BusinessMagazin

Blog

  • Creditarea din zona euro, către companii şi populaţie, a crescut prima oară în trei ani

    Creditele bancare au crescut cu 0,1% în luna martie, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, a anunţat miercuri BCE.

    Împrumuturile din zona euro au înregistrat scăderi anuale începând din luna mai 2012.

    Faţă de luna februarie 2015, creditarea a înregistrat în martie o creştere de 0,2%.

    BCE s-a folosit de o serie de instrumente neconvenţionale pentru a încuraja acordarea de împrumuturi care să alimenteze redresarea economică fragilă din regiune.

    “Este o politică agresivă, BCE în sfârşit readuce zona euro cel puţin la un trend de creştere. Banii şi creditele indică o îmbunătăţire a ciclului de afaceri”, a declarat Holger Schmieding, economist şef la Berenberg Bank în Londra.

    În urma informaţiei, euro este în creştere cu 0,2%, la 1,1003 dolari pe unitate.

    Preşedintele BCE Mario Draghi a declarat după şedinţa de politică monetară din 15 aprilie că tendinţa de evitare a riscurilor, la nivelul băncilor, s-a atenuat.

    BCE a început să cumpere din octombrie anul trecut obligaţiuni acoperite şi din noiembrie obligaţiuni garantate prin active. În martie, BCE a extins programul pentru a include şi obligaţiuni guvernamentale.

    Banca centrală intenţionează să cumpere lunar obligaţiuni în valoare de 60 de miliarde de euro pe lună, valoarea totală a programului până în septembrie 2016 fiind de 1.100 de miliarde de euro.

    BCE anticipează că economia zonei euro va înregistra în acest an o creştere de 1,5%, avansul urmând să accelereze la 2,1% în 2017, ritm nemaintâlnit în regiune din 2007.

    Draghi a avertizat că guvernele trebuie să se folosească de oportunitate pentru a aplica reforme care să asigure transformarea redresării ciclice într-una structurală.

  • O eroare a unei aplicaţii pentru iPad folosite de piloţi a blocat la sol zeci de zboruri American Airlines

    Compania a confirmat problema în noaptea de marţi spre miercuri, precizând că este vorba despre o eroare la harta digitală folosită de piloţi în cockpit, relatează CNN Money.

    “Unele zboruri s-au confruntat cu o problemă la o aplicaţie iPad folosită de piloţi”, a anunţat American Airlines într-un comunicat.

    “În unele cazuri, avioanele au fost nevoite să se întoarcă la poartă şi să acceseze o conexiune WiFi pentru a rezolva problema”, a adăugat compania.

    “Peste 24 de zboruri” au fost afectate, a declarat Andrea Huguely, o purtătoare de cuvânt American Airlines.

    Compania şi-a cerut scuze pasagerilor şi a anunţat că depunea eforturi să-i ducă la destinaţie cât mai rapid posibil.

    Era neclar care aplicaţie iPad s-a defectat sau dacă vina aparţine American Airlines ori Apple, potrivit CNN Money.

    American Airlines a fost prima companie care a introdus, în 2013, iPaduri pe care piloţii le folosesc pentru planuri de zbor şi navigaţie. Planurile sunt actualizate permanent şi înlocuiesc manuale tipărite pe hârtie – cântărind aproximativ 16 kilograme potrivit The Guardian – pe care piloţii sunt obligaţi să le care la bord.

    Compania a estimat că prin acest program economiseşte peste 1.500 de metri cubi de combustibil anual. În total, 8.000 de iPaduri au înlocuit 24 de milioane de pagini de documente.

    Însă programele informatice nu sunt întotdeauna de încredere, comentează postul.

  • Comisia Europeană lansează un infringement împotriva României în domeniul eficienţei energetice

    “Comisia Europeană a solicitat Austriei, Croaţiei, Irlandei, Letoniei şi României să asigure transpunerea integrală a Directivei privind eficienţa energetică. În temeiul directivei respective, statele membre trebuie să realizeze economii de energie în perioada 1 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2020. Ele trebuie să facă acest lucru utilizând sisteme de obligaţii în ceea ce priveşte eficienţa energetică şi/sau alte măsuri de politică specifice pentru a promova îmbunătăţirea eficienţei energetice în gospodării, în industrie şi în sectorul transporturilor. În cadrul sistemelor de obligaţii în ceea ce priveşte eficienţa energetică, întreprinderile trebuie să ia măsuri menite să asigure economii de energie la nivelul consumatorului final, de exemplu prin consiliere privind instalarea unei izolări termice mai bune sau prin oferirea de subvenţii pentru înlocuirea ferestrelor vechi, cu pierderi mari de energie. Directiva trebuia să fie transpusă în legislaţia naţională până la 5 iunie 2014. Astăzi, Comisia a trimis avize motivate către aceste cinci state membre prin care solicită transpunerea integrală a directivei în legislaţia naţională”, se arată în comunicatul Executivului european.

    CE precizează că, în cazul în care cele cinci state nu îndeplinesc această obligaţie legală în termen de două luni, ar putea lua decizia de a le trimite în faţa Curţii de Justiţie a UE şi de a solicita sancţiuni financiare.

    În cursul celui de al doilea semestru din 2014, Comisia a lansat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor pentru netranspunerea Directivei privind eficienţa energetică împotriva a 27 de state membre ale UE (toate statele membre, cu excepţia Maltei). În noiembrie 2014, Comisia a trimis un aviz motivat Bulgariei şi Ungariei. În februarie 2015, au fost trimise avize motivate Greciei şi Portugaliei. În martie 2015, Comisia a decis să trimită Ungaria în faţa CJUE pentru sancţiuni financiare, deoarece nu a fost adoptată nicio măsură de transpunere.

    “Comisia continuă să monitorizeze punerea în aplicare a directivei şi să abordeze orice deficienţe în următoarele cicluri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor”, se mai arată în comunicat.

  • REPORTAJ: Mălâncrav, satul izolat din Sibiu aflat pe harta turistică a străinilor datorită tradiţiilor – FOTO

    Satul Mălâncrav este situat la aproape o sută de kilometri de municipiul Sibiu, spre Sighişoara, şi la 13 kilometri de cel mai apropiat drum naţional. Satul a fost menţionat prima dată în documente în anul 1305 şi se spune că a fost înfiinţat cam cu 100 de ani mai devreme. Este un sat izolat, ce pare destul de sărăcăcios la prima vedere, dar care reprezintă un obiectiv turistic, mai ales pentru străinii care vizitează România, datorită tradiţiilor care încă se păstrează. Peste 10% din cei 1.000 de locuitori sunt saşi, iar populaţia este una destul de tânără. Drept exemplu, în şcoala din sat sunt înscrişi 220 de copii.

    Andrea Rost, manager de turism al Fundaţiei Mihai Eminescu Trust, care a desfăşurat mai multe proiecte în satul Mălâncrav, cel mai recent fiind Traseul Cultural “Mălâncrav – patrimoniu multietnic viu”, spune că în mica localitate sibiană s-a păstrat o arhitectură tipică pentru zona sătească. Obiectivul acestui proiect este dezvoltarea durabilă a comunităţii din Mălâncrav, prin crearea unui traseu cultural de valorizare a patrimoniului imaterial şi material multietnic local.

    Pe lângă conacul Apafi, care este deja cunoscut, turiştii se pot caza la una dintre cele patru case de oaspeţi ţărăneşti restaurate de Fundaţia Mihai Eminescu Trust cu ajutorul localnicilor. Acestea sunt pensiuni agroturistice, care sunt administrate de câte o familie din sat.

    • Meşteşuguri străvechi, un “magnet” pentru turişti

    Abia în anul 2005, în satul Mălâncrav a fost instalată o linie de telefonie fixă. Până la acel moment, era destul de dificil pentru locuitori să ştie momentul în care vreun turist îşi dorea să viziteze localitatea şi chiar să comunice cu alţi oameni din afara satului. Cu ajutorul Fundaţiei Mihai Eminescu Trust, Mălâncrav se află, în prezent, pe harta turistică a străinilor, mai ales datorită tradiţiilor pe care locuitorii satului încă le practică şi despre care le povestesc celor ce îi vizitează.

    Începând de luna viitoare, turiştii care vor ajunge în Mălâncrav vor putea participa la diferite ateliere. Astfel, pe toată durata verii, în fiecare zi a săptămânii, va fi un atelier de vizitat: la cei care produc coşuri şi alte produse din nuiele, la atelierul de tâmplărie, la una dintre doamnele care administrează o casă de oaspeţi, unde va fi organizat un atelier unde turiştii pot să vină să vadă cum se face pâine de casă şi lichior, aceştia putând afla şi ce înseamnă cioplirea manuală a lemnului de stejar şi care este simbolistica motivelor ţesute şi brodate.

    Localnicii au pregătire în meşteşugurile străvechi şi, alături de ei, fundaţia derulează proiectele din sat.

    Elena Neagu, în vârstă de 50 de ani, este una dintre ţesătoarele din zonă, care, deşi nu şi-a făcut reclamă pe internet, are comenzi în permanenţă pentru a realiza perdele şi preşuri pentru baie. Lucrează singură şi, atunci când este cazul, o ajută socrul său. Realizarea unei perdele poate dura chiar şi o lună, în funcţie de lungimea acesteia şi de modelul folosit. În medie, femeia ţese aproximativ un metru şi jumătate de perdea pe zi. Modelele folosite sunt tradiţionale, luate de la bătrânele satului, iar combinaţiile de culori care predomină sunt alb cu albastru, alb cu roşu şi natur cu un bej mai închis.

    Meşteşugul a fost moştenirea familiei. Bunica a învăţat-o pe mama sa, iar femeia i-a arătat, la rândul ei, Elenei Neagu cum se ţese, astfel ca tradiţia să meargă mai departe.

    “Din păcate, nu am fete şi sper să dau tradiţia nurorilor”, spune Elena Neagu, în timp ce le arată curioşilor cum se ţese un preş pentru baie.

    Fetele din sat îşi doresc să înveţe să ţeasă, Elena Neagu menţionând că a avut chiar o clasă de eleve de la Şcoala Populară de Arte detaşate la Mălâncrav. “Am avut 15 fete, cu care am avut cursuri timp de trei ani. Până în prezent, niciuna nu s-a apucat să ţeasă, dar ştiu”, mai spune femeia.

    În ceea ce priveşte războaiele de ţesut, Elena Neagu spune, cu regret, că au rămas puţine. Ea are două, unul moştenire de familie, care datează din 1800, şi altul realizat din trei războaie, după ce oamenii au început să le distrugă. Tot ea le şi repară atunci când se strică.

    Elena Neagu povesteşte că a început să ţeasă dintr-o joacă. În 1996 a început prima dată să ţeasă, doar să o ajute pe mama sa, dar, în 2002, şi-a dat seama că are talent şi a luat această muncă în serios.

    “La mine, totul a început dintr-o joacă. A venit un domn profesor din Anglia, care voia să-şi facă lucrarea de doctorat din tipuri de războaie. (…) Când am văzut ce a ieşit din mâna mea, am zis: «stai, că mă pricep, mă apuc şi eu». Eu numai ce o ajutam pe mama să lucreze. De atunci, l-am instalat aici (războiul de ţesut, n.r.) şi nu l-am mai scos”, povesteşte ţesătoarea din satul Mălâncrav, precizând că este una dintre femeile care n-au lăsat tradiţia să dispară.

    Deşi nu şi-a făcut niciun fel de reclamă, femeia are tot timpul comenzi, în special de la străini.

    “Acum au început şi românii, dar înainte am făcut mult pentru străinătate”, spune femeia, menţionând că preţul unei perdele porneşte de la 200 de euro.

    La conacul Apafi din Mălâncrav, toate perdelele sunt ţesute de ea şi, spune femeia, aceasta este “expoziţia” sa.

    În sat, mai sunt femei care brodează, care fac dantelă, produc costume tradiţionale săseşti şi româneşti.

    “Fiind un sat destul de tânăr ca populaţie, tinerii trebuie să facă ceva după ce termină şcoală. Sunt mulţi care sunt foarte ataşaţi de sat. Foarte, foarte mulţi nu vor să plece, vor să rămână aici, să se ocupe în continuare de agricultură, de meşteşuguri”, spune Andrea Rost.

    • Obiceiuri tradiţionale de sărbătoare păstrate în Mălâncrav

    Rare sunt satele în care locuitorii mai păstrează obiceiurile tradiţionale de sărbătoare, iar Mălâncrav este unul dintre ele. De exemplu, spre finalul lunii aprilie, încă se mai pot vedea în sat porţi împodobite cu crengi de vâsc sau brad. Aceasta este o tradiţie săsească. Cu o săptămână înainte de Paşte, băieţii dau fetelor necăsătorite câte o creangă, care se pune la poartă. Luni, de Paşte, fetele trebuie să dea pentru fiecare creangă primită 10 ouă colorate băiatului în cauză.

    De asemenea, Coroana este o altă tradiţie săsească, care se petrece în jurul sărbătorii de Sfinţii Petru şi Pavel. Tradiţia aceasta se mai păstrează în trei localităţi din Ardeal. Mai precis, în cea mai apropiată duminică de sărbătoarea Sfinţilor Petru şi Pavel, bărbaţii pregătesc un trunchi de copac, iar femeile împletesc, sâmbăta, o coroană pe o roată din frunze de stejar şi flori de câmp. Această tradiţie simbolizează începutul anului agricol. În duminica stabilită, după ce, dimineaţa, are loc o slujbă festivă la biserică, după-amiaza se adună tot satul în jurul coroanei şi un fecior trebuie să se urce pe trunchiul copacului, iar, la final, primeşte un cadou. Apoi, băiatul începe dansul cu fetele.

    • Suc de mere ecologic, în livada Mălâncrav

    “Mălâncrav este unul dintre satele mai deosebite faţă de celelalte sate în care Fundaţia Mihai Eminescu Trust activează, fiindcă n-a fost un sat liber. Aici, iobăgia s-a abrogat la 12 ani după ce a fost abrogată peste tot în ţara asta. Ei numai după 12 ani au aflat şi, trebuie să spun, şi acum comunitatea din Mălâncrav e mai deosebită faţă de alte comunităţi şi este unul dintre cele mai frumoase sate. De aceea, fundaţia încearcă să facă cât mai mult proiecte în acest sat. (…) Am încercat să promovăm sucul nostru de mere ecologic. Este mai greu, pentru că în România încă nu se face diferenţa între natural şi ecologic, de aceea nu putem să ne lăudăm că acest SRL cu sucul de mere ecologic încă este foarte profitabil. (…) Am plantat 4.000 de puieţi de meri tradiţionali”, declară Caroline Fernolend, vicepreşedinte şi director al Fundaţiei Mihai Eminescu Trust.

    Pomii sunt incluşi într-un traseu de livezi ecologice europene, iar turiştii pot afla ce soiuri sunt plantate cu ajutorul unor panouri explicative. Pentru ca producţia să fie una bună, cei care se ocupă de livada cu meri îi curăţă periodic şi îi stropesc cu ceai de urzică, astfel încât să evite apariţia dăunătorilor.

    Livada se întinde pe o suprafaţă de 108 hectare, iar, într-un an bun, producţia este de 120 de tone de mere, ceea ce înseamnă aproximativ 30.000 de litri de suc. Sucul de mere se produce în hala de lângă livadă. La început, sucul se vindea la ambasade şi la hotelurile din zone, dar, în prezent, se vinde şi la câteva magazine cu produse ecologice. Sucul este pasteurizat şi nu are niciun fel de adaos, iar termenul de garanţie este de doi ani.

    Cei care se ocupă de livadă sunt localnicii. În sezon, sunt 40 de muncitori, iar, în mod curent, lucrează şase oameni. Fiind diferite soiuri de mere, acestea se coc pe rând, de la începutul lunii septembrie până la sfârşitul lunii noiembrie.

    • Conacul Apafi, de la o ruină la un obiectiv turistic apreciat

    Conacul Apafi, situat în imediata vecinătate a livezii Mălâncrav, i-a aparţinut principelui Mihaly Apafi, care, în secolul al XVII-lea, a fost ales să devină principele Transilvaniei. Familia acestuia a locuit în conac, iar, în secolul al XVIII-lea, nemaiavând moştenitori, clădirea a fost dată în proprietatea mai multor familii şi a devenit, de două ori, o ruină.

    Pivniţa şi pereţii exteriori ai bibliotecii sunt părţile cele mai vechi ale conacului, care datează din secolul al XVII-lea, restul clădirii fiind construită în secolul al XIX-lea. După ce au plecat ultimii proprietari privaţi, pe la 1920, casa a fost folosită în calitate de cămin cultural pentru oamenii din sat. În perioada comunistă, conacul a fost luat de stat şi, până la revendicare, a devenit o ruină, fără uşi, fără geamuri. În 2000, comunitatea săsească a putut intra din nou în posesia conacului şi acesta a fost restaurat, cu ajutorul Fundaţiei Mihai Eminescu Trust, care, în acea perioadă, a început proiectele în sat.

    Tot procesul de restaurare s-a desfăşurat cu ajutorul meşterilor din sat şi, în prezent, conacul funcţionează ca pensiune agroturistică. Există cinci camere de oaspeţi şi o familie din sat care administrează această casă.

    “Suntem bucuroşi că este o familie mixtă, de saşi – români, Reghina şi Neluţu, care au locuit opt ani de zile în Germania şi, când au auzit că avem nevoie de un administrator, s-au hotărât, împreună cu cei doi copilaşi, să se întoarcă la Mălâncrav şi de atunci stau aici”, povesteşte Andrea Rost.

    În 2007, a avut loc inaugurarea conacului, la care au participat meşterii ce s-au ocupat de restaurarea lui, după care au fost invitate şi autorităţile şi alţi oameni de seamă.

    Fundaţia Mihai Eminescu Trust (MET), patronată de prinţul Charles al Marii Britanii, a fost înfiinţată în România în anul 2000, cu scopul de a conserva şi a pune în valoare peisajul cultural şi natural din localităţile cu biserici fortificate din Transilvania, obiectiv pentru atingerea căruia a implementat peste 1.100 de proiecte în 49 de sate şi şase oraşe. Fundaţia se dedică protejării patrimoniului istoric transilvănean şi coordonează proiecte de revitalizare a satelor.

    Prin numeroasele activităţi ce se vor desfăşura direct cu comunitatea din Mălâncrav, prin atenţia acordată păstrării autenticităţii şi evitării falsităţii, dar mai ales prin promovarea egalităţii de şanse pentru etnicii romi, păstrători de meşteşuguri, proiectul “Mălâncrav – patrimoniu multietnic viu” contribuie la crearea unui model de bune practici la nivel regional şi naţional, potrivit fundaţiei.

  • Ponta: TVA poate fi redusă şi pentru biletele la spectacol

    “Sprijin şi îl felicit pe domnul ministru Vulpescu (Ionuţ Vulpescu, ministrul Culturii-n.r.) pentru ideea scăderii TVA la cărţi. Cred că putem merge şi la biletele de spectacol, la toate celelalte lucruri“, a spus Ponta, miercuri.

    Săptămâna trecută, ministrul Culturii a anunţat că taxa pe valoare adăugată pentru cărţi va fi redusă de la 9% la 5%, măsura urmând să intre în vigoare de anul viitor.

  • CE trimite România la CJUE pentru neîndeplinirea obligaţiei de modificare a legii privind deşeurile

    “Comisia Europeană trimite România în faţa Curţii de Justiţie a UE (CJUE) pentru neîndeplinirea obligaţiei de a transpune în dreptul său intern legislaţia revizuită a UE privind deşeurile de ambalaje”, precizează Executivul de la Bruxelles.

    Versiunea revizuită a Directivei privind ambalajele actualizează normele privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, în vederea reducerii impactului acestora asupra mediului.

    “Statele membre au avut obligaţia de a asigura intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege necesare pentru asigurarea conformităţii cu directiva până la 30 septembrie 2013. România, care a depăşit termenul iniţial, a primit o scrisoare de punere în întârziere la 29 noiembrie 2013, urmată de un aviz motivat la 11 iulie 2014. La mai mult de un an şi jumătate de la expirarea termenului, directiva încă nu a fost transpusă în legislaţia naţională. Prin urmare, Comisia a decis să trimită România în faţa Curţii de Justiţie a UE”, se mai arată în comunicat.

     

  • Indemnizaţiile veteranilor de război vor fi majorate cu 75%

    Premierul Victor Ponta a arătat, în şedinţa Cabinetului, că indemnizaţiile sunt în continuare foarte mici şi a precizat că termenul de “veteran” se aplică şi celor care au fost implicaţi în teatre de operaţiuni recente.

    “Termenul de veteran nu mai e similar doar cu cineva foarte în vârstă, de acum mulţi ani, şi avem militari care au fost în teatre de operaţiuni şi pe care îi numim de asemenea veterani. Oricum, sunt indemnizaţii foarte mici, creşterea e substanţială, dar e departe de a acoperi ceea ce se recunoaşte în mod normal”, a spus Ponta.

  • Ponta cere miniştrilor să discute cu sindicatele din administraţie: Greva generală este cea mai proastă soluţie

    “Sincer să fiu, greva este de departe cea mai proastă soluţie posibilă. Altceva decât că-l sancţionăm pe cetăţean, nu obţinem mai mulţi bani pe care, după aceea, să îi dăm către funcţionari, ci putem să facem lucrul ăsta dacă muncim mai mult şi mai bine şi dacă drămuim banii cu mai multă înţelepciune”, a spus Ponta, miercuri, la începutul şedinţei de guvern.

    Preşedintele Klaus Iohannis i-a invitat, joi, la Palatul Cotroceni, pe liderii confederaţiilor sindicale, pentru discuţii pe teme actuale care privesc dialogul social, a anunţat Administraţia Prezidenţială.

    Preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX, că reprezentanţii confederaţiilor sindicale vor solicita joi, la discuţiile cu preşedintele Klaus Iohannis, ”reformarea din temelii a cadrului legislativ şi instituţional privind dialogul social”.

     

  • Actorii principali din serialul “Umbre”, printre care Şerban Pavlu, la East European Comic Con

    Astfel, actorii Şerban Pavlu, Maria Obretin, Andreea Vasile, Ştefan Velniciuc, Sergiu Costache şi Gabi Huian vor fi prezenţi pe scena de la Romexpo pe 9 mai, de la ora 16.00, şi vor răspunde întrebărilor publicului, dezvăluind amănunte inedite de pe platourile de filmare, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX.

    “Umbre” este o dramă cu influenţe de comedie neagră şi spune povestea lui Relu, un taximetrist care face bani ca recuperator pentru un mafiot local. După ce omoară accidental un om, Relu vrea să iasă din lumea interlopă, dar nu mai are cale de întoarcere. Serialul “Umbre” are opt episoade şi este al treilea pe care HBO Europe îl produce în întregime în România. Producţia poate fi urmărită în întregime pe HBO GO.

    Publicul are şansa să-i cunoască, între 8 şi 10 mai, pe Manu Bennett (Crixus din “Spartacus”), Robert Knepper (T-bag din “Prison Break”), John Noble (Walter Bishop din “Fringe”, Denethor din “Stapanul Inelelor”), Kristian Nairn (Hodor din “Game of Thrones”), Osric Chau (Kevin Tran din “Supernatural”) şi Dan Starkey (Strax din “Dr. Who”). Totodată, publicul va putea afla secretele din spatele canalului Vsauce chiar de la creatorul său, Michael Stevens, care va susţine o prezentare specială.

    În plus, vor fi prezenţi cei de la Creative Monkeyz, Doza de Haş, Sector 7, 10 lucruri, Zmenta, Romercial, Rezumatul Zilei, Dani pe net şi Bobospider. Lor li se alătură artiştii Skies of Fire, Marco Santucci, Bobmeatbag şi Sycra, iar un “oaspete” aparte va fi Tronul de Fier din celebrul serial “Urzeala tronurilor/ Game Of Thrones”, adus special în ţara noastră de HBO România.

    Evenimentul se configurează şi drept o adevărată arenă a campionatelor, găzduind finala regională ESL SEE, dedicată gaming-ului, unde se vor întrece 16 ţări, precum şi Cosplay World Masters de unde vor pleca patru câştigători, reprezentanţi a patru ţări, în marea finală de la Lisabona. În plus, publicul va avea la dispoziţie o zonă de gaming dedicată relaxării, un concurs de cosplay separat de competiţia enunţată mai sus, un concurs de quiz, boardgames şi multe alte surprize.

    Abonamentele pot fi achiziţionate din reţelele Eventim şi MyTicket, la preţul de 69 de lei, iar, în ultima săptămână, acesta vor costa 79 de lei.

    East European Comic Con este organizat de Asociaţia Culturală Kesenai şi Kickoff Events.

  • BCE a suplimentat fondurile pentru Grecia cu 1,4 miliarde euro, la 76,9 miliarde euro

    Săptămâna trecută, băncile din Grecia au beneficiat de o suplimentare a finanţării din partea BCE, prin intermediul facilităţii Emergency Liquidity Assistance (ELA), de 1,5 miliarde de euro, relatează MarketWatch.

    Un purtător de cuvânt al BCE a refuzat să comenteze.

    În lipsa unui acord rapid între Grecia şi creditorii ţării, formaţi din reprezentanţii zonei euro şi FMI, BCE analizează măsuri de limitare a finanţării prin programul ELA, pentru a reduce riscurile în cazul în care negocierile vor eşua.

    Printre măsurile care ar putea fi discutate de consiliul guvernatorilor BCE la şedinţa din 6 mai ar putea fi şi creşterea discount-ului impus obligaţiunilor folosite de bănci ca garanţii pentru împrumuturi.

    Împrumuturile acordate prin intermediul ELA au rolul să compenseze depozitele retrase din bănci şi sunt acordate de banca centrală elenă pe propriul risc.

    Guvernul elen condus de premierul Alexis Tsipras caută fonduri pentru plata salarilor şi a pensiilor la sfârşitul acestei luni şi pentru plata unei rate de aproape 1 miliard de euro către FMI, în prima jumătate a lunii mai.

    Miniştrii de Finanţe din zona euro nu au ajuns la un acord pentru deblocarea ajutorului destinat Greciei, la o reuniune de săptămâna trecută de la Riga, în lipsa unui plan complet de reforme din partea autorităţilor de la Atena.

    Tsipras a semnalat că ar putea consulta populaţia, prin referendum, dacă să aprobe un acord cu creditorii care nu ar respecta angajamentul din campanie, de a pune capăt austerităţii.