BusinessMagazin

Blog

  • Marea Britanie începe verificarea datelor pasagerilor care părăsesc teritoriul său

    Guvernul susţine că aceste măsuri sunt necesare pentru combarea imigraţiei ilegale şi vor cauza “cât mai puţine perturbări posibile”. În prima lună vor fi scanate toate paşapoartele, dar doar 25 la sută dintre ele vor fi verificate pentru a se asigura că datele sunt reale. După o lună vor fi verificate 50 la sută, iar până la jumătatea lui iunie 100 la sută, relatează BBC News Online.

    Vor fi colectate date de la toţi pasagerii care părăsesc Marea Britanie, fie că folosesc rute aeriene, martitime sau feroviare.

    Guvernul susţine că verificările sunt un instrument pentru imigraţie, oferind indicii dacă străinii părăsesc Marea Britanie atunci când ar trebui. El susţine că datele vor “îmbunătăţi abilitatea de a identifica şi a restrânge rutele migratorii şi vizele cele mai vulnerabile la abuz”. Acestea vor ajuta, de asemenea, serviciile de securitate să “urmărească infractorii şi teroriştii cunoscuţi sau suspecţi”.

    Întrebat ce efect va avea asupra pasagerilor, John Keefe, director de Afaceri Publice la Eurotunnel UK, care gestionează şi operează tunelul prin Canalul Mânecii, a declarat că nu sunt aşteptate cozi de aşteptare lungi. Un purtător de cuvânt al P&O Ferries a declarat că firma speră ca tranziţia la noul sistem să se facă fluid.

    Noile reguli sunt aplicate în conformitate cu legea imigraţiei din 2014.

    Sistemul de informaţii prealabile privind pasagerii, introdus în 2004, oferă Guvernului informaţii despre pasagerii care intră sau ies din Marea Britanie pe cale aeriană, în timp ce verificarea ieşirilor înseamnă că vor fi strânse informaţii despre persoanele care părăsesc ţara prin orice mijloc de transport comercial. Persoanele care ajung în Marea Britanie sunt în continuare verificate.

  • Guvernul estimează un impact bugetar al reducerii TVA la 9% de 18,25 miliarde de lei cumulat până în 2018

    Astfel, pentru a doua jumătate a acestui an, când va fi aplicată cota redusă de TVA, impactul asupra bugetului va fi de aproape 2,44 miliarde lei, pentru anul viitor de 5,17 miliarde lei, pentru 2017 de circa 4,78 miliarde lei, iar pentru 2018 de 5,86 miliarde lei.

    “Se estimează că obligaţiile şi încasările la bugetul general consolidat se vor majora ca urmare a efectelor de multiplicare economică determinate de reducerea TVA, transpuse în creşterea investiţiilor şi a locurilor de muncă. Prin valorificarea de către sectorul privat a disponibilităţilor băneşti rezultate, se vor obţine venituri suplimentare de circa 1 miliard lei în anul 2015 şi în jur de 1,8 miliarde lei în perioada 2016-2018”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de modificare a Codului Fiscal privind reducerea TVA de la 1 iunie.

    Totodată, Guvernul se bazează pe încasări suplimentare ale ANAF de 5,5 miliarde lei în acest an, din care 3 miliarde lei au fost încasate suplimentar în primul trimestru, diferenţa de 2,5 miliarde lei urmând a fi obţinută până la sfârşitul primului semestru.

    Pentru anul următor, ANAF ar urma să încaseze venituri suplimentare de 14 miliarde lei, iar în perioada 2017-2019 de 18 miliarde lei, ca un efect cumulat al mai multor măsuri şi acţiuni.

    Ca urmare a măsurilor aplicate de Fisc în ultima perioadă şi pe viitor, inclusiv controale cu sancţiuni pentru neemiterea de bonuri fiscale, stimularea conformării voluntare şi a solicitării de către consumatori a bonurilor fiscale prin organizarea Loteriei fiscale, Guvernul se aşteaptă la o reducere a decalajului colectării TVA faţă de media Uniunii Europene cu 5-7 puncte procentuale în acest an, ceea ce va determina un plus de venituri de circa 4,5-6,2 miliarde lei.

    Totodată, prin extinderea la nivel naţional a proiectului destinat prevenirii şi combaterii muncii nedeclarate şi/sau subdeclarate, se estimează venituri în plus în acest an de circa 1 miliard de lei din impozitul pe venit şi 1,5 miliarde lei din contribuţii sociale.

    Conformarea voluntară privind plata impozitelor ar urma să urce cu două puncte procentuale pe an, echivalentul a 3,2 miliarde lei, ajungând la 90% la finele anului 2018. Pentru anul curent, încasările din impozitul pe profit ar trebui să fie mai mari cu circa 2 miliarde lei pe acest scenariu.

    Premierul Victor Ponta a anunţat marţi că taxa pe valoarea adăugată va fi redusă la 9%, din luna iunie, pentru toate produsele agro-alimentare, inclusiv la băuturi nealcoolice şi la servicii de alimentaţii publice. El a precizat că TVA va fi redusă la toate alimentele, fără diferenţieri, pentru o aplicare simplificată, dar şi la băuturile nealcoolice şi serviciile de alimentaţie publică.

    Guvernul îşi menţine totodată intenţia de a reduce cota standard de TVA la 20%, din ianuarie, de la 24% în prezent, după ce în primul trimestru al acestui an încasările la buget au fost cu 5 miliarde lei mai mari faţă de trimestrul similar de anul trecut.

  • Piaţa petrolului: tranzacţia Shell – BG este doar începutul, peştii încep să se devoreze unii pe ceilalţi

    Noua companie urmează să depăşească Chevron, aflată pe locul doi în topul capitalizării bursiere a companiilor petroliere, după Exxon Mobil. Shell va plăti suma în numerar şi acţiuni. Acest preţ este cu 50% mai mare decât preţul acţiunilor BG la închiderea şedinţei de tranzacţionare de marţi, 7 aprilie.

    De asemenea, noua companie va deveni cel mai mare producător de gaze naturale lichefiate, potrivit CEO-ului Shell, Ben van Beurden. Shell încearcă să-şi revină după ce anul trecut producţia s-a situat la cel mai slab nivel din ultimii 17 ani, urmând ca rezervele de petrol şi gaze naturale ale companiei să crească cu 28% în urma preluării grupului britanic BG.

    Pe de altă parte, tranzacţia are îi un călcâi al lui Ahile: BG Group are un parteneriat cu Petrobras, compania braziliană de stat, pentru dezvoltarea unor terenuri petroliere cu un potenţial extrem de ridicat. Dar petrobras este în mijlocul unui scandal uriaş de corupţie şi afacerea cu BG ar putea cădea. În acelaşi timp şi investiţiile majore făcute de BG în Australia pentru producerea de gaze naturale sunt puse sub semnul întrebării, din cauza preţurilor scăzute ale gazelor.

  • Firmele care angajează tineri până în 24 ani vor primi timp de un an 200 euro şi 500 lei lunar per angajat

    Programul, de care este estimat că vor beneficia 441.000 de tineri cu vârsta cuprinsă între 16 şi 24 de ani, a fost lansat, miercuri, la Palatul Victoria, de către ministrul Muncii, Rovana Plumb, în prezenţa premierului Victor Ponta şi a vicepreşedintelui Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, comisar european pentru moneda euro şi dialog social.

    “Întregul program este construit în trei trepte – consiliere, înregistrare şi angajare – şi presupune sprijin financiar şi îndrumare competentă pentru fiecare din cele trei etape, plecând de la finanţarea uceniciei şi a stagiilor pentru viitorii angajaţi, mergând la finanţarea prin prime de mobilitate şi prime de instalare, dar şi subvenţii acordate angajatorului. De asemenea, sunt alocate fonduri pentru dezvoltarea de start-up-uri prin pachete integrate până la 30.000 de euro pe persoana”, a spus Rovana Plumb.

    Programul mai prevede ca angajatorul care menţine locul de muncă mai mult de 18 luni să fie scutit de plata contribuţiei la şomaj pentru 24 de luni. În ceea ce priveşte cursurile de ucenicie, angajatorii vor primi lunar 250 de euro şi 300 de lei pentru o perioadă de 1-3 ani, iar pentru stadii de specializare, 300 de euro şi 750 de lei.

    Potrivit ministrului Muncii, campania de promovare a programului se va desfăşura în primul rând în mediul online, respectiv pe Facebook, Youtube, Google, e-jobs, best-jobs, pe siteul Comisiei Europene şi pe siteul “garantiipentrutineri.ro”, dar vor fi afişate informaţii despre program şi în staţiile de metrou şi autobuz din Bucureşti, precum şi în staţiile de autobuz din 10 oraşe ale ţării.

    În alocuţiunea sa, premierul Victor Ponta a spus că cel mai important obiectiv al Guvernului este acela de a crea locuri de muncă şi a pus accent pe ocuparea forţei de muncă a tinerilor.

    “Chiar dacă tinerii, acum, în România, au noi oportunităţi, în special în domeniu IT, dar şi în zone productive, trebuie şi se poate face mai mult, iar programul pe care astăzi îl lansăm (…) este un program foarte clar şi foarte simplu: 470 de milioane de euro, bani puşi la dispoziţie de Comisia Europeană, pentru 400.000 de aplicanţi tineri care vor primi consiliere, vor avea subvenţii pentru a-şi găsi şi a păstra un loc de muncă plătit decent şi pe o perioadă cât mai lungă de timp”, a afirmat Ponta.

    La rândul său, vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, a remarcat că implementarea programului a fost relativ scăzută în statele UE, în pofida faptului că şomajul în rândul tinerilor este o problemă stringentă la nivelul UE şi el a adăugat că este important ca programul să fie cunoscut, mediatizat, în rândul tinerilor.

    Programul se va desfăura până în 2018, iar România se alătură altor trei ţări, respectiv Finlanda, Letonia şi Portugalia, care l-au lansat.

  • Americanii au dat în mintea copiilor: cele mai vândute două cărţi pe Amazon sunt de colorat – FOTO

    Mai mult, fanii au început să posteze fotografii cu realizările lor. Fără a ne hazarda, ne mulţumim să remarcăm că” unu – pasiunea pentru colorat poate însemna o renaştere a spiritului artistic, dar şi doi – un soi de regresie a rasei umane. Sau nu.

  • CJ Ilfov oferă finanţări de 1.000.000 de euro pentru 40 de debutanţi în afaceri

    Prima etapă va include selecţia a 400 de tineri care vor să devină antreprenori şi organizarea unei sesiuni de cursuri de antreprenoriat timp de două săptămâni. La cursuri, tinerii vor învăţa inclusiv cum să scrie un plan de afaceri. Cea de-a doua etapă va debuta după încheierea cursurilor şi realizarea planurilor de afaceri şi va include selecţia a 40 de planuri de afaceri care vor primi fiecare până la 25.000 euro finanţare europeană.

    Scopul proiectului este reducerea gradului de şomaj în rândul tinerilor prin crearea a minim 80 de locuri de muncă noi, încurajarea iniţiativei antreprenoriale, dezvoltarea abilităţilor manageriale pentru 400 de tineri, creşterea numărului de întreprinderi şi susţinerea antreprenoriatului.

    Cei 40 de tineri selectaţi de comisia de specialitate îşi vor deschide o firmă, vor asigura activitatea business-ului pentru cel puţin trei ani şi vor investi cei 110.000 de lei în activitatea şi dezvoltarea afacerii. Noii antreprenori vor trebui să angajeze minim două persoane, locuri de muncă pe care vor avea obligaţia să le păstreze minimum şase luni după încheierea proiectului. Vor avea prioritate la finanţare domenii precum IT&C, turism şi ecoturism, textile şi pielărie, lemn şi mobilă, industrii creative, auto, procesarea alimentelor şi băuturilor, sănătate şi produse farma, energie şi management de mediu, agricultură, silvicultură, acvacultură, biofarmaceutică şi biotehnologii.

    Proiectul „Antreprenoriatul – şansa unui viitor mai bun pentru tineri” este finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Axa prioritară 3 „Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor”, Domeniul major de intervenţie 3.1 „Promovarea culturii antreprenoriale” şi este derulat în parteneriat cu asociaţiile Travel Focus şi Excelsior.

    Investiţia în propria afacere este considerată printre cele mai avantajoase din economie de către 46,7% din români, arată un studiu Novel Research dn octombrie 2013, pe un eşantion de 1.012 respondenţi. Astfel, 28% dintre români consideră că pornirea unei afaceri presupune o investiţie de până la 15.000 de lei (aproximativ 3.350 de euro). Aproximativ jumătate dintre cei chestionaţi plasează investiţia pentru începerea unei afaceri între 15.000 şi 50.000 de lei (3.350 – 11.150 de euro), iar 24,3% consideră că este nevoie de o finanţare de peste 50.000 de lei (aproximativ 11.150 de euro). 24,2% dintre români ar obţine această investiţie iniţială necesară pornirii propriei afaceri din împrumuturi de la prieteni sau membri ai familiei, 22,1% ar apela la programe guvernamentale şi 20,7% la fonduri de investiţii pentru afaceri. Unul din cinci români consideră contextul economic actual oportun pentru deschiderea unei afaceri, mai arată acelaşi studiu. La finele anului 2013, 10,4% dintre români spuneau că au în plan să pornească o afacere în următorul an, iar alţi 2,4% au demarat deja acţiunile necesare. Peste un sfert declarau că sunt interesaţi şi pregătiţi să devină antreprenori, însă nu considerau că vor realiza acest lucru în decurs de un an.

  • ACR lansează “Street View Test” – un sistem de evaluare ce foloseşte motorul Google Street View

    Noua platforma www.streetviewtest.ro pastreaza atat formatul si numarul de intrebari dintr-un test auto traditional, cat si timpul disponibil pentru rezolvare, anunţă site-ul ACR.

    Chestionarele auto formulate pe Google Street View de instructorii ACR schimba, pe de o parte, paradigma testelor clasice auto, nepropunandu-si sa le inlocuiasca, ci sa le completeze. Scopul noului tip de teste este de a prezenta intrebari formulate pe situatii reale, din viata de zi cu zi, cu care viitorii soferi se pot identifica mai bine, pentru ca au loc pe strazile pe care chiar vor conduce.

    Ideea a pornit de la faptul ca imaginile din testele clasice nu surprind realitatea cotidiana. In schimb, camerele Google Street View capteaza mereu situatii relevante, care devin adevarate lectii pentru cei care se pregatesc sa-si obtina permisul de conducere, notează aceeaşi sursă.

    Astfel, toata harta Google poate deveni un instrument de educatie rutiera relevant si extrem de simplu de folosit. Nu doar in Romania, ci in orice tara pe strazile careia au trecut masinile Street View.

  • Comisia Europeană: Reducerea pragurilor TVA are efect fiscal substanţial negativ. Comisia este preocupată

    “I-am ridicat premierului o serie de preocupări în privinţa planului Guvernului de a promova noul Cod Fiscal, astfel încât să reducă substanţial nivelurile TVA, măsură care, potrivit estimărilor Comisiei, are un efect fiscal substanţial negativ. Această măsură nu corespunde recomandărilor generale ale Comisiei privind politicile fiscale, domeniu în care noi recomandăm să ridicăm povara impozitării de pe muncă, în special de pe forţa de muncă slab plătită, către alte baze de taxare care afectează în mai mică măsură creşterea economică şi, inclusiv, consumul”, a spus vicepreşedintele CE.

    Taxa pe valoarea adăugată va fi redusă de la 24% la 9%, din luna iunie, pentrut toate produsele agro-alimentare, inclusiv la băuturi nealcoolice şi la servicii de alimentaţii publice, a anunţat, marţi, premierul Victor Ponta.

    Guvernul îşi menţine totodată intenţia de a reduce cota standard de TVA de la 24% la 20%, din ianuarie.

    Ponta a afirmat, marţi, că Guvernul s-a consultat cu Banca Naţională, Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană şi că nu se aşteaptă la “foarte multe felicitări”, dar că instituţiile respective au înţeles care este strategia pe termen mediu şi lung.

  • Rusia ar fi dispusă să ofere Greciei împrumuturi în schimbul unor active

    Premierul grec, Alexis Tsipras, a sosit marţi la Moscova, unde se va întâlni miercuri cu preşedintele rus, Vladimir Putin. Demersurile Atenei pe lângă Moscova au generat temeri că Guvernul de stânga se îndreaptă către est în căutarea de surse alternative de finanţare pentru a evita falimentul. Înaintea acestei vizite, Tsipras a condamnat sancţiunile economice impuse Moscovei.

    Cotidianul Kommersant a citat o sursă din cadrul Guvernului rus, marţi, care a afirmat că se discută despre linii de credit. “Suntem dispuşi să luăm în considerare oferirea unei reduceri la gaz Greciei: preţul este legat de costul petrolului, care a scăzut semnificativ în ultimele luni”, a declarat sursa citată. “Suntem, de asemenea, dispuşi să discutăm posibilitatea acordării unor noi împrumuturi Greciei. Dar în acest caz suntem interesaţi de avantaje reciproce – în special ca Rusia să primească anumite active în Grecia”.

    Sursa nu a explicat despre ce active este vorba, dar presa rusă a anunţat că printre ele s-ar putea număra compania greacă de gaz DEPA. Active în cadrul operatorului feroviar TrainOSE şi porturilor maritime din Atena şi Salonic ar fi, de asemenea, vizate.

    Moscova este cel mai mare partener comercial al Greciei în ceea ce priveşte gazele. Ministrul grec al Energiei a invitat companiile ruse să exploreze resursele de gaz natural şi petrol de pe coasta de est a ţării. În schimb, Grecia şi-a manifestat dorinţa de a sprijini planul Kremlinului de a construi o nouă conductă prin Turcia, cunoscută sub numele de “Turkish Stream”.

    Oficialii europeni se tem că orice împrumut acordat de Rusia Greciei ar putea convinge Atena să se opună sancţiunilor împotriva Kremlinului în legătură cu Ucraina. În afară de credit şi reduceri la preţul gazelor, Kremlinul ar putea oferi Greciei ridicarea praţială a restricţiilor privind importul de alimente în schimbul susţinerii unei linii proruse.

    Grecia a fost afectată foarte puternic de interzicerea exportului de fructe în vigoare din august. Dar Comisia Europeană a sugerat că se opune oricărui acord greco-rus pe tema alimentelor, afirmând că toate ţările europene ar trebui tratate la fel.

  • Orban: Suspendarea şedinţei Camerei nu are legătură cu cazul Marko Attila. Votul va avea loc săptămâna viitoare

    El a spus că era obligaţia majorităţii parlamentare de a asigura cvorumul deoarece deţine peste 60% din mandatele în Parlament şi că “este evident că a existat o înţelegere” a majorităţii să nu se lucreze pentru că suma forfetară a fost dată deputaţilor de marţi.

    “Era obligaţia majorităţii parlamentare de a asigura cvorumul, deţine peste 60%. Din grupul PNL au fost prezenţi peste 45 de deputaţi, în timp ce din majoritatea parlamentară nu au fost nici 20. Este evident că a fost o înţelegere tacită la nivelul conducerii PSD şi a celorlalte formaţiuni din majoritatea parlamentară să nu se lucreze astăzi. Nu are legătură cu Marko Atitla”, a afirmat Orban.

    El a spus că trebuie întrebaţi cei din majoritate ce înţelegere au de a nu lucra miercuri, dar nu are legătură cu cazul Marko Attila.

    “Ieri (marţi-n.r.), când a fost vorba de modificarea legii Statutului deputaţilor şi senatorilor, a fost prezenţă. Se vede din decizia care a fost luată că suma forfetară s-a dat ieri şi nu astăzi. Dacă voiau să-şi ţină oamenii din majoritate se dădeau astăzi. Puteţi să cerereţi listele şi să vedeţi câţi sunt prezenţi. Dar nu vreau să fac o dezbatere politică, este Paştele”, a adăugat Orban.

    El a mai spus că oricum se va face votul cu bile asupra cererii DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive a lui Marko Attila săptămâna viitoare, dacă nu va veni până atunci demisia acestuia în original sau cu semnătură electronică.

    “Oricum se va face acel vot cu bile dacă până săptămâna viitoare nu va veni demisia în original sau cu semnătură electronică, vom dezbate şi vom vota solicitarea. El şi-a trimis demisia, problema este că nu este în original. Din discuţia cu reprezentanţii UDMR, aceştia au garantat că vor aduce demisia scrisă, astfel încât să fie legală. Nu s-a răzgândit. Oricum e clar că, dacă nu va veni demisia scrisă, va fi vot”, a mai arătat Orban.

    Şedinţa Camerei Deputaţilor a fost suspendată, miercuri, din lipsă de cvorum.

    Deputaţii urmau să dea un vot cu bile în cazul cererii DNA de încuviinţare a arestării preventive a lui Marko Attila, deoarece cererea de demisie a acestuia nu a fost depusă la Cameră în original.

    Săptămâna trecută, Camera Deputaţilor a amânat votul la cererea de arestare preventivă a lui Marko Attila după ce la Biroul Permanent a fost depusă cererea de demisie a acestuia, dar aceasta nu a putut fi luată în considerare deoarece nu era depusă în original.

    Zgonea a spus atunci că se aşteaptă demisia în original a lui Marko Attila, în caz contrar urmând să se dea vot la raportul Comisiei privind cererea de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive.