate în viitorul apropiat şi mai multe modele ce oferă emoţie şi performanţe la un nivel foarte ridicat. Noile modele Mercedes-AMG ne-au permis să facem tehnologia veritabilă a maşinilor sport şi fascinaţia motorsport-ului mult mai accesibile”, declară Tobias Moers, Preşedintele Consiliului de Administraţie a Mercedes-AMG GmbH. 

    Modelele GLE 350 d 4MATIC şi GLE 400 4MATIC sunt oferite standard cu o suspensie din oţel plus programul AGILITY CONTROL pentru setarea amortizoarelor, iar suspensia pneumatică AIRMATIC este disponibilă opţional cu sistemul ADS Plus.

    Versiunea diesel GLE 350 d 4MATIC dezvoltă o putere maximă de 190 kW (258 CP) şi pune la dispoziţia şoferului un cuplu motor maxim de 620 Nm disponibili de la 1600 rpm. Modelul GLE 400 4MATIC, alimentat cu benzină este echipat cu noul motor biturbo V6, cu injecţie directă, capabil să producă o putere maximă de 245 kW (333 CP) şi un cuplu motor maxim de 480 Nm disponibili de la 1400 rpm. 

     

     

  • Pilot care l-a transportat pe preşedintele Italiei, suspendat după ce a tras focuri de armă de furie

    Maurizio Foglietti, pilot al companiei aeriene Alitalia, a tras focuri de armă duminică, în prima zi a Paştelui catolic, în locuinţa sa din Todi (centrul Italiei).

    Compania Alitalia a decis suspendarea imediată a pilotului, pe durata investigaţiei, coordonată de Procuratura din oraşul Spoleto.

    Pilotul în vârstă de 50 de ani a tras trei focuri de armă, cu o puşcă deţinută legal, în cursul unei discuţii aprinse cu fratele lui mai mare şi cu mama, în curtea casei din Todi, în regiunea Perugia. Nimeni nu a fost rănit în incident.

    Procuratura din Spoleto îl cercetează pe pilot pentru ameninţări în formă agravată şi producere de daune. Cazul a fost semnalat companiei Alitalia de procurori, care au recomandat şi un test psihologic amănunţit.

    Maurizio Foglietti a fost comandantul avionului cu care preşedintele Italiei, Sergio Mattarella, a zburat pe 14 februarie, în prima zi după alegerea în funcţie, de la Roma spre Palermo. De altfel, pilotul companiei aeriene de stat a Italiei are şi o fotografie cu preşedintele italian.

  • Prime de Paşti de 210 lei pentru cei 1.800 de angajaţi ai societăţii Rulmenţi SA Bârlad

    Patronatul societăţii Rulmenţi SA Bârlad a decis acordarea a 21 de tichete de masă pentru fiecare din cei 1.800 de salariaţi ai fabricii, reprezentând prima de Paşti prevăzută în contractul colectiv de muncă încheiat în acord cu sindicatul.

    În valoare totală de 210 lei, prima de Paşti oferită angajaţilor societăţii bârlădene este cea mai mare din ultimii ani, în condiţiile în care, de la criza economică din 2009, aceasta nu a depăşit 150 de lei.

    ”Faptul că prima de Paşti este mai mare reprezintă un semnal favorabil că societatea este pe un trend ascendent. De altfel, este primul an în care fabrica nu se mai opreşte pe perioada sărbătorilor pe o perioadă mai lungă de timp, salariaţii având liber doar în cele trei zile de Paşti”, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX directorul Resurse Umane din cadrul societăţii Rulmenţi SA Bârlad, Cătălin Ghenadie.

    Deţinută de holdingul turc Komassan, societatea Rulmenţi SA Bârlad a angajat în acest an peste 50 de persoane, pe fondul creşterii comenzilor de pe piaţa externă.

  • Senatorul republican Rand Paul se lansează în cursa pentru alegerile prezidenţiale din SUA

    “Candidez la preşedinţie pentru a readuce ţara noastră la principiile de libertate şi guvernare limitată”, a anunţat Paul pe site-ul său de campanie. Anunţul include şi o înregistrare video cu un mesaj din partea soţiei lui, Kelley Ashby Paul.

    “Rand este medic, iar acest lucru îi oferă o perspectivă unică la Washington”, a declarat soţia sa. “El s-a format în diagnosticarea unei probleme şi găsirea unei soluţii”, a adăugat ea.

    Paul, în vârstă de 52 de ani, i se alătură astfel senatorului de Texas Ted Cruz într-o cursă care a atras interesul a peste zece potenţiali candidaţi republicani. El candidează în acelaşi timp şi pentru realegerea sa în funcţia de senator. Paul şi-a anunţat intenţia de a candida pentru un al doilea mandat în Senatul american în decembrie.

    Tatăl lui Rand Paul, Ron, fost congresmen de Texas, a avut numeroşi adepţi tineri în alegerile din 2008 şi 2012, dar nu a reuşit să obţină suficiente voturi pentru a obţine învestitura republicană.

  • Realitatea TV, amendată după ce Rareş Bogdan l-a numit pe Ponta “impostor” şi a adus acuzaţii CNA

    Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a analizat, în şedinţa de marţi, emisiunea “Jocuri de putere” difuzată pe 15 ianuarie şi emisiunile “Deschide lumea” şi “Jocuri de putere” care au fost difuzate pe 18 februarie.

    Potrivit CNA, în aceste emisiuni au fost încălcate mai multe articole din legislaţia audiovizualului, întrucât Rareş Bogdan a adus mai multe acuzaţii neprobate unor membri ai Consiliului. De exemplu, în emisiunea “Jocuri de putere” din 15 ianuarie a fost difuzată ştirea “Suspiciune de corupţie, pentru cine lucrează membrii CNA, cadou de sute de milioane făcut de CNA”. Ştirea a făcut referire la licitaţia de desemnare a furnizorului unic al audienţelor TV din România, care a fost organizată de Asociaţia Română de Măsurare a Audienţelor (ARMA) şi CNA.

    Pe de altă parte, în emisiunea “Jocuri de putere” din 18 februarie, Rareş Bogdan a vorbit despre “ultima zvârcolire a impostorului” care “încă este premier al României”.

    Totodată, CNA a constatat că Realitatea TV nu a difuzat textele unor decizii de sancţionare pe care le primise de la Consiliu, conform legii. În acest caz, este vorba despre nedifuzarea în termenul legal de 24 de ore de la comunicare a unui număr de două amenzi de câte 10.000 de lei pe care CNA le-a aplicat Realitatea TV.

    Astfel, CNA a decis să amendeze cu 30.000 de lei Realitatea TV, la propunerea membrului CNA Dorina Rusu. Decizia de sancţionare a fost luată cu şase voturi “pentru” (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Viorel Buda, Dorina Rusu, Răsvan Popescu şi Monica Gubernat), în timp ce Radu Călin Cristea şi Radu Herjeu au votat “împotrivă”. Aceştia din urmă au susţinut o altă propunere, de amendă de 60.000 de lei, care a fost făcută de Monica Gubernat. La runda a doua de vot, Gubernat a decis însă să susţină propunerea de amendarea a Realitatea TV cu 30.000 de lei.