BusinessMagazin

Blog

  • Ţiriac prezintă din nou colecţia impresionantă de maşini

    Începând cu data de 30 aprilie 2015, Ţiriac Collection, singura colecţie personală de maşini din România deschisă publicului, va fi din nou accesibilă pasionaţilor, de data aceasta în varianta extinsă, pe o suprafaţă de 4300 mp, dublu faţă de spaţiul iniţial. Galeria găzduieşte în prezent peste 150 de modele de maşini şi motociclete, care însumează mai mult de 30.000 de cai putere.

    De data aceasta, în centrul atenţiei va fi modelul LaFerrari, proiectul cel mai ambiţios al producătorului italian, primul model hibrid care dezvoltă 963 CP. Construit în serie limitată de 499 de unităţi, modelul a putut fi achiziţionat strict de către clienţi atent selectaţi de producător. Pentru a-şi atinge obiectivele legate de performanţele modelului LaFerrari, constructorul italian a apelat la experienţa echipei din Formula 1 în ceea ce priveşte alegerea materialelor şi a mizat pe abilităţile lui Rory Byrne, designer celebru al F1, responsabil pentru nu mai puţin de 11 titluri mondiale câştigate de echipa italiană în curse.

    Limitele de producţie ale unităţilor incluse în galeria Ţiriac Collection sunt reprezentate de modelul LaFerrari (2014) şi cvadriciclul Hurtu 3 ½ (1899), cea mai veche maşină expusă şi totodată cel mai vechi exemplar Hurtu cunoscut. 

    Fiecare unitate inclusă în galeria Ţiriac Collection este unică şi reprezintă o piatră de hotar în istoria transportului motorizat. Astfel, prezentarea Duesenberg Model J (1930), concepută ca o alternativă americană la prestigioasele mărci europene Rolls-Royce, Hispano-Suiza, Isotta-Fraschini sau Mercedes-Benz, a zguduit industria auto din Statele Unite şi a oprit chiar tranzacţiile care se realizau la momentul respectiv la New York Stock Exchange. Unitatea inclusă în galerie este unică în lume, al doilea astfel de model fiind transformat într-o berlină.  Modelul expus a aparţinut iniţial actorului Tyrone Power. Duesenberg este primul producător auto care a aranjat pedalele în ordinea în care acestea sunt distribuite şi astăzi: ambreiaj, frână şi acceleraţie.

    Un alt exemplar de excepţie găzduit de galerie este Cord 812 Custom Beverly (1937), model însoţit de un certificat A.C.D. Certified Category 1 Original, care atestă autenticitatea tuturor pieselor componente. Cord 812 este un reper în industria americană a designului auto.

    Dodge Charger R/T (1968), unitate expusă de asemenea în varianta extinsă a galeriei, este considerată a fi cea mai atrăgătoare maşină puternică a anilor 1960.
    Stutz Blackhawk (1974), un alt punct de atracţie al colecţiei, poate accelera de la 0 la 100 km/h în 8,4 secunde şi atinge o viteză maximă de 210 km/h. Caroseria modelului Blackhawk a fost realizată manual în atelierele Carrozzeria Padane din Modena, în Italia, iar din 1972 la Carrozzeria Saturn din Cavallermaggiore, lângă Torino. Al doilea prototip Stutz construit la Padane a fost primul model Stutz Blackhawk vândut vreodată, şi nu oricui ci starului Elvis Presley. Maşinile Stutz erau recunoscute pentru succesul în curse şi recordurile de viteză. Producţia s-a oprit în 1935 după 35.000 de unităţi realizate.
    Numele Pierce Arrow Model B (1930) este sinonim cu luxul şi opulenţa în industria auto alături de Cadillac, Packard şi Rolls-Royce.

    Familii regale, şefi de stat şi numeroase celebrităţi au deţinut un astfel de autoturism, inclusiv împăratul Hirohito al Japoniei, Şahul Persiei sau preşedinţii Statelor Unite Woodrow Wilson, William Howard Taft, Franklin Roosevelt şi John D. Rockefeller.
    Elvis Presley era un mare fan Cadillac, iar Ţiriac Collection reuneşte câteva exemplare de excepţie ale mărcii, printre care se numără Cadillac Eldorado Biaritz (1959), Cadillac Torpedo Touring (1912) şi Cadillac Sixty Special (1957). Modelul din urmă, Sixty Special, se remarcă dintre celelalte modele Cadillac datorită profilul său complet nou şi interiorului elegant, care îl recomandă ca unul dintre cele mai dramatice autoturisme din toate timpurile.

    Designul distinct al aripilor sale, finisajele cromate pline de stil şi îmbinările luxoase îi confirmă statutul de autoturism de o frumuseţe deosebită.
    Nu în ultimul rând, o altă unitate care îşi merită locul în colecţie este Chrysler Town and Country (1949), o adevărată expresie a vremii în ceea ce priveşte statutul social. Modelul prezentat este decapotabil, vopsit în culoarea Ocean Blue, cu o tapiţerie albastru cu alb.

    Are jante cromate, anvelope cu flancul alb, ceasuri de bord şi radio în dotări, alături de un plafon retractabil din pânză acţionat electric. Chrysler Town and Country era considerată a fi maşina perfectă pentru călătoriile de vară.

    Ţiriac Collection găzduieşte de asemenea cinci motociclete – Indian Scout 741 (1943),  MV Augusta 175CST “Disco Volante” (1953), Harley Davidson FLH 80 Electra Glide (1979), Honda GL 1500C Valkyrie (1998) şi Harley Davidson WL (1941), alături de scuterul Piaggio Vespa PX200 Mad Rat By Aristide & Honore (1989).

    Galeria, situată pe Calea Bucureştilor nr. 289, vizavi de Aeroportul Internaţional Henri Coandă, poate fi vizitată de vineri până duminică în intervalul orar 10:00-19:00. Excepţie face ziua de joi, 30 aprilie 2015, când galeria va fi deschisă în urma relansării oficiale, în acelaşi interval orar.
     

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: Bilanţ şi concluzie, după trei ani cu Ponta: e timpul să ne luăm Guvernul înapoi!

    Există sentimentul că, atunci când identifici o greşeală, eşti dispus să înveţi şi să corectezi. Nu am sesizat nici cea mai mică urmă de regret în discursul pe care premierul Victor Ponta l-a ţinut la marcarea celor trei de la răsturnarea guvernului Ungureanu. Nici una. Totul era perfect. Deşi nu am în spate un uriaş aparat de partid şi de stat, care să-mi coloreze nişte grafice minunate, cu o săgeată mare şi roşie îndreptată spre cer, cred că pot să suplinesc lipsurile din discursul primului-ministru şi să arăt unde a eşuat, cel puţin din perspectiva mediului de afaceri.

    Situaţia este relativ clară: investiţiile străine s-au prăbuşit, investiţiile în infrastructură au fost blocate (cu efecte pe absorbţia fondurilor europene), sectorul de stat a rămas supradimensionat şi corupt, iar legislaţia a fost schimbată frecvent, haotic şi fără transparenţă. Să le luăm pe rând.

    Investiţiile străine au ajuns, în 2014, la 2,581 miliarde de euro, cu puţin peste nivelul din 2013, când au ajuns la doar 2,7 miliarde euro. Ştiţi cât au însumat investiţiile străine în 2009, în plină criză? Aproape 4,9 miliarde euro. În 2008 au fost 9,5 miliarde euro. Iată ce spune Comisia Europeană despre această situaţie: „România înregistrează dezechilibre macroeconomice care necesita monitorizare şi acţiuni la nivel de politic (…) Cu toate acestea, riscurile de pe urma situaţiei net negativă a investiţiilor internaţionale şi o capacitate redusă de export pe termen mediu necesită atenţie”. După cum ştiţi, aceasta a fost explicaţia CE la decizia de a demara procedura de dezechilibru macroeconomic pentru România.

    Bilanţul autostrăzilor în 2014: 50 km deschisi circulaţiei, cel mai slab an din ultimii patru. În 2015 ar urma să se deschidă alţi 25 de km. La sfârşitul acestui an, Bulgaria – cu o suprafaţă la jumătatea României – va avea o reţea mai densă. Şi cred că uităm prea uşor de dezastrul din infrastructura de cale ferată şi de lucrările la extinderea metroului, întârziate cu circa trei ani.

    Sectorul de stat este cel mai mare din UE. Corupţia, pe măsură. Ordonanţa privind guvernanşa corporativă rămâne literă moartă, PSD şi-a plasat clientela în adunările generale şi consiliile de administraţie ale companiilor de stat. Privatizarea şi restructurarea sunt blocate, iar companii precum Oltchim, CFR Marfă sau Complexul Energetic Hunedoara  se scufundă în datorii. Ele ar fi putut fi salvate acum câţiva ani, dacă se încerca o privatizare cinstită, dar guvernul Ponta a avut aranjamente ba cu Dan Diaconescu, ba cu Gruia Stoica.

    Despre practica nefericită a ordonanţelor de urgenţă, s-a scris suficient. O noutate este că, pentru a păcăli statisticile, guvernul modifică printr-o singură ordonanţă câte 25 de acte legislative, ceea ce sporeşte haosul şi confuzia.

    De acum înainte, de câte ori voi face un bilanţ al guvernării Ponta voi încheia amintind de Petromidia! Nu trebuie să uităm că statul român are de încasat 200 de milioane de dolari pentru această rafinărie, iar KazMunaiGaz s-a angajat să pună pe picioare un fond de investiţii de un miliard de USD. Terminam vreo 40 de km de autostradă cu aceşti bani.

    Nu am pretenţia că am inventariat toate piedicile pe care guvernul Ponta le-a pus mediului de afaceri, alungând investorii străini. Cred că este suficient. Nu sunt perspective ca acest Executiv să îşi schimbe atitudinea, este evident că PSD a intrat în logica alegerilor din 2016, competiţia cu PNL fiind strânsă. Fiecare zi în care Victor Ponta se află la putere este o zi pierdută pentru dezvoltarea economică a României. Eu susţin că este momentul schimbării.

    George Mioc este un antreprenor român care a emigrat în anul 1975 şi s-a stabilit în SUA. Este proprietarul unei fabrici care produce profile de aluminiu.

  • Senat: Minorii până în 16 ani nu mai au voie să intre neînsoţiţi în cluburi, baruri şi discoteci

    Comisia de muncă a votat un raport de admitere, fiind votat în plen cu 72 de voturi ”pentru” şi 2 împotrivă. Propunerea legislativă a fost adoptată cu 74 de voturi favorabile.

    Guvernul a transmis, iniţiat, un punct de vedere negativ la propunerea legislativă, ulterior revenind asupra deciziei şi dând un aviz favorabil.

    Senatorul Grapă a declarat, în plenul Senatului, că Guvernul României, prin Ministerul muncii, are ”profesionişti”.

    ”Mulţumesc pentru schimbarea de poziţie (..) Mă bucur extrem de mult că în sfârşit putem să discutăm despre o simbioză, în care toate părţile au ceva de oferit şi de acceptat”, a spus senatorul liberal despre susţinerea iniţiativei sale de către Executiv.

    Propunerea legislativă reglementează măsuri de protecţie a minorilor, în vederea asigurării dezvoltării acestora într-un mediu sănătos.

    Astfel, prin proiectul de lege, se interzice accesul minorilor care nu au împlinit 16 ani, neînsoţiţi, în unităţile de alimentaţie publică, respectiv baruri, cluburi, discoteci, unde se comercializează băuturi alcoolice şi tutun.

    De asemenea, se interzice comercializarea produselor alcoolice şi din tutun tuturor persoanelor care nu au împlinit 18 ani şi transmiterea, cu titlu oneros sau gratuit, a băuturilor alcoolice şi din tutun minorilor sub 18 ani.

    Propunerea legislativă prevede, la sancţiuni, posibilitatea suspendării activităţii localului pe o perioadă de 30 de zile, pentru comercializarea de astfel de produse către minori. La capitolul amenzi, încălcarea legii se pedepseşte cu amendă de la 500 la 1500 de lei.

    Propunerea legislativă va ajunge la Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional.

  • CNA: 20 de televiziuni cu difuzare terestră au cerut alt tip de licenţe pentru a nu se închide

    Aceste informaţii au fost prezentate, miercuri, într-o dezbatere organizată la sediul Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), pe marginea prevederilor Deciziei CNA privind acordarea, modificarea, prelungirea valabilităţii şi cedarea licenţelor audiovizuale.

    La această întâlnire au participat, alături de Răsvan Popescu, vicepreşedintele CNA, şi patru membri ai Consiliului (Gabriel Tufeanu, Radu Herjeu, Monica Gubernat şi Valentin Jucan), reprezentanţii mai multor televiziuni şi societăţi care au operaţiuni TV în România: Antena TV Group, Antena 3, Prima TV, RCS&RDS, Digi 24, Pro TV, TV Etalon, NTV, Columna TV, Tadiţii TV, Wyl TV, Vâlcea TV, AS TV, Etno TV, Taraf TV, România TV, RTT Braşov, SRTv, Telekom, Naţional TV, Kanal D, Columna TV. La întâlnire a participat şi un fost membru al CNA, Ioan Onisei.

    La începutul discuţiilor, Răsvan Popescu a spus că CNA doreşte să modifice Decizia numărul 277 din 2013, modificată si completată prin Decizia CNA nr. 614/2013. Decizia 277 priveşte procedura de acordare, de modificare, de prelungire a valabilităţii şi de cedare a licenţei şi a deciziei de autorizare audiovizuală, cu excepţia celor pentru difuzare în sistem digital terestru, precum şi condiţiile privind difuzarea de programe locale, retransmiterea şi preluarea de programe ale altor radiodifuzori.

    De asemenea, Răsvan Popescu a spus că CNA doreşte să vadă şi care sunt perspectivele televiziunilor în legătură cu tranziţia de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră, având în vedere că pe 17 iunie, în România, va înceta emisia analogică TV.

    “Noi am avizat ieri (marţi, n.r.), cu observaţii, proiectul Ministerului pentru Societatea Informaţională privind unele măsuri de trecere la digital. El va rezolva, dacă va fi adoptat în timp util, problema pentru TVR 1 şi pentru încă opt canale care vor putea să emită până în 31 decembrie 2016, în VHF (Very high frequency, n.r.). Rămâne ca printr-un act normativ să se rezolve şi problema posturilor private”, a mai spus Răsvan Popescu.

    La rândul său, George Chiriţă, directorul executiv al Asociaţiei Române de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), care reuneşte principalele televiziuni din România, a spus că este necesară adoptarea unei Ordonanţe de Urgenţă, pentru rezolvarea problemei televiziunilor private, care au licenţe de difuzare terestră şi care vor fi închise pe 17 iunie.

    Potrivit lui Chiriţă, acest proiect a fost adus în atenţia Senatului. “Am făcut o propunere la Senat, unde am primit încurajări, în sensul în care s-a acceptat ideea că este o problemă serioasă, care necesită rezolvarea de urgenţă”, a spus Chiriţă, precizând că acest proiect ar trebui să fie asumat, ca iniţiator, de Ministerul Comunicaţiilor sau de Ministerul Culturii.

    George Chiriţă a mai spus că emisia SNR (Societatea Naţională de Radiocomunicaţii – Radiocom, n.r.) este deja finanţată, cu 36 de milioane de euro. “Posturile private ar putea să beneficieze de un tratament mai agreabil la nivelul costurilor din partea Radiocom”, a spus George Chiriţă, referindu-se la eventuala punere în funcţiune a primului multiplex digital, pe care, pe lângă posturile publice TVR 1 şi TVR 2, ar trebui să intre şi televiziuni private.

    Întrebat ce televiziuni private ar fi interesate să intre pe primul multiplex digital, George Chiriţă a spus că totul depinde de când va lansa Radiocom acest serviciu şi de nivelul de tarif impus radiodifuzorilor privaţi. “SNR are banii pentru operarea multiplexului (cele 36 de milioane de euro, n.r.). Va fi greu să justifice nişte costuri suplimentare (…) Ce ar veni de la posturile private ar fi un fel de bonus, iar Radiocom ar putea să fie mai relaxat în cheltuirea acestor bani”, a spus Chiriţă.

    El a precizat, însă, că Radiocom nu are echipamentele pentru implementarea acestui multiplex, întrucât a organizat o licitaţie în acest sens, dar la care nu s-a înscris nimeni. “Au nevoie de 120 de milioane de euro ca să investească în echipamente (pentru tranziţia la digital, n.r.). Directorul SNR (Gabriel Grecu, n.r.) a fost demis. E un mare semn de întrebare (cu privire la ce se va întâmpla, n.r.)”, a mai spus Chiriţă.

    Însă Răsvan Popescu a spus că singura soluţie în prezent pentru societăţile care au licenţe cu difuzare terestră este ca aceste firme să solicite CNA acordarea unor licenţe de emisie prin cablu (licenţe audiovizuale pentru difuzarea prin reţele de comunicaţii electronice ), dacă vor să îşi continue activitatea de difuzare de programe TV şi după 17 iunie.

    În acest sens, până în prezent, “cel puţin 20 din cele 55 de societăţi” care deţin licenţe cu difuzare terestră au depus la CNA dosare prin care au solicitat licenţe de cablu. Între aceste societăţi se numără şi Pro TV şi Prima TV, potrivit informaţiilor prezentate, în timpul întâlnirii de miercuri, de reprezentanţii departamentelor de specialitate ale Consiliului.

    Răsvan Popescu a spus că aceste solicitări trebuie programate astfel încât în şedinţele publice ale CNA să fie analizate aproximativ cinci dosare, pentru a putea fi acoperite toate solicitările până pe 17 iunie, când va înceta emisia analogică TV în România.

    Un număr de 55 de societăţi care deţin aproape 170 de licenţe cu difuzare terestră sunt în pericol să piardă aceste licenţe pe 17 iunie, când va înceta emisia analogică TV în România, potrivit unor informaţii prezentate în şedinţa din 5 martie a CNA.

    Pe de altă parte, reprezentanţii televiziunilor prezenţi la întâlnirea de miercuri au cerut CNA o documentaţie simplificată pentru obţinerea posibilităţii de a emite şi după 17 iunie. Aceştia au spus că doresc obţinerea de fapt a unei noi modalităţi de difuzare a semnalului pentru acelaşi conţinut pe care îl difuzează în prezent (un tip de semnal diferit) şi nu obţinerea unor licenţe noi. Însă CNA consideră că aceste solicitări vizează în fapt licenţe noi şi trebuie tratate ca atare, potrivit actualei legislaţii a audiovizualului.

    Reprezentanţii televiziunilor au mai spus că operarea licenţelor cu difuzare terestră implică anumite costuri. Ei au mai spus că aceste licenţe au fost obţinute prin concurs şi au fost operate cu anumite costuri şi nu au fost obţinute neapărat venituri de pe urma exploatării lor.

    Pe de altă parte, în ceea ce priveşte Decizia 277, Răsvan Popescu a spus că CNA doreşte să o modifice, astfel încât aceasta să fie mai flexibilă.

    Unul dintre articolele din Decizie pe care CNA are în plan să îl modifice este acela care prevede că “modificările în licenţa audiovizuală pot fi aduse după minimum un an de la începerea difuzării serviciului de programe, prelungirea valabilităţii sau preluarea licenţei audiovizuale”.

    Totodată, Răsvan Popescu a spus că speră ca, în aproximativ o lună şi jumătate, să fie încheiate toate procedurile prin care să fie adoptată noua Decizie.

    “Am început consultările cu radiodifuzorii. Am început cu radiourile (pe 22 aprilie, n.r.) şi acum cu televiziunile. Încercând să obţinem o decizie mai flexibilă, mai bună, atunci când vorbim de acordare de licenţe noi, de modificarea licenţelor existente. Şi încercăm să ne punem de acord asupra unei formule cât mai potrivite. Urmează ca, într-o săptămână, să avem acest proiect, care intră în dezbatre publică timp de 30 de zile. Apoi vom avea din nou tot felul de observaţii din partea radiodifuzorilor şi, în aproximativ o lună şi jumătate, putem să avem o decizie mai bună decât cea din prezent”, a mai spus Popescu.

    Pe de altă parte, CNA a avizat favorabil, în şedinţa de marţi, un proiect de lege care prevede că emisia terestră a serviciilor publice şi private de televiziune în sistem analogic poate continua, în banda de frecvenţe radio 174-230 MHz, temporar, până pe 31 decembrie 2016.

    Acest proiect de lege a fost elaborat în contextul în care, pe 17 iunie 2015, trebuie oprită transmisia analogică în România, conform Strategiei Naţionale aprobate de Guvernul României prin Hotărârea de Guvern 403/2013.

    Pe de altă parte, potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa CNA de marţi, acest proiect rezolvă doar “în foarte mică măsură problema posturilor comerciale”. “Sunt opt posturi care ar putea intra aici în discuţia pentru SNR (Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, n.r.)”, a spus, marţi, Răsvan Popescu, vicepreşedintele CNA.

  • Percheziţii în Bucureşti şi două judeţe, într-un dosar de evaziune privind reabilitarea unor blocuri

    “Percheziţiile au fost efectuate la domiciliile unor persoane fizice, la sediile sociale ale unor persoane juridice şi la sediul unei instituţii publice, în cadrul unui dosar având ca obiect infracţiunile de evaziune fiscală şi spălare de bani”, se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Capitalei şi Parchetului Tribunalului Bucureşti.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că anchetatorii au descins şi la locuinţele mai multor lideri ai grupării Sportivilor, după ce unele firme controlate de aceştia ar fi construit mai multe blocuri în oraşul Popeşti-Leordeni, judeţul Ilfov.

    Potrivit procurorilor, percheziţiile au fost făcute într-un dosar care priveşte infracţiuni de evaziune fiscală şi au urmărit, pentru moment, doar ridicarea unor documente, nefiind emise şi mandate de aducere.

    Acţiunea poliţiştilor şi procurorilor a fost sprijinită de Serviciul Român de Informaţii.

  • Conferinţa COFACE – Popa, fost viceguvernator BNR: Avem nevoie de investiţii pentru a creşte PIB-ul potenţial

    “Care este marea problemă a unui PIB potenţial în creştere, fără investiţii? La noi, PIB-ul potenţial este între două treimi şi 80% stoc de capital productiv, iar fără investiţii nu are cum să se producă. Iar a ne propune o rată de creştere economică mai mare decât PIB-ul potenţial poate crea în timp mai multe probleme decât rezolvări, pentru că ceea ce poate rezolva problema nu numai a României, dar a economiilor emergente, este capacitatea acestor economii de a asigura, fără crearea în paralel a unor dezechilibre majore, a unor rate de creştere decente, similare PIB-ului potenţal şi creşterii acestuia de-a lungul a 5-10 ani, nu a unui an de excepţie”, a afirmat Popa la Conferinţa de Risc de Ţară Coface organizată în parteneriat cu MEDIAFAX.

    La rândul său, preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, spune că la o creştere economică de 4%, fără o creştere de PIB pontenţial pe termen lung, ar putea apărea probleme macro, iar echilibrele din prezent trebuie susţinute pentru ca economia să ajungă la convergenţa reală necesară aderării la zona euro.

    “Are sens să gândeşti măsuri de relaxare fiscală focusată pe stimularea cererii, în condiţiile în care economia poate să ajungă peste potenţialul său? Nu poate fi susţinută dacă nu stimulăm creşterea economică potenţială, care nu se poate face fără investiţii în infrastructură”, a punctat Dumitru.

    Fostul viceguvernator BNR a arătat că deja România are avantajul unui diferenţial de creştere care o face “interesantă” pentru investitorii străini.

    “Mă întâlnesc cu foarte mulţi investitori în România şi singurul răspuns, de unde înainte mai aveau temeri, este că iubesc România ca nişte apucaţi, ca să zic aşa. Ei bine, chestia asta mai degrabă mă sperie decât să mă încurajeze. Asta înseamnă că, pe de o parte, oferim nişte posibilităţi de investiţie, ceea ce este foarte bine, dar nevoia de monitorizare de către pieţe, şi la nivel intern şi extern este una constantă”, a conchis Popa.

     

  • Twitter alocă 42% din veniturile din trimestrul I beneficiilor directorilor, în pofida pierderilor

    Analiştii anticipau că operatorul reţelei de socializare va obţine în primele trei luni ale anului venituri de 470-485 milioane de dolari, relatează MarketWatch.

    În trimestrul patru Twitter a acordat directorilor beneficii în valoare de 177,2 milioane de dolari, reprezentând 37% din veniturile de 479 milioane de dolari.

    Anul trecut, compania a înregistrat vânzări de 1,4 miliarde de dolari şi pierderi de 578 milioane de dolari, provocate în mare parte de compansaţiile în acţiuni acordate directorilor de la vârful Twitter, inclusiv 72,8 milioane de dolari pentru noul director financiar, pentru mai puţin de jumătate de an.

    Cheltuielile generate de beneficiile sub formă de acţiuni nu sunt în numerar, potrivit datelor raportate de companie. Noile acţiuni acordate angajaţilor diluează însă valoarea portofoliilor acţionarilor, ca şi vânzările şi profitul pe acţiune.

    Tranzacţiile cu acţiuni Twitter au fost sistate spre sfârşitul şedinţei bursiere de marţi, după un declin de 18% al acestora produs înainte de anunţarea rezultatelor trimestriale.

    Twitter a scos în evidenţă faptul că veniturile au urcat cu 74% în primul trimestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, datorită creşterii semnificative a utilizatorilor platformei de socializare.

    Comparaţiile anuale nu înseamnă prea mult pentru o companie ca Twitter, care nu derulează o afacere cu caracter sezonier. Veniturile au scăzut însă cu 9% faţă trimestrul patru, chiar dacă numărul de utilizatori a crescut de la 288 de milioane la 302 milioane.

  • Ciurchea: Aproape 840.000 de persoane nu au card de sănătate, dar vor primi servicii medicale

    “Începând cu data de 1 mai 2015, cardul naţional de sănătate va fi implementat la nivel naţional. Proiectul cardului naţional de sănătate, demarat de CNAS acum 7 ani, se află la linia de start. Începând cu data de 1 mai, acesta va deveni unicul instrument de validare şi decontare a serviciilor medicale în sistemul asigurărilor sociale de sănătate pentru asiguraţii care au intrat în posesia lui. Distribuirea cardului de sănătate către asiguraţi a fost demarată în luna septembrie a anului trecut şi până în prezent au fost distribuite peste 14,3 milioane de carduri, adică peste 96 la sută. Mai sunt 500.000 de carduri care se află încă la casele de asigurări de sănătate şi 340.000 la medici de familie. Mesajul meu este a eficientiza sistemul, nu de a-l bloca”, a declarat, miercuri, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

    Vasile Ciurchea a precizat că pentru cele aproximativ 500.0000 de persoane care nu au primit cardul de sănătate, furnizorii de servicii medicale vor verifica în sistem calitatea de asigurat a acestora, pentru a le oferi serviciile necesare.

    Preşedintele CNAS a mai spus că serviciile medicale acordate fără card de sănătate vor fi monitorizate separat. De asemenea, se vor face demersurile necesare pentru transferul cardurilor de sănătate de la o casă de asigurări la alta, pentru a facilita primirea acestora de către asiguraţi.

    “Nu vreau să existe mesaje de la furnizori «dacă nu ai card, nu primeşti servicii medicale». Primesc serviciul medical. Să presupunem că un pacient ajunge la un furnizor de servicii fără a avea cardul, pentru faptul că l-a uitat acasă, că nu a dorit să îl ia, că nu l-a primit, că l-a pierdut. În sistem se vede dacă pentru pacientul respectiv a fost emis cardul, dacă acel card a fost iniţializat. Acum, mă refer la cei aproximativ 500.000 de cetăţeni care nu au primit cardul şi au nevoie de un serviciu medical: se duc la acel furnizor de servicii medicale unde au trimitere sau unde doresc, în funcţie de situaţie, şi în sistem se vede dacă a fost emis cardul. Atunci se pune întrebarea: nu ai dorit să vii cu cardul sau cardul nu a ajuns? În oricare dintre situaţii, primeşte serviciile medicale, noi le decontăm furnizorilor serviciile medicale, dar le înregistrăm pe o listă separată”, a explicat Ciurchea.

    Preşedintele CNAS a subliniat că serviciile acordate fără card vor fi atent monitorizate, separat faţă de serviciile acordate pe bază de card.

    “Toată lumea trebuie să ştie că aceste situaţii sunt monitorizate separat. Vom avea o evidenţă clară a serviciilor medicale acordate fără card şi ne vom concentra pe aceste situaţii. Nu dorim ca un pacient care din diverse motive nu a intrat în posesia cardului să nu primească serviciu. Nu ne dorim ca un serviciu acordat de un furnizor de servicii medicale să nu îi fie decontat acestuia, dar sigur că trebuie să monitorizăm aceste servicii, să vedem dacă există rea-voinţă, cum ar fi că furnizorul nu vrea să folosească cardul. Noi monitorizăm toate aceste situaţii”, a mai spus Vasile Ciurchea.

    În ceea ce priveşte posibilitatea ca unele cititoarele de card să nu aibă semnal, preşedintele CNAS a spus că există o rezolvare.

    “În momentul în care ai introdus cardul în cititor, cardul lasă o amprentă. Chiar dacă nu există semnal, amprenta rămâne în cititor. Ea se vede în sistem timp de 72 de ore. Furnizorii au timp 72 de ore să ridice acele servicii în sistem”, a arătat Ciurchea.

    Preşedintele CNAS a ţinut să precizeze că pentru serviciile medicale plătite integral de pacienţi, nu coplata, cardul nu trebuie prezentat.

    “Dacă ai folosit cadrul, serviciul medical este gratuit. Serviciul este decontat de Casă, ai folosit cardul, nu-l plăteşti. Dacă îl plăteşti, nu mai dai cardul”, a explicat Vasile Ciurchea.

    Preşedintele CNAS a mai spus că în data de 1 mai va fi asigurată permanenţa în toate casele de asigurări din ţară, pentru activitatea cu publicul. De asemenea, va fi asigurată asistenţa tehnică pentru asiguraţi şi furnizorii de servicii medicale.

    Furnizorii care întâmpină probleme legate de utilizarea cardului de sănătate au la dispoziţie Helpdesk-ul din cadrul CNAS, pentru a solicita lămuriri şi ajutor, 24 de ore din 24, şapte zile din şapte.

    Asiguraţii pot apela numărul de telefon inscripţionat pe cardul de sănătate pentru orice probleme sau nelămuriri legate de cardul de sănătate, de luni până vineri, între orele 08.00 – 20.00.

    Introducerea cardului de sănătate nu modifică drepturile asiguraţilor la servicii medicale. Serviciile medicale de urgenţă se vor acorda fără să fie necesară validarea cu cardul, pentru că acestea se acordă atât persoanelor asigurate, cât şi celor neasigurate.

    De asemenea, copiii cu vârsta până în 18 ani, care nu au primit card de sănătate, beneficiaza de servicii medicale conform legii. Aceste servicii se acordă necondiţionat, indiferent dacă părinţii sau tutorii legali sunt sau nu asiguraţi.

    Persoanele neasigurate beneficiază, ca şi până acum, de pachetul minim de servicii medicale.

    “Implementarea unui proiect la nivel naţional nu este un lucru uşor de realizat. Trebuie să ţinem cont de faptul că acest card de sănătate este extrem de necesar în sistem şi fac apel la responsabilitate din partea tuturor părţilor implicate. CNAS a creat condiţiile de implementare, dar implementarea efectivă se realizează în cabinetele medicilor, atunci când pacientul se prezintă cu cardul de sănătate”, a conchis Vasile Ciurchea.

  • Băsescu: “Se pare că domnul Iohannis a decis că vrea să guverneze cu PSD-ul lui Ponta şi după 2016. Şi eu, şi Iliescu şi Constantinescu am făcut câte ceva pentru a ne susţine partidele”

    Postarea fostului preşedinte este intitulată ”Preşedintele absent”.

    ”Nu a existat preşedinte atît de absent şi indiferent faţă de partidul sau alianţa care l-a susţinut în alegeri, precum domnul Iohannis. Fie că vorbim de domnii Iliescu şi Constantinescu, fie că ne referim la mine, toţi am făcut cîte ceva pentru a ne susţine partidele”, susţine Băsescu.

    Traian Băsescu continuă: ”Se pare că domnul Iohannis a decis că vrea să guverneze cu PSD-ul lui Ponta şi după 2016, făcându-se a nu observa umilinţele la care îl supune domnul Ponta. O fi bine ?”.

  • VREMEA se va ameliora sub aspectul precipitaţiilor. Prognoza meteo pentru joi şi vineri

    În restul teritoriului, ploile de scurtă durată îşi vor face apariţia cu totul izolat. Vântul va sufla slab şi moderat, cu uşoare intensificări ziua în Moldova, estul Munteniei şi în Dobrogea. Temperatura aerului va avea maxime cuprinse între 14 şi 21 de grade şi minime între 4 şi 13 grade.

    LA BUCUREŞTI

    Valorile termice diurne vor fi în continuare uşor mai coborâte decât cele normale pentru acestă dată. Cerul va fi temporar noros, dar condiţiile de ploaie vor fi reduse. Vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 18 grade, iar cea minimă va fi de 8…10 grade.

    VINERI

    Vremea va fi în general normală sub aspect termic în cea mai mare parte a ţării, dar gradul de instabilitate atmosferică va fi în creştere. Cerul va fi variabil, cu unele înnorări ziua în zonele de munte şi în cele estice, unde pe spaţii restrânse se vor semnala ploi slabe, de scurtă durată. Însă, începând din orele amiezii şi mai ales pe parcursul nopţii, nebulozitatea se va accentua treptat în regiunile vestice, nord-vestice şi centrale, unde pe arii din ce în ce mai extinse vor fi averse, posibil însoţite de descărcări electrice şi izolat mai însemnate cantitativ. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări la munte şi în nord-vest. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 16 grade în Delta Dunării şi estul Transilvaniei şi 25 de grade în extremitatea sudică a Munteniei şi Olteniei, iar cele minime se vor situa între 2 şi 12 grade.