BusinessMagazin

Blog

  • ONU oferă un ajutor de 15 milioane de dolari Nepalului

    Ajutorul ONU destinat Nepalului va fi direcţionat către organizaţiile care depun eforturi în vederea ameliorării situaţiei persoanelor care au suferit în urma cutremurului prin asigurarea acestora cu medicamente, hrană şi apă.

    Bilanţul cutremurelor şi avalanşelor produse în Nepal a depăşit 5.000 de morţi, iar peste 11.000 de oameni au fost răniţi, au anunţat marţi autorităţile locale.

    Potrivit ONU, opt milioane de persoane au fost afectate de cutremurul din Nepal, iar 1,4 milioane au nevoie de alimente. Nepalul are aproximativ 28 de milioane de locuitori.

    Lipsesc apa, alimentele şi electricitatea şi există temeri că ar putea izbucni unele epidemii. “Potrivit estimărilor iniţiale şi pe baza ultimei hărţi cu intensitatea cutremurului, au fost afectate opt milioane de persoane din 39 de districte, dintre care două milioane de persoane trăiesc în 11 districte puternic afectate”, arată cel mai recent raport al Biroului Coordonatorului Rezident ONU.

    Cutremurul cu magnitudinea de 7,8 grade care s-a produs sâmbătă în Nepal a distrus numeroase clădiri în Kathmandu şi a afectat zonele rurale din regiune.

    Guvernul nepalez a decretat trei zile de doliu, marţi, pentru cele peste 5.000 de persoane care au murit în urma cutremurului.

  • John McCain: UE caută cu disperare modalităţi de relaxare a sancţiunilor impuse Rusiei

    “Ele (ţările europene) caută cu disperare mijloace de relaxare a sancţiunilor”, potrivit senatorului republican John McCain.

    În opinia sa, ţările europene nu vor face niciodată front unit cu Statele Unite în domeniul sancţiunilor atât timp cât vor fi dependente de resursele energetice ruseşti.

    Cancelarul german Angela Merkel a declarat marţi că Europa a fost obligată să adopte sancţiuni economice pe fondul conflictului din Ucraina, dar speră în relansarea cooperării cu Rusia.

    În 2014, Statele Unite, UE şi ţări din Europa de Vest au impus sancţiuni Moscovei pe fondul conflictului din Ucraina. Rusia a ripostat, impunând la rândul ei embargouri asupra unor produse alimentare, în special lactate, carne, fructe şi legume provenind din UE, Canada, Australia şi Norvegia.

  • Fondul Proprietatea se listează miercuri la bursa de la Londra

    Certificatele au fost admise la tranzacţionare cu simbolul “FP” şi sunt disponibile la un preţ stabilit în dolari.

    Primul preţ pentru un GDR a fost de 11,45 dolari, respectiv 46,27 lei pe certificat. În condiţiile în care un GDR însumează 50 de acţiuni FP, preţul pe acţiune este de 0,9255 lei.

    La BVB, titlurile FP se tranzacţionau miercuri dimineaţa la un preţ de 0,915 lei pe unitate.

    Pe bursa din Londra preţurile pentru GDR-urile FP variază între un minim de 11,42 dolari şi un maxim pe 11,50 dolari, volumul fiind de 807.748 unităţi.

    Specialist Fund Market este piaţa reglementată a bursei de la Londra pentru fonduri de investiţii specializate. Specialist Fund Market este destinată investitorilor instituţionali, profesionişti şi bine informaţi.

    Fondul Proprietatea a optat pentru o listare prin intermediul certificatelor de depozit după ce Autoritatea de Supraveghere Financiară nu a aprobat la timp regulamentul privind titlurile de interes, instrument financiar pe care Fondul l-a preferat iniţial GDR-urilor pentru intrarea pe piaţa britanică.

    Fondul american Elliott este cel mai mare acţionar al FP, deţinând prin firma de brokeraj Manchester Securities, potrivit celor mai recente raportări, 15,86% din acţiunile Fondul Proprietatea. O altă companie a grupului Elliott, Beresford Energy Corp, are o participaţie de 1,8%.

    Fondul Proprietatea este o societate de investiţii de tip închis, înfiinţată în 2005 pentru despăgubirea persoanelor ale căror proprietăţi au fost confiscate abuziv de statul comunist şi sunt imposibil de retrocedat în natură. Fondul Proprietatea a fost listat la Bursa de Valori Bucureşti în ianuarie 2011.

  • Numărul imigranţilor care cerşesc în Suedia s-a dublat în decurs de un an

    Potrivit unui sondaj realizat de radioteleviziunea suedeză SVT, în Suedia se aflau între 3.400 şi 4.100 de astfel de persoane după Paşti. Un studiu realizat în urmă cu un an estima numărul lor la 800 până la 2.000.

    Dintre cele 290 de municipalităţi din Suedia, 241 au răspuns chestionarului trimis de SVT, ceea ce sugerează că numărul estimat al imigranţilor ar putea fi chiar mai mare.

    Martin Valfridsson, coordonatorul programului pentru persoane vulnerabile din cadrul UE, a declarat că datele par corecte, potrivit experienţei sale.

    El a petrecut ultimele săptămâni întâlnindu-se cu reprezentanţi ai municipalităţilor şi organizaţiilor umanitare din ţară în cadrul eforturilor de a coordona mai bine cooperarea între diverse grupuri care oferă ajutor şi asistenţă imigranţilor europeni săraci.

    Studiul SVT sugerează că există cerşetori în cel puţin 40 de municipalităţi unde în urmă cu un an nu existau imigranţi români sau bulgari, inclusiv în nordul ţării.

    Viziunea Suediei pe termen lung este să reducă numărul cerşetorilor care se îndreaptă către nordul ţării şi să le ofere asistenţă celor care au ajuns deja acolo. “Cerşetorii nu pot menţine acelaşi nivel de trai cu cei care sunt rezidenţi în Suedia, dar ar trebui să încercăm să folosim resursele pe care le avem aici pentru a-i ajuta cât se poate de mult”, declara Valfridsson pentru The Local la începutul anului.

    Majoritatea cerşetorilor sunt membri ai comunităţii rome şi au ajuns ca turişti, în conformitatea cu dreptul la libertate de mişcare. Mulţi trăiesc în corturi sau rulote şi îşi câştigă existenţa cerşind bani în faţa magazinelor şi staţiilor de metrou.

    Suedia şi România au declarat că vor coopera în vederea combaterii sărăciei în cadrul comunităţii rome, în urma unor discuţii diplomatice care au avut loc la începutul lui ianuarie în capitala suedeză.

  • OMV Petrom va distribui acţionarilor dividende de 634 milioane lei din profitul de anul trecut

    Deciziile au fost aprobate marţi în Adunarea Generală a Acţionarilor companiei.

    Valoarea brută a unui dividend este de 0,0112 lei per acţiune.

    În ceea ce priveşte investiţiile, cea mai mare parte a sumelor (90%) este destinată activităţilor de Upstream şi vor viza printre altele proiectele de explorare onshore şi offshore. Activităţii de Downstream Oil îi revine 9% din buget, iar 1% vor reprezenta investiţiile în Downstream Gas.

    “Suntem consecvenţi obiectivului nostru de a acorda dividende, dar în acelaşi timp trebuie să ne adaptăm noului context de piaţă, în care vedem înjumătăţirea preţului ţiţeiului faţă de anul trecut. Propunerea de dividende urmăreşte remunerarea acţionarilor, dar în acelaşi timp şi asigurarea resurselor necesare continuării programului de investiţii al companiei”, a declarat într-un comunicat directorul executiv al OMV Petrom, Mariana Gheorghe.

    Acţionarii au numit totodată numirea lui Cristoph Trentini ca membru al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom, pentru un mandat în vigoare până în aprilie 2017. Începând cu ianuarie 2015, Trentini a fost membru interimar al Consiliului de Supraveghere ca urmare a renunţării lui Hans Peter Floren la mandatul său.

    “În cadrul aceleiaşi şedinţe, în urma solicitării acţionarului Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri de revocare a domnului Lucian-Dan Vlădescu din calitatea de membru al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom, AGOA a aprobat propunerea acţionarului de numire a domnului Bogdan-Nicolae Badea pentru postul de membru al Consiliului de Supraveghere devenit vacant, pe perioada rămasă până la expirarea mandatului predecesorului său, respectiv pana la data de 28 aprilie 2017”, se mai arată în comunicatul OMV Petrom.

    Compania, controlată de grupul austriac OMV, este listată la BVB.

    Profitul net al OMV Petrom s-a redus anul trecut la sub jumătate din cel înregistrat în 2013, ajungând la 2,1 miliarde de lei (473 milioane euro), compania înregistrând pierderi de 307 milioane lei în ultimul trimestru (primul rezultat negativ începând cu trimestrul 3 2010), din cauza unor elemente speciale privind centrala de la Brazi şi reducerii preţului ţiţeiului, şi vânzări în scădere cu 11% pe ansamblul anului.

  • MAE: Se fac verificări referitor la existenţa vreunui român la bordul navei abordate de iranieni

    “Cu referire la situaţia navei Maersk Tigris, la bordul căreia s-ar afla marinari cetăţeni români, Ministerul Afacerilor Externe precizează că încă din cursul zilei de ieri (marţi – n.r.) au fost transmise instrucţiuni Ambasadelor României la Washington şi la Teheran, care au solicitat autorităţilor competente locale informaţii detaliate despre situaţia navei, dar mai ales verificarea existenţei vreunui cetăţean român la bord”, informează MAE.

    Verificările continuă şi pe parcursul zilei de miercuri, “fiind aşteptate clarificări în regim de urgenţă”, mai anunţă Ministerul de Externe, adăugând că în prezent se efectuează verificări privind componenţa echipajului, inclusiv prin intermediul companiei contractante a navei.

    Televiziunea publică iraniană susţine că la bordul navei Maersk Tigris, sub pavilionul Insulelor Marshall, abordată de Gardienii Revoluţiei în Strâmtoarea Hormuz, se aflau marinari din Marea Britanie, Bulgaria, România şi Myanmar, relatează Stars and Stripes, în ediţia electronică.

    Nave de patrulă iraniene au tras focuri de avertizare, marţi, împotriva unei nave cargo aflate sub pavilionul unei insule protejate de Statele Unite şi au preluat controlul vasului, a declarat Pentagonul.

    Nava Maersk Tigris, sub pavilionul Insulelor Marshall, tranzita strâmtoarea Hormuz în momentul în care nave ale Gardienilor Revoluţiei s-au apropiat de ea şi i-au ordonat să se îndrepte către teritoriul iranian. Atunci când comandantul a refuzat, navele iraniene au tras focuri de avertizare, obligând comandantul să se supună cererii lor, potrivit purtătorului de cuvânt al Pentagonului, colonelul Steve Warren.

    Marinarii iranieni au urcat la bordul navei, care a rămas sub control iranian în apele continentale ale Iranului, a precizat Warren. Comandamentul Central al Marinei americane a trimis distrugătorul USS Farragut şi un avion de recunoaştere în zonă după ce comandantul a emis un apel de ajutor.

    Niciun membru al echipajului Maersk Tigris nu a fost rănit şi niciun american nu se afla la bord, potrivit Pentagonului. Warren a declarat că nava avea un echipaj format din peste 30 de membri, dar nu a precizat naţionalităţile acestora. Associated Press citează televiziunea publică iraniană care susţine că la bord se aflau 24 de marinari din Marea Britanie, Bulgaria, România şi Myanmar. Televiziunea iraniană susţine că nava a fost reţinută în baza unui ordin judecătoresc din cauza nerespectării anumitor măsuri. Oficialii iranieni nu au putut fi contactaţi imediat pentru comentarii.

    Deşi Maersk Tigris se afla în apele iraniene, aceasta naviga pe un traseu recunoscut internaţional în Strâmtoarea Hormuz, a afirmat Warren. El a precizat că a fost “inadecvat” din partea iranienilor să deschidă focul împotriva navei.

    Insulele Marshall sunt o ţară din Oceanul Pacific dar Statele Unite sunt singurele responsabile de apărarea lor. Statele Unite au preluat controlul Insulelor Marshall de la japonezi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

    Deşi naviga sub pavilionul Insulelor Marshall, nava este deţinută de Maersk Group, cu sediul în Copenhaga, Danemarca. Compania a anunţat că nava era închiriată Rickmers Ship Management din Hamburg, Germania. Maersk a declarat că nu are informaţii despre navă sau echipaj.

    Strâmtoarea Hormuz este o rută de tranzit pentru o cincime din petrolul din lume. În trecut, Iranul a ameninţat că va bloca strâmtoarea, o măsură care ar putea genera un conflict militar în Golful Persic. Americanii şi forţele lor aliate patrulează în mod regulat în zonă şi au desfăşurat exerciţii militare menite să contracareze ameninţările precum mine marine pe care Iranul le-ar putea folosi pentru a închide strâmtoarea.

    Iranul desfăşoară frecvent exerciţii militare în interiorul şi în jurul strâmtorii. În 2007, forţele Gărzii Revoluţionare au capturat 15 marinari britanici de pe o fregată din Golf, acuzându-i că operează în apele iraniene. Ei au fost eliberaţi două săptămâni mai târziu.

    Vineri, patru nave de patrulă ale Gardienilor Revoluţiei s-au apropiat de o navă comercială sub pavilion american, MV Maersk Kensington, ce se deplasa pe o rută de tranzit recunoscută internaţional din apropiere de Oman, a declarat un oficial al Marinei americane. La un moment dat, vasele iraniene au încercuit Maersk Kensington, dar nu au fost trase focuri de armă şi iranienii nu au încercat să urce la bord, a declarat un oficial sub acoperirea anonimatului. Nava nu a cerut ajutor, iar vasele iraniene s-au retras în cele din urmă.

  • Britanicii de la ATPI, lideri mondial în travel management, intră pe piaţa locală printr-un parteneriat cu firma Paulei Dobrescu

    “Sunt ţări în care ATPI are birouri proprii şi ţări în care fac contracte de reprezentare cu un jucător local. După semnarea parteneriatului, Business Travel Turism a devenit reprezentantul lor exclusiv pe piaţa românească. În urma acestui parteneriat, mă aştept să avem acces la piaţa internaţională de travel management. În acest moment, pe piaţa românească nu mai este foarte mult loc de creştere”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Paula Dobrescu, proprietar şi director general al Business Travel Turism.

    După parteneriatul cu Business Travel Turism, grupul ATPI are o reţea de birouri (deţinute integral şi parteneri) în 42 de ţări din întreaga lume, în cele mai diverse locuri, precum Taiwan, Vietnam, Japonia, Brazilia şi Finlanda.

    “Vrem de la partenerii noştri experienţă şi excelenţă regională şi suntem foarte încântaţi să adăugăm Business Travel Turism reţelei noastre aflate în continuă creştere. Extinderea activităţii grupului nostru prin achiziţii şi prin noi parteneri reprezintă un aspect esenţial al planurilor noastre de dezvoltare. Aşteptăm cu nerăbdare oportunităţile pe care acest nou parteneriat le poate aduce ambelor organizaţii”, a declarat într-un comunicat Graham Ramsey, directorul general executiv al Grupului ATPI.

    Ca parte din reţeaua de companii partenere ale ATPI, Business Travel Turism va beneficia de tehnologia grupului, de palmaresul acestuia la nivel mondial şi de servicii extinse de asistenţă.

    “Regiunea Europei Centrale beneficiază de un ritm rapid de dezvoltare, iar economia noastră depăşeşte multe state din nordul şi vestul Europei. Organizaţia noastră a crescut semnificativ în România datorită unei pieţe locale în curs de dezvoltare şi suntem încântaţi de potenţialul pe care îl aduce parteneriatul nostru la nivel global cu Grupul ATPI, deoarece ne va permite să ne consolidăm poziţia de companie de top în Europa Centrală în managementul serviciilor de turism”, a mai spus Paula Dobrescu.

    Grupul ATPI are peste 100 de sedii la nivel mondial şi desfăşoară activităţi în sectorul de turism corporativ, management de evenimente corporative, tehnologie de turism online şi management de specialitate în turism, pentru o serie de industrii-cheie, inclusiv sectorul energetic şi de transport. Veniturile anuale din vânzări ale ATPI depăşesc 1,4 miliarde de dolari. ATPI se află între primele 50 de companii cu capital privat din Marea Britanie, conform Sunday Times Deloitte Buyout Track.

  • Percheziţii în Bucureşti, Iaşi şi Prahova, într-un dosar de evaziune de 3,6 milioane de lei

    Anchetatorii vor duce patru persoane la audieri, la sediul Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice Sector 3. Pe numele acestora au fost emise mandate de aducere, în dosarul în care se fac cercetări pentru evaziune fiscală şi spălare de bani, se arată într-un comunicat de presă al Parchetului Tribunalului Bucureşti şi Poliţiei Capitalei.

    “Din datele şi probele administrate în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că bănuiţii, prin intermediul unor societăţi fantomă, înregistrau operaţiuni fictive cu produse petroliere, închirieri de utilaje şi prestări servicii, în scopul deducerii ilicite de TVA. Prejudiciul produs bugetului de stat este estimat la 3.600.000 de lei”, au precizat sursele citate.

    Percheziile sunt făcute de poliţişti de la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, sub supravegherea Parchetului Tribunalului Bucureşti, cu sprijinul Direcţiei Operaţiuni Speciale din Poliţia Română.

  • Jean-Marie Le Pen refuză să ofere explicaţii privind un eventual cont bancar secret în Elveţia

    Potrivit site-ului de ştiri Mediapart, preşedintele de onoare al FN a plasat bani în Elveţia prin intermediul unei societăţi de gestiune a drepturilor patrimoniale administrate de unul dintre colaboratorii săi apropiaţi, Gerald Gerin.

    “Aceste (acuzaţii) fac parte dintr-o ofensivă generală lansată împotriva noastră. Nu trebuie să ofer explicaţii pentru spusele oricui, în special ale parapoliţiştilor care sunt însărcinaţi să semene perturbare în clasa politică”, a spus Jean-Marie Le Pen pentru France Inter.

    Potrivit Mediapart, fondatorul FN a depus 2,2 milioane de euro, dintre care 1,7 milioane în lingouri şi piese de aur, la banca HSBC, după care i-a transferat în 2014 Companiei bancare elveţiene (CBH) în Bahamas.

    Marine Le Pen, fiica acestuia şi actualul lider al partidului, “este foarte surprinsă, nu ştie nimic mai mult şi aşteaptă clarificări şi explicaţii din partea lui Jean-Marie Le Pen”, a declarat Florian Philippot, vicepreşedintele FN, pentru iTELE.

    Frontul Naţional se confruntă în prezent cu o dublă anchetă privind finanţarea.

    Jean-Marie Le Pen deţinuse deja un cont în Elveţia în anii 1980. El s-a explicat afirmând că acest cont i-a permis să obţină un împrumut de la banca UBS şi că ulterior a fost închis.

  • O angajată concediată fără temei dintr-o firmă din România a primit salariul pe doi ani însemnând plăţi compensatorii

    “Angajatorul pune condiţiile la angajare. La plecare, le pune angajatul”, spune Carmen Ştirbu, senior associate în cadrul casei de avocatură Schoenherr şi Asociaţii.

    Companiile continuă să facă ordine nu doar în rândul angajaţilor din posturile de execuţie, ci şi în rândul celor ce îi conduc. Uneori, prezenţa lor pe statul de plată nu s-a mai justificat şi sub pretextul “optimizării costurilor” angajaţii au ieşit din schemă. “Cei mai mulţi se simt nedreptăţiţi şi spun că au fost concediaţi abuziv, iar alţii nu vor decât să se răzbune pe fostul angajator”, spunea anterior avocatul Iulian Pătrăşcanu.

    Radu Furnică, preşedintele firmei Leadership Development Solution, care a recrutat de-a lungul carierei peste 600 de manageri de top, spune că profilul managerilor cu cele mai multe şanse de a încheia o clauză de exit este extrem de exclusivist şi indică personajele cu funcţii de preşedinte sau vicepreşedinte de companie, din domenii puternice, precum serviciile financiare, şi cu experienţă de măcar 20 de ani în spate. La plecare, aceştia pot primi între şase şi 12 salarii compensatorii, în funcţie de poziţia ocupată şi de negocierea initială.

    Există totuşi şi cazuri ce ies din tipare. “Discutam cu un manager din FMCG, care îmi spunea că şi-a negociat în contract o clauză de exit de 15 salarii compensatorii”, spune George Butunoiu, head hunter-ul ce conduce firma de executive search George Butunoiu Ltd.. Sunt însă mai rare şi nu sunt legate atât de practicile specifice domeniului sau companiei, ci de cât de dorit a fost managerul respectiv la momentul angajării.

    Angajaţii lipsiţi de acest “privilegiu” stabilesc abia la final o sumă pentru care sunt dispuşi să plece. Uneori, pretenţiile managerilor depăşesc orice imaginaţie. “Cel mai exotic caz pe care l-am avut a fost al unei femei manager din telecom, care a cerut 99 de salarii compensatorii. Până la urmă, a primit doar 24″, povesteşte avocatul Iulian Pătrăşcanu. El mai spune că în topul celor mai războinici angajaţi, femeile ocupă de departe locul fruntaş, majoritatea acceptând cu greu faptul că nu mai sunt dorite sau utile în companie.

    În alte cazuri, când este vorba de companii multinaţionale, plata salariilor compensatorii se face conform unei alinieri la politica centrală a companiei-mamă. “Am avut un client, manager de bancă, restructurat şi care la plecare a primit nu cât erau dispuşi să-i ofere şefii săi locali, adică două salarii compensatorii, ci valoarea stabilita prin politica de la nivel global, adică cinci salarii compensatorii”, îşi aminteşte Pătrăşcanu. În acest caz, conflictul de muncă nu a mai ajuns până în instanţă, ci s-a consumat în spatele uşilor închise, în urma unor negocieri la sânge, asistate de avocaţi. “Sunt şi cazuri când discuţiile sunt imposibile, iar reacţiile managerilor sunt surprinzătoare. Am mers, la un moment dat, cu un client la negociere, iar fostul său şef a luat foc când a văzut ca a venit cu avocatul şi a avut o ieşire nervoasă”, afirma Pătrăşcanu.

    Multe companii au fost nevoite să plătească din greu pentru decizia de a concedia, după ce foştii angajaţi şi-au cerut drepturile în instanţă. Nouă din zece cazuri ce ajung în faţa judecătorilor se termină cu câştigul salariatului, nu doar pentru că legislaţia muncii îi este favorabilă acestuia, ci şi pentru că în companii sunt multe nereguli în ceea ce priveste relatţile dintre angajaţi şi angajatori.