BusinessMagazin

Blog

  • Marinela Bărbulescu: Cred că prezenţa unei femei într-un fotoliu managerial al unei companii din FMCG ar putea avea reale beneficii în business

    Anterior, responsabilităţile sale au fost în aria de business partnering pentru departamentul supply chain din România, Cehia şi Ungaria. La 45 de ani, Marinela Bărbulescu coordonează şase oameni în departamentul de resurse umane şi în medie călătoreşte în interes de serviciu o zi pe săptămână.

    Este absolventă a Facultăţii de Jurnalism, iar drumul său în cadrul Unilever a început după preluarea Bestfoods de către compania olandeză, acesta fiind şi cel mai dificil moment din cariera sa, „odată cu tranziţia de la o cultură organizaţională la alta, diferită“.

    În opinia sa, în organizaţii necesitatea echilibrării personalului, pe sexe, „este acceptată, însă trebuie să urmeze, ca o tendinţă naturală, comunicarea despre formele sale subtile, de pildă încrederea în sine. Ca exerciţiu de imaginaţie, aş propune să ne imaginăm că fotoliile manageriale sunt ocupate în mod egal de femei şi bărbaţi.

    Dincolo de procente, cred că mai important este să vorbim despre incluziune, respect, acceptarea diversităţii. Important este ca mediul în care alegem să lucrăm să nu fie teritoriu de luptă pentru afirmare şi să nu conducă la schimbări ale caracterului per-soanei de dragul de a fi acceptată. Într-adevăr, cu cât postul de manager este mai sus în ierarhie, cu atât mai greu este să găsim o femeie dispusă să îl cucerească; dacă acest lucru înseamnă «adaptare» la un mediu de lucru rigid, cu număr crescut al orelor de lucru, cu timp puţin pentru familie etc. Cred că prezenţa unei femei într-un fotoliu managerial al unei companii din FMCG ar putea avea reale beneficii în business, dacă ne uităm că femeile reprezintă 80% din factorul decizional pentru achiziţionarea bunurilor de consum“.

  • Mihaela Humelnicu: Nu este nevoie de un şablon sau de o raţie anume

    “Pe o piaţă dinamică, orientată către rezultate, nu este nevoie de un şablon sau de o raţie anume. O echipă îşi îndeplineşte cu succes obiectivele nu pentru că sunt mai mulţi bărbaţi sau mai multe femei în cadrul ei, ci pentru că a ajuns la un stadiu în care deţine competenţele şi motivaţiile, individuale şi colective, pentru a face ceea ce trebuie făcut“, spune Mihaela Humelnicu. 

    În poziţia actuală, Mihaela Humelnicu are 45 de subordonaţi şi lucrează în mod direct cu şapte dintre ei; este şi membru al consiliului de administraţie al Praktiker. Absolventă a Facultăţii de Calculatoare din Iaşi, deţine o diplomă în finanţe şi este membru al The Chartered Institute of Management Accounting din Londra; a absolvit şi programul Global MBA al IE Business School din Madrid.

  • Rusia condamnă suplimentarea forţelor NATO în România: Bucureştiul “sacrifică stabilitatea regională”

    Planurile NATO de mobilizare a forţelor militare în România sunt “inadecvate” şi “conflictuale”, a spus Aleksandr Lukaşevici.

    “Practic, este vorba de o transformare etapizată a acestei ţări într-un pivot de susţinere pentru NATO şi SUA aproape de frontierele Rusiei. Noi am comentat în mod repetat măsurile luate de state membre NATO, observând atitudinea conflictuală şi evidenţiind caracterul inadecvat şi redundant, atât din punct de vedere militar, cât şi financiar”, a spus Lukaşevici, citat de agenţia Sputnik.

    În opinia oficialului rus, România sacrifică securitatea regională prin decizia de suplimentare a efectivelor NATO. “Există tendinţa de a concluziona că actualele autorităţi din România, de dragul creşterii importanţei în ochii strategilor din alte părţi ale lumii, sunt dispuse să sacrifice menţinerea stabilităţii în regiunea Mării Negre pentru raţiuni tactice”, a spus Lukaşevici.

  • STUDIU: Europeanul de tip caucazian a apărut în urmă cu mai puţin de 8.000 de ani

    Oamenii de ştiinţă ştiau deja că primii oameni veniţi în Europa – în urmă cu 40.000 de ani – aveau pielea “neagră”, iar noile date arată că populaţiile de vânători-culegători care trăiau în Spania, Luxemburg şi Ungaria în urmă cu 8.500 de ani aveau la rândul lor o piele de culoare închisă, precizează un studiu publicat în revista Science.

    Pentru a ajunge la aceste rezultate, cercetătorii au comparat genomurile unui număr de 83 de indivizi ale căror rămăşiţe pământeşti au fost descoperite în mai multe situri arheologice europene. Savanţii au dezvăluit în luna februarie că europenii din zilele noastre au ca strămoşi trei populaţii străvechi de vânători-culegători şi agricultori.

    Un studiu realizat de o echipă de biologi a dezvăluit în februarie faptul că o populaţie importantă de crescători de animale din nordul Mării Baltice a ajuns în Europa în urmă cu 8.000 de ani şi a supravieţuit până în urmă cu 3.000 de ani.

    “Ceea ce bănuiam noi era corect: apariţia pielii depigmentate s-a datorat unui uimitor amestec produs între diversele populaţii dispersate în nordul Europei“, a explicat Nina Jablonski, profesor de paleontologie la Universitatea Pennsylvania din Statele Unite. “Acest rezultat este interesant şi ne arată cât de recente sunt evoluţiile populaţiilor europene”, a adăugat ea.

    Oamenii de ştiinţă au descoperit că lipsa a două gene, SLC24A5 şi SLC45A2, au contribuit la depigmentarea pielii europenilor. Această “albire” s-a datorat nevoii populaţiilor europene de a se adapta traiului în regiuni cu expunere îndelungată la soare, au subliniat autorii studiului.

  • Loteria Română, urmărită penal pentru lipsa licenţei la aparate de jocuri. Prejudiciul -100 milioane de euro

    Într-un comunicat transmis miercuri, Parchetul Curţii de Apel Bucureşti anunţă că a început urmărirea penală în cazul Companiei Naţionale Loteria Română, pentru desfăşurarea fără licenţă sau autorizaţie de activităţi în domeniul jocurilor de noroc.

    Conform sursei citate, în perioada 2006-2014 Loteria Română a desfăşurat, fără a avea licenţa şi autorizaţiile necesare, activităţi de tip slot-machine cu un număr total de 6.263 de aparate puse la dicpoziţie de către alte persoane juridice.

    De asemenea, procurorii au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale în cazul SC Lotrom SRL, care în perioada 2006-2014 a pus la dispoziţia Loteriei Române aparate pentru activităţi de jocuri de noroc tip slot-machine cu care au fost desfăşurate activităţi de jocuri de noroc neautorizate şi nelicenţiate.

    Procurorii spun că în acest caz prejudiciul se ridică la 463.373.647 de lei.

    ”În cauză s-a luat măsura asiguratorie a propririi asupra conturilor bancare ale persoanelor cercetate. Cu privire la numele/identitatea altor persoane cercetate, faptele şi infracţiunile reţinute în sarcina acestora şi probele administrate, menţionăm că în momentul de faţă acestea nu pot fi făcute publice întrucît ar fi de natură să afecteae mersul anchetei penale”, mai spun procurorii Parchetului Curţii de Apel Bucureşti.

    Jurnaliştii de la Rise Project scriu că în acest dosar mai sunt urmărite penal, pe lângă Loteria Română şi compania Lotrom, alte două companii private cu acţionariat grecesc: Intracom şi Intralot, iar ancheta în acest caz fost începută de poliţiştii antifraudă în 2010 şi preluată în acest an de procurorii de la Curtea de Apel Bucureşti.

    Potrivit Rise Project, Loteria Română a luat cele 6.263 de aparate electronice de la Lotrom printr-un contract finanţat de celelalte două companii din grupul grec. Banii urmau să fie returnaţi din încasări, însă, potrivit acordului comercial încheiat, aparatele au fost înregistrate pentru un alt joc de noroc -“video-loterie” -, care este taxat diferit.

    Jurnaliştii de la Rise Project mai scriu că anchetatorii vor să recupereze alte 130 de milioane de euro de la Loterie şi de la cele trei companii private pentru veniturile încasate ilegal după 2009, când o ordonanţă de urgenţă a schimbat regulile pe piaţa jocurilor de noroc.

    Compania Naţională Loteria Română este lider pe această piaţă, cu peste 1.109 de spaţii în care sunt amplasate aparate electronice “slot machine”.

  • Odd Crew, Diamonds Are Forever, Kistvaen, Hatemode şi Blutrină, la festivalul “I Am The Rocker”

    Festivalul “I Am The Rocker” va prezenta peste 20 de trupe distribuite pe trei scene. În afara celor deja anunţate – Dream Theater, Black Star Riders (The New Thin Lizzy), Mayhem, Carcass, Skindred, Kamelot, Arkona, Myrath, Terrana, Celelalte Cuvinte, Kempes, Dirty Shirt, White Walls, Goodbye to Gravity, Breathlast, Days of Confusion -, organizatorii prezintă formaţiile Odd Crew, Diamonds Are Forever, Kistvaen, Hatemode şi Blutrină.

    Odd Crew, una dintre cele mai de seamă reprezentante ale muzicii rock de la sud de Dunăre, este o formaţie independentă cu o vechime de mai bine de 16 ani pe scena din Bulgaria. Trupa lucrează în prezent la cel de-al patrulea album de studio, împreună cu Daniel Bergstrand şi Jason Seucof, persoanele responsabile pentru calitatea audio a unor trupe ca In Flames, Meshuggah, Dimmu Borgir, respectiv Six Feet Under, All That Remains şi Trivium.

    Diamonds Are Forever este una dintre puţinele reprezentante ale metalcore-ului din România. Formaţia clujeană are la activ şi un DVD, “Bridges Are Born”, lansat în 2012, iar până în prezent a împărţit scena cu trupe ca Unearth, Sepultura, Suicide Silence, Caliban, Veil of Maya.

    Kistvaen este prima formaţie care a abordat genul depressive black metal pe scena românească. Având ca sursă de inspiraţie în actul muzical artişti precum Shining, Silencer, Bethlehem, trupa îşi continuă activitatea cu succes încă din 2008.

    Hatemode reuneşte cinci muzicieni cu vechime pe scena românească de metal, fiind actuali sau foşti membri în trupe cunoscute ca Rising Shadow, Tiarra, LOST, Abigail, Interval, Reborn, Ritual şi Erase. Activitatea formaţiei a început în 2013.

    Blutrina este o trupă aparte, întrucât temele pieselor sale au ca referinţă desene animate precum Looney Tunes, Family Guy, South Park (Pussy Blast, No more Shitting, Morphing in Vitro şi Defleshing Porky Pig!). Originară din Timişoara, formaţia este o prezenţă inedită: îmbrăcaţi în pampers şi cu o scenă plină de baloane, membrii trupei au susţinut câteva concerte alături de Innergrave şi Abnormyndeffect.

    Organizatorii vin în întâmpinarea fanilor din afara Capitalei şi a ţării şi pun la dispoziţie o zonă de camping, special amenajată în jurul unui spaţiu verde aflat în incinta Romexpo, unde cei care doresc să stea cu cortul pot campa, plătind suma de 9 lei. Duşurile şi toaletele fac parte din facilităţile incluse în preţ, constituindu-se într-un nou pas către standardele marilor festivaluri europene.

    Pe lângă muzica şi facilităţile oferite, festivalul “I Am The Rocker” are planificate numeroase activităţi menite să pună publicul în centrul atenţiei.

    “I Am The Rocker” doreşte să includă cât mai multe premiere pentru publicul din România, astfel că va fi primul festival din ţară în care apa plată va fi gratuită, anunţă organizatorii.

    Evenimentul se constituie într-un spaţiu de interacţiune pentru fanii rockului, unde, pe lângă muzica lor preferată, aceştia vor putea lua parte la numeroase tipuri de activităţi, scopul organizatorilor fiind acela de a le oferi o experienţă totală şi o gamă largă de alternative de distracţie. “I Am The Rocker” este proiectat ca un festival din străinătate, cu un design ghidat de creativitate şi un line up care să satisfacă fanii mai multor subgenuri ale rockului, informează organizatorii.

    Biletele sunt disponibile exclusiv în regim de abonament, la preţul de 220 de lei, iar în zilele evenimentului – 250 de lei. Biletele pot fi achiziţionate din reţeaua Eventim – magazinele Germanos, Orange, Vodafone, Domo, librăriile Humanitas şi Cărtureşti – şi online, de pe www.eventim.ro.

  • CIS: Aproape 40% dintre companii consideră că investiţiile de capital în România nu sunt competitive

    “62% dintre respondenţi se aşteaptă ca veniturile lor să crească cu 14,28%, însemnând o creştere semificativă. Aceste date sunt aliniate cu răspunsurile din decembrie 2013, când aşteptările de creştere erau de 51,5% şi un număr redus de respondenţi (3,85%) aşteptau o creştere semnificativă a veniturilor. Aceste date arată puţin mai bine decât aşteptările din iunie 2014”, se arată într-un comunicat al CIS.

    În mod similar, în comparaţie cu 30 iunie 2014, numărul celor care au răspuns că aşteaptă o restrângere a veniturilor a scăzut de la 20% la 8,57% în 31 decembrie 2014. Şi totuşi, acest rezultat denotă o uşoară creştere faţă de numărul celor din 31 decembrie 2013, care era de 6%.

    Numărul companiilor care au considerat că afacerea lor va rămâne neschimbată în anul în curs, a coborât de la 39,3% în 30 decembrie 2013 la 28,5%. Cu toate acestea, scorul este destul de ridicat în comparaţie cu 19,2 % din 30 iunie 2014.

    Una dintre schimbările majore în ceea ce priveşte răspunsurile companiilor vizează creşterea pieţei interne. Respondenţii se aşteaptă ca această creştere să vină mai degrabă din piaţa internă decât din exporturi. Aşteptările membrilor privind restrângerea s-au diminuat considerabil faţă de anul anterior, acum acestea fiind de 8,65%.

    Per ansamblu, faţă de situaţia din urmă cu un an, companiile aşteptă să aibă creşteri în activităţile lor.

    În ciuda încrederii mai ridicate în creşterea veniturilor şi a rezultatelor, respondenţii nu văd o schimbare prea mare în investiţiile de capital, care rămân la acelaşi nivel, respectiv 46,15% în comparaţie cu 48% în 2013, în timp ce 28,2% prevăd o creştere a investiţiilor de capital în comparaţie cu 24,14% în 2013, iar 23,07% prevăd că vor investi mai puţin în comparaţie cu anul anterior.

    Cu toate acestea, la întrebarea legată de atractivitatea investiţiilor de capital în România, studiul remarcă o mică creştere în ceea ce priveşte aşteptările, de la 38,2% în 31 decembrie 2013 la 44,4% în decembrie 2014. În orice caz, un număr important de respondenţi, 38,8% consideră ca acest tip de investiţie nu este competitivă, iar 16,66 % consideră ca fiind nerelevant.

    Investitorii nu au planificate nici schimbări majore vizând forţa de muncă, 53,84% dintre respondenţi estimând o creştere a numărului de angajaţi faţă de 55,5% de anul anterior. Cu toate acestea, 28,2% au în vedere o uşoară creştere a numărului de locuri de muncă, în comparaţie cu 24% din perioada anterioară.

    “Perspectiva unor venituri mai mari împreună cu o uşoră creştere – chiar dacă nu una considerabilă – a aşteptărilor privind investiţiile de capital sau locurile de muncă, arată o întărire a încrederii în stabilitatea economiei şi posibilităţile ei de creştere. În acelaşi timp indică o subutilizare a bazei de mijloace fixe care ar putea servi chiar unei cereri mai mari decât cea din prezent, precum şi necesitatea continuării eforturilorde valorificare a întregului potenţial al economiei româneşti. Respondenţii din sectorul bancar au resimţit acest lucru destul de intens şi au subliniat faptul că «în sectorul bancar există mai multe iniţiative cu impact negativ semnificativ asupra domeniului»”, se menţionează în comunicat.

    Mediul legislativ şi eficienţa administrativă rămân unele dintre provocările importante şi pot duce la blocaje în mediul de afaceri, consideră investitorii. Un număr mare de respondenţi, 57,5% consideră că mediul legislativ şi eficienţa administrativă nu s-au schimbat în comparaţie cu anul precedent. Doar 15% dintre aceştia consideră că s-au îmbunătăţit uşor.

    Respondenţii semnalează faptul că mediul fiscal pentru sectorul de afaceri rămâne în mod categoric impredictibil. Birocraţia şi schimbările legislative impredictibile reprezintă provocări majore. Sectorul public are nevoie de stabilitate în ceea ce priveşte forţa de muncă (resursele umane). Schimbările frecvente de personal sunt în detrimentul interacţiunii dintre sistemul public şi mediul de afaceri afectând continuitatea proiectelor în derulare.

    În plus, respondenţii au remarcat o lipsă de cooperare între instituţii în acele proiecte comune menite să reducă şomajul sau să dezvolte anumite sectoare, precum tehnologie, infrastructură, cercetare şi dezvoltare.

    “Problemele legate de fiscalitate, capacitate administrativă de reglemantare, lipsa de transparenţă şi stabilitate rămân în continuare unele dintre provocările cheie, care nu par a se diminua”, se mai spune în comunicat.

    Consiliul Investitorilor Străini este una dintre principalele asociaţii de investitori străini din România şi are 115 companii multinaţionale membre, ale căror investiţii cumulate reprezintă în jur de 35 miliarde euro, adică aproape două treimi din totalul investiţiilor străine directe realizate în România din 1990 până în prezent.

  • Elveţia, prima ţară care vinde obligaţiuni pe 10 ani la un randament negativ

    O serie de ţări europene au vândut, în ultima perioadă, titluri de stat cu randamente mai mici de 0% pe an, ceea ce înseamnă că investitorii au plătit pentru privilegiul de a cumpăra datoriile guvernamentale, însă maturităţile nu au depăşit până acum o perioadă de cinci ani, potrivit Wall Street Journal.

    Un randament atât de scăzut obţinut în cadrul unei licitaţii “ilustrează lumea în care trăim”, a spus Jan von Gerich, strategist şef al băncii suedeze Nordea Bank, cu referire la scăderea abruptă a costurilor de finanţare ale statelor din Europa pe fondul măsurilor de relaxare monetară implementate de Banca Centrală Europeană (BCE).

    La precedenta licitaţie de obligaţiuni pe 10 ani, din ianuarie, Elveţia a oferit investitorilor un randament de 0,011% pe an.

    “Combinaţia dintre îngrijorările privind deflaţia şi acţiunile agresive ale băncilor centrale a făcut ca investitorii să accepte realitatea randamentelor negative pentru obligaţiuni. Un randament negativ în cadrul unei licitaţii de stat semnalează lipsa de încredere în rândul investitorilor privind creşterea economiei pe termen scurt”, a declarat Jeffrey Sica, ofiţer şef de investiţii la fondul de investiţii american Circle Squared Alternative Investments.

    În ianuarie, banca centrală a Elveţiei a renunţat la plafonul minim de 1,2 franci/euro, măsură adoptată în luna septembrie 2011, şi a redus rata pentru facilitatea de depozit la minus 0,75%. Obligaţiunile emise de Elveţia vor rămâne o investiţie atractivă atât timp cât randamentele nu scad sub acest nivel.

  • Cât produce anual fabrica de bani Dragonul Roşu, cu peste 5.500 de magazine şi 9.000 de angajaţi

    Compania Dragonul Roşu SA, parte a grupului de firme Niro, deţinut de omul de afaceri Nicolae Dumitru, aflat în prezent în arest la domiciliu, încasează anual 14 milioane de euro de la cei peste 3.000 de comercianţi cărora le închiriază şi subînchiriază spaţii în complexul comercial situat în comuna Dobroeşti din judeţul Ilfov.

    Complexul Dragonul Roşu se întinde pe o suprafaţă de 80.000 de metri pătraţi unde funcţionează peste 5.500 de magazine, zece restaurante şi 3.500 de metri pătraţi de birouri.

     “Aici avem preponderent marfa din China, însă o treime dintre comercianţi sunt români. Investiţiile totale în Dragonul Roşu depăşesc 200 de milioane de euro. Cele 5.000 de magazine sunt gestionate de 3.000 de operatori. Zilnic, 15.000 de oameni trec prin complexul comercial, pe lângă cei 9.000 de angajaţi. Dacă luăm în calcul firmele din întreaga ţară, nu putem spune câte zeci sau sute de mii se aprovizionează de aici şi trăiesc din activităţile comerciale”, spunea anterior pentru Business Magazin Vasile Gabriel Niţă, directorul general al Niro Investment Group, ajuns în companie la finele anului 2009, după 30 de ani de activitate în Ministerul de Interne. Este chestor-şef de poliţie şi general de trei stele, iar ultima lui funcţie a fost de secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor, unde a ocupat şi funcţia de şef al departamentului Schengen.

    Niţă mai spunea că afacerea Dragonul Roşu susţine la rândul ei mii de familii prin afaceri de comert cu destinaţia Republica Moldova, Serbia şi Ungaria. China şi Turcia grupează două treimi dintre comercianţii complexului, iar în ce priveşte provenienţa mărfurilor, China contează cel mai mult. Daca în 1990 s-a început 100% cu China ca sursă de marfuri şi comercianţi, ponderea operatorilor chinezi din complex a scăzut la 30% in ultimii ani, iar ponderea mărfurilor la 60-70%.

    “Discutând până la ultima consecinţă, putem afirma că doar în condiţii de criză maxima ar cădea piaţa chinezească. Nu există preţuri mai mici decât ale lor, deci când ai cinci lei in buzunar, tot de aici vii sa cumperi”, spunea directorul Niro Investment Group.

    Cel mai recent proiect finalizat din zonă este Dragonul Roşu Oriental, un mall cu o suprafaţă de aproximativ 15.000 mp şi două nivele, unde se comercializează produse en-detail. Dragonul Roşu Oriental funcţionează din 1 septembrie 2014.

    Inspectorii Antifraudă din cadrul Agenţiei Naţională pentru Administrare Fiscală au dat amenzi în valoare de 1,287 milioane lei comercianţilor de la Dragonul Roşu în luna aprile 2015 şi au dispus măsura sigilării pentru 57 de standuri în vederea păstrării integrităţii bunurilor, până la finalizarea verificărilor.

    România importă anual mărfuri de 2,5 miliarde de euro din China, în mare parte articole de îmbrăcăminte şi electronice. Exporturile către cea mai puternică economie a lumii înseamnă însă doar a zecea parte.

  • Traficul aerian, perturbat în Franţa de greva controlorilor de zbor

    În aeroporturile parisiene, perturbările erau conforme cu programul redus semnalat de Direcţia generală pentru aviaţie civilă (DGAC), care avertizase de marţi că 40 la sută dintre zborurile programate miercuri vor fi anulate, informează site-ul ziarului Le Monde.

    “Există şi unele întârzieri uşoare pe aeroporturile Orly şi Roissy, cu riscul de a se cumula şi a deveni mai mari”, precizează o sursă aeroportuară.

    Pe Aeroportul Saint-Exupéry din Lyon, 32 la sută dintre cursele aeriene au fost anulate şi există întârzieri de până la o oră şi jumătate.

    La Nisa şi Marsilia, peste 30 la sută din zboruri au fost anulate, la Toulouse 53 la sută şi la Montpellier 78 la sută.

    Pe Insula Corsica au fost anulate 25 la sută din zboruri.