BusinessMagazin

Blog

  • Germania este gata să ajute Grecia, dar nu ştie clar cum

    Gabriel a criticat totodată Grecia pentru comentariile că Germania datorează statului elen 279 de miliarde de euro, sub formă de despăgubiri de pe vremea ocupaţiei naziste, ministrul considerând că aceste despăgubiri nu au nicio legătură cu negocierile actuale, legate de criza datoriilor.

    O comisie parlamentară creată de către Guvernul Tsipras şi-a început activitatea săptămâna trecută, căutând solicitări de despăgubiri adresate germanilor, inclusiv reparaţii de război, restituirea aşa-numitului împrumut pe care Germania nazistă a obligat Banca Greciei să i-l acorde în timpul ocupaţiei şi restituirea tezaurelor arheologice furate.

    Dimitris Mardas, adjunctul ministrului de Finanţe, a declarat luni, în faţa comisiei parlamentare, că Berlinul datorează Atenei 278,7 miliarde de euro, potrivit calculelor efectuate de către autorităţi contabile. “Împrumutul” din timpul ocupaţiei este evaluat la 10,3 miliarde de euro.

    Guvernul elen a semnat în 2010 un acord de 110 miliarde de euro cu UE, BCE şi FMI pentru a evita intrarea în incapacitate de plată, înţelegere suplimentată un an mai târziu cu un program financiar în valoare de 130 miliarde de euro. Cel de-al doilea pachet extern a inclus cea mai mare restructurare de datorii de stat din istorie, creditorii privaţi ai Greciei ştergând 100 miliarde euro din creanţe.

    Grecia mai poate accesa o tranşă în valoare de 7,2 miliarde de euro din programele de asistenţă financiară, însă creditorii au condiţionat acordarea tranşei de adoptarea unor reforme de austeritate.

    Impasul în care se află în prezent negocierile dintre Grecia şi creditorii externi a crescut îngrijorările legate de intrarea Greciei în incapacitate de plată şi de părăsirea zonei euro, cu atât mai mult cu cât estimările analiştilor arată că fondurile de care dispune guvernul de la Atena ar putea să se termine până la 20 aprilie.

    Datoria publică a Greciei se ridică în prezent la aproximativ 315 miliarde de euro, respectiv 176% din PIB.

    Pe fondul acestor dificultăţi, Parlamentul Greciei a votat marţi înfiinţarea unei comisii care să analizeze circumstanţele care au condus la semnarea de către guvern în 2010 a celor două acorduri de asistenţă financiară externă în valoare totală de 240 miliarde de euro.

  • Serviciile secrete ruse i-ar fi “executat” pe militanţii proruşi care au doborât avionul MH17

    Conform surselor, regimul preşedintelui rus Vladimir Putin a încercat să elimine orice urmă a implicării susţinătorilor Rusiei în tragedia aviatică. Sursele le-au spus anchetatorilor olandezi că ruşii încearcă să “ascundă” orice dovadă care i-ar putea incrimina.

    “Sursele mele consideră că aceste persoane şi-ar fi putut schimba identităţile sau chiar ar fi fost executate de serviciile secrete ruse, pentru a ascunde totul”, a declarat jurnalistul olandez Robert Bas. El a adăugat că cei care au lansat rachetele BUK spre avionul de pasageri nu au putut fi găsiţi de anchetatori.

    “În final, este posibil să nu existe un proces, din păcate, ci doar raportul privind rezultatele investigaţiei”, a afirmat jurnalistul.

    Avionul MH17 al companiei Malaysia Airlines, care efectua o cursă de la Amsterdam către Kuala Lumpur cu 298 de persoane la bord, a fost doborât în estul Ucrainei pe 17 iulie 2014. Moscova a acuzat forţele ucrainene că au doborât avionul, în timp ce Kievul a afirmat că aeronava a fost lovită de o rachetă BUK lansată de separatiştii proruşi.

    Rezultatele anchetei privind circumstanţele prăbuşirii avionului urmează să fie date publicităţii în octombrie, dar NOS afirmă că investigaţia a fost obstrucţionată de atacuri cibernetice lansate de serviciile secrete ruse. Telefoane şi laptopuri folosite de anchetatori în Ucraina au fost “distruse” după instalarea unor programe spion.

    NOS a precizat că informaţiile sale provind de la “câteva surse anonime din poliţie şi din cadrul grupului de anchetatori”. Potrivit acestora, dovezile strânse, între care peste un milion de documente, duc la concluzia că avionul a fost doborât de o rachetă lansată de la sol. “Aceasta este versiunea principală, dar nu este singura, încă se mai investighează şi celelalte opţiuni”, a declarat jurnalistul Robert Bas.

  • B1 TV, amendat din cauza unor comentarii făcute de Banciu, considerate xenofobe de CNA

    Sancţiunea a fost aplicată la propunerea membrului CNA Radu Călin Cristea, cu şase voturi “pentru” (Valentin Jucan, Viorel Buda, Radu Herjeu, Dorina Rusu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea), în timp ce Monica Gubernat şi Florin Gabrea au votat “împotrivă”.

    Membrii CNA au considerat că unele comentarii făcute de Radu Banciu în respectiva emisiune au fost jignitoare la adresa comunităţii musulmane. Astfel, în acest caz, cei mai mulţi membri ai CNA au considerat că B1 TV a încălcat articolul 47, alineatul 1 din Codul audiovizualului, potrivit căruia “Este interzisă difuzarea în programele audiovizuale a oricăror forme de manifestări antisemite sau xenofobe”.

    Pe de altă parte, CNA a reţinut în aceeaşi sancţiune faptul că B1 TV a redifuzat, pe 1 martie, un material despre averea şefului penitenciarului Jilava, Cătălin Stroe. Pentru acest material, B1 TV a primit o amendă de 10.000 de lei de la CNA, în şedinţa din 24 februarie.

    Reprezentantul televiziunii B1 TV, Rareş Aniţa, a spus că Radu Banciu a exprimat o opinie în emisiunea sa, precizând că legislaţia nu interzice abordarea niciunui subiect.

    În ceea ce priveşte reluarea materialului referitor la averea şefului penitenciarului Jilava, Rareş Aniţa a spus că B1 TV l-a redifuzat ca o formă de protest faţă de sancţiunea aplicată iniţial de Consiliu. Rareş Aniţa a mai spus că materialul a fost redifuzat şi în contextul apariţiei unor noi informaţii privind neregulile din penitenciarele din România.

    În schimb, membrul CNA Florin Gabrea l-a rugat pe Rareş Aniţa să îi transmită un sfat lui Radu Banciu. “Să mai deschidă din când în când uşa la studio pentru că e aerul din ce în ce mai închis (…) Poţi să fii fără nicio religie, dar (religia, n.r.) e un subiect destul de complicat şi profund pentru a fi expediat ca un meci de fotbal (…) Domnul Banciu se poate închina la ce porc vrea şi la ce cocoş vrea (…) Nu ştiu ce a încălcat, dar nu cumva a încălcat bunul simţ? E destul de grav”, a spus Gabrea.

    La rândul său, membrul CNA Dorina Rusu a spus că i s-au părut îngrozitoare comentariile despre religie făcute de Radu Banciu. “Este o intoleranţă, un prost gust, e ceva ce te înfioară (…) E ceva care rar mi-a fost dat să aud”, a mai spus Dorina Rusu.

  • Gerea către PNL: Când încercaţi să daţi cu pietre, uitaţi-vă în oglindă. Orban: Numai tupeu, înjurături

    “Spiritul vechiului PDL nu a apus. Prefăcătoria, demgogia domină, în loc de o poziţionare care să ducă la ceva bun în politic. Acest mod de a face politică nu duce decât la o zonă înfundată. Ce răspuns credeţi că aş putea să vă dau, când aţi depus o moţiune la trei luni de la preluarea mandatului? Pot eu să o iau în serios? Cum puteţi fi luaţi în serios când încercaţi să atacaţi prezentul, referindu-vă la trecut, la mandatul altor miniştri, pe care nu i-aţi deranjat nici măcar cu o întrebare privind soarta mineritului?”, le-a spus Gerea liberalilor.

    La vociferările din sala de plen, Gerea a făcut apel la preşedintele de şedinţă să-i calmeze pe liberali: “Puteţi să-i calmaţi pe domnii portocalii? Cred că ar trebui să vă vedeţi puţin lungul nasului şi să vedeţi rolul acestei instituţii”.

    El a mai spus că nu găseşte rostul acestei moţiuni şi s-a adresat liberalilor, menţionându-l pe Ludovic Orban: “Pe ce lume trăiţi?”

    “Încerc să găsesc rostul acestei moţiunii şi nici măcar iniţiatorii nu o văd. De ce nu pomeniţi de Videanu, Manţog, aveţi cumva probleme cu memoria? Încerc să găsesc aspecte din moţiune în care să pot să vă dau un răspuns.(…). Pe ce lume trăiţi? Domnule Orban, nu puteţi să vă infomaţi, să citiţi ziarele să vedeţi activitatea acestui minister”, a afirmat Gerea.

    “Este o încercare de moţiune. Vă invităm să vă aplecaţi mai cu seriozitate în acest domeniu. Soluţii nu se găsesc în programul dumneavoastră de guvernare. Nu am găsit decât 9 rânduri. Când încercaţi să daţi cu pietre mai bine vă uitaţi în oglindă”, a adăugat Gerea.

    În replică, liderul deputaţilor PNL Ludovic Orban i-a cerut lui Gerea să-şi ceară scuze pentru modul în care s-a adresat opoziţiei, arătând că niciun ministru nu şi-a permis să trateze astfel Parlamentul, “cu tupeu, neobrăzare şi înjurături”.

    “Nu trebuie să certaţi opoziţia, să veniţi să-i înjuraţi pe parlamentarii care depun o moţiune. Trebuie să guvernaţi. Nu am primit nici măcar un răspuns la moţiune (…) Am întâlnit numai tupeu, neobrăzare, înjurături. Niciun ministru nu şi-a permis să trateze astfel un Parlament. Vă rog să vă cereţi scuze”, a spus Orban.

    Deputatul PNL Lucian Bode a spus că Andrei Gerea a avut o atitudine de “totală lipsă de bun simţ”. “Domnul Gerea a avut o atitudine de total lipsă de bun simţ faţă de această instituţie. Vă cerem scuze că v-am deranjat după trei luni, nici după trei ani nu dădeaţi un răspuns adecvat. Nu aţi prezentat nicio cifră”, a mai spus Bode.

    În textul moţiunii PNL se arată “situaţia dezastruoasă” în care se găseşte mineritul, cele mai afectate fiind complexurile energetice Oltenia şi Hunedoara.

    “Cele mai afectate sunt complexurile energetice Oltenia şi Hunedoara, care împreună asigură aproape 30% din producţia de energie la nivelul ţării. PNL cere Guvernului condus de Victor Ponta şi Ministerului Economiei condus de Andrei Gerea să oprească jaful de la aceste companii şi să elimine influenţele politice”, se arată în moţiunea simplă.

    Liberalii cer şi “implementarea OUG 109/2011 privind guvernanţa corporatistă, în spiritul şi litera acesteia, pentru a da o şansă reală relansării celor două companii de stat, elaborarea Strategiei Energetice Naţionale, printr-un dialog cu actorii implicaţi, care să răspundă nevoilor interne şi, mai departe, provocărilor şi cerinţelor Uniunii Europene, măsuri concrete pentru eliminarea clientelismului politic care macină sistemul din interior şi îl vulnerabilizează în condiţiile în care ţara noastră ar trebui să identifice soluţii urgente pentru consolidarea sistemului energetic naţional în contextul regional extrem de fragil”.

    Votul la moţiune va fi dat în şedinţa de miercuri.

     

  • Banca Transilvania plăteşte pentru Volksbank 711 milioane de euro.“E cea mai mare plată făcută de Banca Transilvania”

     Pentru capital, Banca Transilvania preia cu 81 de milioane de euro un capital de 430 de milioane de euro, pe care îl are Volksbank România, respectiv un multiplu de aproape 0,2 din capitalul propriu.

    “Toată plata a fost făcută astăzi (marţi-7 aprilie 2015), adică peste 700 de milioane de euro. Este cea mai mare sumă plătită vreodată de Banca Transilvania”, a menţionat Horia Ciorcilă, preşedintele băncii.

    Fiind suma atât de mare ne-am pregătit din timp, astfel ca să nu avem probleme şi nici să nu creăm probleme pe piaţa valutară, a menţionat Omer Tetik, directorul executiv(CEO) al Băncii Transilvania. Noi aveam lichiditatea pregătită din timp, a menţionat el.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Konieczny: Fondul Proprietatea intenţionează să se listeze la Londra până la începutul lunii mai

    Listarea secundară a fondului administrat de Franklin Templeton Investment Management a fost anunţată încă din aprilie anul trecut, însă nu a putut fi pusă în practică întrucât FP, care intenţionează să se listeze la Londra prin intermediul titlurilor de interes, are nevoie de aprobarea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

    ASF va dezbate miercuri, 8 aprilie, norma privind listarea unei companii tranzacţionate la bursă în România pe o piaţă dintr-un alt stat UE prin intermediul titlurilor de interes, potrivit unui anunţ al autorităţii de reglementare.

    Cu o capitalizare de peste 10,4 miliarde de lei (2,36 miliarde euro), Fondul Proprietatea este unul dintre cei mai mari emitenţi de la bursa din Bucureşti. Aproape jumătate din acţiunile aflate în portofoliu sunt plasate în companii tranzacţionate la bursă.

    Evoluţia acţiunilor fondului pe bursa de la Bucureşti a fost spectaculoasă, în condiţiile în care de la listare, din ianuarie 2011, şi până la finalul anului trecut, au crescut de peste două ori în valoare, notează Wall Street Journal.

    Cu toate acestea, cotaţiile s-au încăpăţânat să rămână sub nivelul la care sunt evaluate activele fondului. Deşi discountul la care sunt tranzacţionate acţiunile s-a redus la 27% de la circa 40% la finele anului 2010, preţul de piaţă este încă mult sub valoarea activului net al Fondului.

    Prin listarea de la Londra, administratorul Fondului Proprietatea speră să atragă mai mulţi investitori şi să urce preţul de tranzacţionare.

    De altfel, lărgirea bazei de investitori reprezintă o preocupare principală şi pentru operatorul bursei de la Bucureşti.

    Directorul general al BVB, Ludwik Sobolewski, a declarat săptămâna trecută în cadrul unei întâlniri cu investitorii la New York că obiectivele bursei sunt atragerea de noi investitori instituţionali şi trecerea de la un statut de piaţă de frontieră la cel de piaţă emergentă.

    “Pentru România, obţinerea statutului de piaţă emergentă va duce la creşterea semnificativă a intrărilor de capital şi a investiţiilor pe piaţa locală”, a spus Sobolewski pentru Wall Street Journal.

    Fondul Proprietatea este o societate de investiţii de tip închis, înfiinţată în 2005 pentru despăgubirea persoanelor ale căror proprietăţi au fost confiscate abuziv de statul comunist şi sunt imposibil de retrocedat în natură.

    Cel mai mare acţionar al Fondului Proprietatea este firma de brokeraj Manchester Securities Corp, controlată de fondul american de hedging Elliott Associates, cu o participaţie de 15,86%.

  • Curtea de Conturi cere începerea procedurii legislative pentru înfiinţarea instanţelor specializate

    Solicitarea Curţii de Conturi a fost trimisă, marţi, la Birourile Permanente reunite pentru a se lua o decizie.

    În scrisoare se menţionează că în legea de revizuire a Constituţiei din 2003 a fost eliminată atribuţiile jurisdicţionale a Curţii de Conturi, precizându-se că competenţa de soluţionare a litigiilor rezultate din activitatea Curţii a fost transferată instanţelor judecătoreşti specializate. Dar, până la înfiinţarea acestor instanţe judecătoreşti specializate, litigiile sunt soluţionate de instanţele judecătoreşti ordinare.

    În document se mai arată că anual pe rolul instanţelor judecătoreşti există peste 2.500 de dosare rezultate din activitatea Curţii de Conturi şi se apreciază că “multitudinea de litigii care sunt promovate au la bază şi faptul că, într-un fel sau altul, se mizează pe inexistenţa unor instanţe de judecate specializate şi pe practica judiciară care, de multe ori, este neunitară şi contradictorie ori de natură să încurajeze tergiversarea clarificării unor situaţii”.

    “Inexistenţa instanţelor specializarte afectează nu numai fondul judecăţii, ci şi procedura însine, în care se realizează acest lucru. Avem în vedere tergiversarea soluţionării cauzelor la ora actuală, existând litigii care au fost declanşate pe vechea procedură anterioară anului 2008”, se mai spune în scrisoare.

    Curtea de Conturi mai consideră că inexistenţa instanţelor judecătoreşti specializate dă naştere unor impedimente importante în privinţa activităţii de recuperare a prejudiciilor constatate de Curte.

    “Solicităm declanşarea procedurii legislative şi instituţionale pentru înfiinţarea instanţelor judecătoreşti specializate, care soluţionează procesele având ca obiect contestarea actelor de control audit emise de Curtea de Conturi a României. Dacă se va trece la soluţionarea acestei solicitări, apreciem că ar fi necesar să se consacre participarea obligatorie a procurorului la judecarea cauzelor de contencios administrativ, pentru apărarea intereselor generale ale societăţii, a ordiniid e drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, potrivit art. 131. al 1 din constituţie. În contextul în care o asemnea soluţie nu se poate realiza, propunem să se aibă în vedere şi varianta reînfiinţării Secţiei Jurisdicţionale, care a existat şi funcţionat ca instanţă a Curţii de Conturi până în anul 2003”, se mai menţionează în documentul Curţii de Conturi.

  • Inspecţia Muncii: Peste 1.800 de persoane care munceau la negru au fost depistate. Amenzile depăşesc 1,1 milioane lei

    Inspecţia Muncii a desfăşurat în perioada menţionată acţiuni de control în urma cărora s-au aplicat amenzi în valoare totală de 2.031.400 de lei, adică 461.681 de euro.

    “A fost depistat un număr record de 1.820 de persoane care lucrau fără forme legale. Dintre acestea, 1.621 au fost depistate în Bucureşti, 38 în Mureş şi 25 în judeţul Constanţa. Pentru primirea la muncă a mai mult de cinci persoane, inspectorii de muncă au făcut 12 propuneri de cercetare penală. Situaţiile au fost descoperite în judeţele: Arad, Botoşani, Constanţa, Dâmboviţa, Ialomiţa, Mureş şi în municipiul Bucureşti. În domeniul relaţiilor de muncă s-au aplicat amenzi în valoare de 1.551.900 de lei din care 1.120.000 de lei pentru muncă la negru. Au fost sancţionaţi 392 angajatori şi 55 de persoane fizice pentru că au acceptat să muncească la negru. 25 dintre ele erau din Bihor, 18 din Ialomiţa, iar celelalte din judeţele Iaşi, Prahova şi Teleorman”, se arată în comunicatul transmis MEDIAFAX.

    În aceeaşi perioadă, în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă s-au aplicat amenzi în valoare de 479.500 de lei. Angajatorii au comunicat către inspectoratele teritoriale de muncă 55 de evenimente care, în urma cercetărilor efectuate de inspectorii de muncă, vor fi încadrate sau nu ca fiind accidente de muncă. Dintre acestea 27 au avut loc în Bucureşti.

    “Fiecare acţiune a inspectorilor de muncă are drept scop corectarea situaţiilor în care legea se încalcă şi grija primordială este pentru angajaţi, să lucreze în condiţii sigure, sănătoase şi legale. (…) Numai săptămâna trecută, în Bucureşti, a fost înregistrat un record al persoanelor care munceau la negru. 1.618 persoane au fost descoperite că lucrau fără forme legale, la o firmă de curierat. Atrag atenţia angajatorilor că, acţiunile de control ale inspectorilor de muncă nu contenesc indiferent de perioada anului sau de sărbători”, a declarat inspectorul general de stat, Dantes Nicolae Bratu.

  • Filmul “Furios şi iute 7” a debutat pe primul loc în box office-ul românesc de weekend

    “Furios şi iute 7” este continuarea seriei de succes în care Vin Diesel şi Paul Walker îşi reiau rolurile lui Dominic Toretto şi Brian O’Conner. Cu cazierul curăţat şi liniştiţi alături de vechii lor prieteni, cei doi încearcă să îşi facă o nouă viaţă, dar totul se năruie în momentul în care Ian Shaw intervine, iar ei sunt nevoiţi să calce din nou în afara legii. Producţia filmului a fost amânată aproape un an din cauza decesului lui Paul Walker. Actorul american a murit în 2013, într-un accident de automobil, la vârsta de 40 de ani, înainte de încheierea filmărilor de la “Furios şi iute 7”. Rolul său a fost completat cu ajutorul tehnologiei digitale şi al fraţilor starului, care au turnat câteva cadre în locul său. Filmul este distribuit în România de Ro Image 2000.

    Filmul “Furios şi iute 7/ Fast and Furious 7” a debutat pe primul loc şi în box office-ul nord-american, cu încasări record de 143,6 milioane de dolari de vineri până duminică. “Furios şi iute 7” a devenit astfel filmul cu cele mai mari încasări dintre toate peliculele lansate în luna aprilie, depăşind precedentul record de 95 milioane de dolari stabilit în weekendul de debut de “Căpitanul America: Războinicul iernii/ Captain America: The Winter Soldier”, şi reprezintă, de asemenea, filmul cu cele mai mari încasări din istoria francizei “Fast & Furious”. Totodată, “Furios şi iute 7” ocupă locul al nouălea în topul filmelor cu cele mai mari încasări obţinute în weekendul de debut.

    Pe locul al doilea în box office-ul românesc s-a situat “Clopoţica şi Legenda Bestiei de Nicăieri/ Tinker Bell and the Legend of the NeverBeast”, care a avut încasări de 351.702 lei şi 18.977 de spectatori, potrivit cinemagia.ro. Distribuit de Forum Film România, lungmetrajul animat din seria “Tinkerbell” o prezintă pe Clopoţica într-o aventură ieşită din comun. Când una dintre suratele ei, încrezătoare că înfăţişarea nu spune nimic despre inima unei fiinţe, se împrieteneşte cu o misterioasă creatură gigantică, Clopoţica nu ştie dacă să se teamă sau nu pentru siguranţa zânelor. Dar când un grup de zâne ia iniţiativa de a captura “monstrul” înainte ca acesta să facă prăpăd în jur, Clopoţica va trebui să decidă dacă prejudecăţile sunt mai importante decât o inimă deschisă.

    Locul al treilea în box office-ul românesc de weekend a revenit peliculei “Insurgent”, al doilea lungmetraj din franciza inspirată din trilogia “Divergent”, scrisă de romanciera Veronica Roth. Filmul a înregistrat încasări de 240.238 de lei şi 10.970 de spectatori. Demascaţi ca fiind Divergenţi – oameni care nu se încadrează într-una dintre cele cinci categorii (“facţiuni”) ale societăţii – Tris (Shailene Woodley) şi Four (Theo James) sunt acum în postura de fugari, vânaţi de Jeanine (Kate Winslet), liderul avid de putere al facţiunii Erudiţilor. În timp ce grupurile de trădători Neînfricaţi, sub comanda lui Jeanine, răscolesc ruinele oraşului Chicago în căutare de Divergenţi, Tris şi Four străbat oraşul în speranţa de a-şi găsi aliaţi printre membrii facţiunilor Prieteniei, Abnegaţiei, Candorii şi Neînfricaţilor, precum şi din rândurile rebelilor fără facţiune, potrivit site-ului cinemagia.ro. Filmul este distribuit în România de InterCom Film Distribution.

    Comedia “Mare şi tare”, regizată de Etan Cohen, care îi are în distribuţie pe actorii Will Ferrell şi Kevin Hart, s-a situat pe poziţia a patra în box office-ul românesc de weekend, cu încasări de 237.783,36 de lei şi 12.381 de spectatori. Filmul reuneşte pe marele ecran doi actori de comedie foarte iubiţi de publicul nord-american: Will Ferrell, care interpretează rolul unui milionar trimis la închisoare pentru fraudă fiscală şi care apelează la unul dintre angajaţii lui de culoare, interpretat de Kevin Hart, pentru a-l învăţa toate trucurile de care va avea nevoie pentru a supravieţui pe durata încarcerării. Pelicula este distribuită în România de Freeman Entertainment.

    Filmul de animaţie “Acasă/ Home”, regizat de Tim Johnson şi produs de studiourile DreamWorks Animation, s-a situat în box office-ul românesc de weekend pe locul al cincilea. Filmul, care prezintă un grup de extratereştri ce caută refugiu pentru a scăpa de duşmanii lor, ascunzându-se pe Pământ, a avut încasări de 107.590 de lei. Când Pământul este cucerit de extrem de încrezătorii Boov, o rasă extraterestră în căutarea unui nou loc pe care să-l considere cămin, toţi oamenii sunt mutaţi dintr-odată, în timp ce toată rasa Boov este ocupată cu reorganizarea planetei. Dar, când o fată plină de resurse, Tip, reuşeşte să evite capturarea, ea se trezeşte complicea accidentală a unui Boov alungat, pe nume Oh. Cei doi fugari îşi dau seama că sunt mult mai multe în joc decât relaţiile intergalactice şi pornesc în călătoria vieţii lor. Animaţia a înregistrat 5.972 de spectatori de vineri până duminică şi este distribuită în România de Odeon Cineplex.

  • CNA caută o soluţie pentru “a se securiza” în privinţa sesizărilor primite de Consiliu

    Discuţia în acest sens a fost iniţiată de membrul CNA Florin Gabrea. “Trebuie să găsim o formulă de comun acord cum să arate formularul de plângere pentru diverse emisiuni (…), pentru că noi primim nişte reclamaţii, se face o monitorizare”, a spus Gabrea.

    El a făcut referire şi la o afirmaţie a unui alt membru al CNA, Radu Călin Cristea, din şedinţa Consiliului din 20 ianuarie.

    Atunci, Cristea s-a referit la “formularistica prin care se pot depune plângeri la CNA”. “Mă delimitez de faptul că absolut oricine, inclusiv cu identitate falsă, se poate adresa Consiliului”, a spus atunci Radu Călin Cristea, precizând că se poate ajunge la situaţia că CNA îşi poate consuma şedinţe întregi să analizeze sesizări făcute de o persoană care nu există. În acea şedinţă, CNA a discutat despre faptul că o persoană despre care există suspiciuni că foloseşte o identitate falsă şi care, în noiembrie 2014, a transmis Consiliului o sesizare privind Etno TV, ce este în atenţia DNA, a sesizat din nou la începutul lunii ianuarie Consiliul, cu privire la o altă televiziune, respectiv Estrada TV.

    Pe de altă parte, în şedinţa de marţi, Răsvan Popescu, vicepreşedintele CNA, i-a spus lui Florin Gabrea că, în prezent, mai mulţi membri ai Consiliului caută soluţii în privinţa chestiunii sesizărilor pe care CNA le primeşte.

    “Nu este numai o îngrijorare a ta, mai mulţi oameni îşi bat capul cu chestiunea acesta. Într-o situaţie de tipul ăsta, este normal să cauţi soluţii, Care vor fi acestea vom vedea. Când vom avea o propunere concretă, vom veni cu ea în şedinţă”, a spus Răsvan Popescu. “Să vedem ce măsuri putem lua, cum ne putem într-un fel securiza de asemenea situaţii”, a mai spus Popescu.

    “Mie mi se pare foarte grav. E chiar un fel de varză la ora actuală, varză de Bruxelles ce se petrece aici”, a mai spus Florin Gabrea.

    La şedinţa CNA de marţi participă opt membri ai Consiliului: Răsvan Popescu, vicepreşedintele Consiliului şi preşedinte de şedinţă, Florin Gabrea, Valentin Jucan, Monica Gubernat, Viorel Buda, Radu Herjeu, Dorina Rusu şi Radu Călin Cristea. La şedinţa CNA de marţi nu participă preşedintele Consiliului, Laura Georgescu, şi doi membri – Lorand Turos şi Gabriel Tufeanu.

    Discuţia privind plângerile primite de CNA a avut loc în contextul în care Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a anunţat, pe 2 aprilie, că Laura Georgescu, preşedinte al CNA, este urmărită penal pentru abuz în serviciu şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată. Procurorii susţin că, în calitate de preşedinte al CNA, Laura Georgescu a fost cea care a instigat, între 2013 – 2014, la întocmirea unor sesizări cu date nereale, în vederea înregistrării unor lucrări ce au intrat în analiza plenului CNA şi care au fost soluţionate prin sancţionarea a şapte posturi de televiziune.

    Totodată, DNA a anunţat, pe 30 octombrie 2014, într-un comunicat de presă, că procurorii fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni asimilate celor de corupţie, comise în anul 2014. Atunci, la sediul CNA au avut loc percheziţii ale DNA, iar, la momentul respectiv, surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că aceste percheziţii ar fi avut legătură cu sancţionarea mai multor televiziuni, între care se număra Antena 3, Estrada TV, Etno TV şi Taraf TV. Sursele judiciare au mai spus atunci că procurorii anticorupţie verifică modul în care au fost amendate mai multe televiziuni, având suspiciunea că şefa CNA, Laura Georgescu, ar fi instigat mai multe persoane să întocmească sesizări false cu privire la aceste televiziuni.