BusinessMagazin

Blog

  • Un cocktail de medicamente a făcut să dispară un melanom metastazat în doar trei săptămâni

    Această reuşită medicală a fost anunţată de o echipă de cercetători din New York, al cărei studiu a fost prezentat într-un articol apărut în urmă cu câteva zile în publicaţia The New England Journal of Medicine.

    Pentru tratarea acelei paciente, medicii au combinat doi anticorpi: ipilimumab (principiul activ din medicamentul Yervoy, utilizat pentru tratarea melanomului avansat la adulţi) şi nivolumab (autorizat în Statele Unite sub numele Opdivo).

    “Atunci când a revenit la control, după trei săptămâni, pentru o nouă doză de tratament, am putut să constatăm că tumoarea dispăruse. În locul ei rămăsese doar o cavitate”, afirmă autorii studiului.

    Femeia respectivă a fost primul pacient care a reacţionat atât de rapid la acel cocktail de medicamente. Într-un articol publicat tot în The New England Journal of Medicine, oamenii de ştiinţă newyorkezi au precizat faptul că au comparat analizele pacienţilor trataţi cu acea combinaţie (ipilimumab şi nivolumab) cu datele provenind de la pacienţi trataţi cu ipilimumab şi un placebo.

    Potrivit acestui studiu, 61% dintre pacienţii din primul grup au beneficiat de o reducere a tumorilor canceroase. În cel de-al doilea grup, acest procent a fost de 11%. De asemenea, doar pacienţii care au primit acel cocktail de medicamente au beneficiat de o dispariţie completă a melanomului (22% din totalul cazurilor).

    Totuşi, această combinaţie de medicamente, ale căror efecte prezintă diferenţe mari de la un pacient la altul, provoacă efecte secundare importante, precum inflamaţii ale colonului, funcţionarea anormală a glandelor endocrine şi diaree.

    Potrivit studiului newyorkez, 54% dintre pacienţii trataţi cu cele două medicamente au suferit efecte secundare indezirabile. Prin comparaţie, 24% dintre pacienţii trataţi doar cu ipilimumab au prezentat astfel de efecte.

    De asemenea, preţurile acestor medicamente rămân ridicate. Pentru patru şedinţe, ipilimumabul costă 120.000 de dolari, iar pacienţii cărora le este administrat nivolumab vreme de un an trebuie să plătească 150.000 de dolari, precizează Wall Street Journal.

  • Primarul Sucevei şi viceprimarii, daţi în judecată de Rosal pentru că nu i-au prelungit contractul

    Ion Lungu a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că a fost deschis ”un nou front” cu firma Rosal, care l-a dat în judecată pe el şi pe viceprimari, pentru că nu i-au prelungit contractul de salubrizare menajeră în municipiu.

    ”Ne cheamă pe persoană fizică în instanţă. E lipsă de fairplay. Ne cer să răspundem în faţa judecătorului la un chestionar prin care ne întreabă dacă e legal să prelungim contractul”, a spus Lungu, care a precizat că a primit un chestionar cu întrebări la care ar trebui să răspundă în faţa judecătorului.

    Lungu a mai spus că nu a fost de acord cu prelungirea contractului cu firma Rosal pentru că ar fi ilegal, motiv pentru care a fost iniţiată licitaţia pentru desemnarea unui alt operator de salubrizare menajeră pentru 12 ani, aceasta urmând să se desfăşoare în 16 iunie.

    Primarul consideră că firma Rosal ar trebui ”să joace meciul în teren” şi nu să încerce să câştige ”la masa verde”.

    Consiliul Local Suceava a decis, în urmă cu o săptămână, să mandateze temporar asocierea dintre firmele Florconstruct şi Diasil, pentru a asigura salubrizarea menajere în oraş, după ce contractul cu firma Rosal a expirat.

    Rosal a transmis administraţiei locale o adresă prin care susţine că singura soluţie privind salubrizarea menajeră în Suceava este cea de prelungire a contractului care a expirat în 18 aprilie şi a avertizat consilierii locali că vor fi acţionaţi în instanţă şi li se vor cere daune totale de 17,2 milioane de lei, reprezentând contravaloarea serviciilor pe patru ani, cât susţine Rosal că ar fi trebuit prelungit contractul.

    Firma Rosal a contestat la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) declanşarea procedurii de selecţie a unui nou operator şi a cerut municipalităţii, conform prevederilor contractuale, prelungirea contractului cu patru ani.

    Până la finalizarea procedurilor de selecţie, licitaţia fiind programată pentru 16 iunie, autorităţile locale au organizat o licitaţie pentru desemnarea unei firme care să se ocupe temporar de salubrizarea menajeră a oraşului, la care au fost invitate 14 firme de salubrizare, dar au fost prezentate doar trei oferte.

    Din cele trei oferte prezentate a fost selectată cea a asocierii dintre firmele sucevene Florconstruct şi Diasil, cu care urma să fie semnat contractul temporar. Şi această licitaţie a fost contestată de firma Rosal la CNSC, iar CNSC a dispus, în 14 aprilie, suspendarea licitaţiei până la judecarea pe fond a contestaţiei.

  • Ungaria vrea să limiteze numărul străinilor care lucrează în ţară

    Proiectul prevede că numărul străinilor care lucrează în Ungaria, respectiv cei cu permise de rezidenţă şi permise de muncă din afara UE, ar putea să nu depăşească numărul mediu lunar al necesarului de posturi din anul precedent.

    Reglementarea propusă de ministrul Economiei, Mihaly Varga, va intra în vigoare în termen de 15 zile de la publicare.

    Numărul maxim al străinilor care vor putea să fie angajaţi va fi publicat anual de Ministerul Economiei la 1 februarie, cu excepţia anului 2015, când va fi anunţat la 1 iulie.

    Ministerul Economiei se alătură astfel politicii anti-imigraţie lansate recent de premierul Viktor Orban.

    Orban a afirmat la sfârşitul săptămânii trecute, la postul de radio MR1, că opinia sa personală este că nu este nevoie de imigranţi ci că în schimb ar trebui promovată o politică de susţinere a familiilor şi a politicilor de angajare.

    Vineri după-amiază, guvernul de la Budapesta a publicat 12 întrebări pentru o consultare naţională în domeniul imigraţiei şi terorismului.

    Presa locală a calificat întrebările ca fiind părtinitoare, neprofesioniste şi demogogice.

    Ultima întrebare este “Sunteţi de acord ca guvernul din Ungaria să se concentreze mai mult pe susţinerea familiilor şi a copiilor pe care îi pot avea, decât pe imigraţie?”, iar răspunsul poate fi ales dintre “sunt total de acord”, “tind să fiu de acord” şi “împotrivă”.

    Actuala propunere a Ministerului Economiei este echivalentă cu plafonarea numărului de imigranţi legali din afara UE care pot fi angajaţi în Ungaria.

     

  • Economia SUA a crescut cu numai 0,2% în primul trimestru

    Analiştii anticipau că PIB-ul Statelor Unite a avansat cu 1%, în primul trimestru, relatează Bloomberg.

    În trimestrul patru, economia SUA a crescut cu 2,2%.

    Cheltuielile de consum, principalul motor al economiei americane, au urcat cu 1,9%, fiind uşor peste aşteptările analiştilor.

    Impactul vremii nefavorabile şi al întîrzierilor apărute în activitatea porturilor de pe coasta de vest au fost temporare, dar efectul scăderii preţurilor carburanţilor şi aprecierea dolarului va fi probabil de o durată mai lungă.

    Este posibil că în aceste condiţii reprezentanţii Rezervei Federale (Fed) să semnaleze după şedinţa de politică monetară care se încheie miercuri că nu se grăbesc să înceapă creşterea dobânzilor.

  • Deputatul PSD Anghel Stanciu: Mă simt o persoană discriminată pe bază de nume

    Stanciu a avut această intervenţie de la tribuna Camerei Deputaţilor înainte de votul secret cu bile asupra cererii DNA de încuviinţare a arestării preventive a deputatului PSD Ion Ochi, unde procedura prevede ca secretarul Camerei să-i strige pe deputaţi în ordinea alfabetică, pentru a introduce bilele în urnele de vot.

    “Asistăm de doi ani şi câteva zile la o discriminare inacceptabilă, nu este o discriminare pe bază de culoare, religie, sex, ci pe bază de nume. Cei mai învechiţi ca mine ştiu că în alte legislaturi exista o alternanţă la apelul nominal, odată începea cu A, odată cu W. Mă simt o persoană discriminată“, a spus Stanciu.

    El a propus ca apelul nominal să înceapă cu deputaţii care au numele cu W.

    Preşedintele de şedinţă, Florin Iordache, a spus că această procedură se va aplica data viitoare.

  • Kremlinul alocă 643 de milioane de euro, în anul 2015, instituţiilor media proruse

    Informaţia a fost dezvăluită de preşedintele Vladimir Putin la un seminar al Frontului Poporului Întregii Rusii, un institut de studii loial Kremlinului.

    “Fondurile destinate susţinerii presei în anul 2014 se ridică la 36 de miliarde de ruble (643 de milioane de euro)”, a spus Putin, citat de agenţia Tass.

    “Din câte ştiu, fondurile destinate susţinerii presei anul acesta sunt la acelaşi nivel. Sunt fonduri consistente. Trebuie să fie foarte clar cum sunt cheltuiţi aceşti bani. Aceste activităţi trebuie să fie cât mai transparente”, a subliniat preşedintele Rusiei.

    Uniunea Europeană şi Statele Unite au atras atenţia de mult timp că Rusia a iniţiat o “campanie pentru dezinformare” în contextul conflictului din estul Ucrainei.

    Prioncipala institruţie media a Kremlinului, Russia Today, are 2.000 de angajaţi şi filiale în 16 ţări, având fluxuri în limbile rusă, engleză, franceză, germană şi spaniolă.

  • Facebook Messenger permite efectuarea de apeluri video gratuite în 18 ţări

    O pictogramă reprezentând o micuţă cameră video a apărut marţi în ferestrele de dialog ale serviciului Facebook Messenger. După ce a introdus anul trecut în funcţiile sale posibilitatea realizării de apeluri audio, serviciul de mesagerie instant al reţelei Facebook oferă utilizatorilor săi şi posibilitatea de a efectua apeluri video. Această funcţie a fost lansată marţi în 18 ţări, pentru utilizatorii care folosesc dispozitive mobile cu sisteme de operare Android şi iOS.

    O funcţie video exista deja pe versiunea web a reţelei Facebook încă din 2011. Ea a fost lansată în parteneriat cu Skype, însă această cooperare a fost oprită după ce Facebook a început să îşi folosească propria tehnologie, în 2013.

    Prin această nouă funcţie, Facebook Messenger va face o concurenţă directă serviciului Skype, a cărui activitate se bazează tocmai pe realizarea de apeluri video gratuite.

    Funcţia nu este deocamdată disponibilă pentru utilizatorii din România. Potrivit blogului oficial al companiei Facebook, noul serviciu a fost introdus în ţările următoare: Belgia, Canada, Croaţia, Danemarca, Franţa, Grecia, Irlanda, Laos, Lituania, Mexic, Norvegia, Oman, Polonia, Portugalia, Marea Britanie, Statele Unite şi Uruguay. Managerii companiei americane spun că noua funcţie va fi introdusă şi în alte ţări şi teritorii în lunile viitoare.

    Cu 600 de milioane de utilizatori activi în fiecare lună – dublu faţă de utilizatorii de Skype -, Facebook Messenger deţine o bază uriaşă de clienţi potenţiali. Întrucât utilizatorii pot să folosească aplicaţia şi pe PC, utilizând site-ul messenger.com sau o extensie pentru Google Chrome, Facebook Messenger ar putea să “fure” o parte importantă din utilizatorii de Skype şi nu doar pentru dispozitivele mobile.

    Reţeaua de socializare Facebook speră să obţină cu noua funcţie acelaşi succes pe care l-a avut şi cu apelurile audio. La un an după lansarea lor pe plan mondial, aceste conversaţii reprezintă 10% din apelurile efectuate pe dispozitivele mobile, pe internet. Pentru a continua această strategie, Facebook testează în Statele Unite aplicaţia Hello, care administrează apelurile în locul aplicaţiei “Telephone” a sistemului Android.

    Specialiştii nu sunt deocamdată convinşi că apelurile video vor avea parte de aceeaşi primire entuziastă în rândul utilizatorilor, deoarece ele sunt mai puţin adaptate pentru dispozitivele mobile. Pe lângă faptul că sunt mari consumatoare de trafic de date, apelurile video impun folosirea telefonului în poziţie “selfie”, iar experienţa unei astfel de conversaţii devine mai puţin confortabilă în comparaţie cu apelurile video efectuate de pe un computer clasic.

  • ONU denunţă o “trivializare” a discursului urii în Franţa

    “Observăm că principiul egalităţii nu este reflectat complet, mai ales din cauza intoleranţei şi rasismului”, a declarat Ion Diaconu, preşedintele CERD.

    Deplângând “o anumită trivializare a discursului urii” în Franţa, Diaconu a subliniat că numeroase rapoarte au relevat o “excludere masivă” a minorităţii rome din societatea franceză.

    “Violenţe sunt comise asupra romilor atât de către cetăţeni, cât şi de către poliţie”, a subliniat el, adăugând că numeroşi copii romi nu au acces la educaţie deoarece autorităţile locale nu vor să-i înscrie în şcoli.

    Această examinare a situaţiei rasismului în Franţa, marţi şi miercuri, are loc după cinci ani de la ultima revizuire, iar concluziile celor 18 membri ai Comitetului urmează să fie prezentate public după 15 mai.

    Experţii au lăudat o decizie a Franţei de a investi aproximativ 100 de milioane de euro într-un plan de acţiune în lupta împotriva rasismului şi semitismului, după atacurile jihadiste de la Paris, în ianuarie, soldate cu 20 de morţi, inclusiv cei trei atacatori.

    Programul – care între altele creşte cuantumul amenzilor pentru infracţiuni motivate de rasism şi antisemitism – a apărut în contextul unei intensificări a acţiunilor împotriva musulmanilor şi evreilor.

    Aceste două comunităţi – atât cea musulmană, cea mai mare din Europa, estimată la patru-cinci milioane de persoane, cât şi cea evreiască, de aproximativ 600.000 de persoane – nu sunt singurele ţinte ale rasismului şi discriminărilor.

    Romii, un grup minoritar provenind în principal din România şi Bulgaria, se confruntă cu o discriminare “considerabilă”, denunţă activişti în domeniul drepturilor omului.

    În afară de creşterea cuantumului amenzilor, planul francez de acţiune îndeamnă la introducerea unei unităţi naţionale de luptă împotriva urii online.

    De asemenea, planul prevede o consolidare a formării profesorilor, încurajarea directorilor să raporteze incidente şi vizitelor elevilor la memoriale în timpul studiilor.

    Bugetul de 100 de milioane de euro urmează să finanţeze, pe o perioadă de trei ani, o amplă campanie de comunicare şi iniţiative la nivel local.

    Un expert chinez în rasism, Huang Yong, a declarat că turişti orignari din ţara sa adesea ţinta rasismului în Franţa.

    El a îndemnat Parisul să adopte “măsuri necesare şi eficiente care să diminueze tendinţa xenofobă şi să asigure securitatea şi alte drepturi fundamentale ale străinilor în Franţa”.

    Experţii ONU au solicitat Franţei să prezinte pe viitor statistici detaliate în vederea urmăririi condiţiilor minorităţilor, imigranţilor şi romilor, în special în suburbiile “ghetoizate”.

  • Construcţia magistralei 6 metrou, spre Otopeni, finanţată şi din vânzare de certificate emisii

    Executivul a modificat în acest sens OU 115/2011 privind stabilirea cadrului instituţional şi autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor, de a scoate la licitaţie certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene.

    Actul normativ a fost introdus suplimentar pe agenda şedinţei de Guvern, la solicitarea Ministerului Transporturilor, sub formă de ordonanţă de urgenţă.

    Surse oficiale au precizat pentru MEDIAFAX că, la solicitarea premierului Ponta, actul a fost adoptat ca proiect de lege şi transmis Parlamentului în procedură de urgenţă spre dezbatere.

    Potrivit unui comunicat al Guvernului, sume din vânzarea certificatelor vor fi alocate şi pentru lucrările la magistrala spre Străuleşti.

    Astfel, pentru proiectul “Legătura reţelei de metrou cu Aeroportul Internaţional Henri Coandă-Otopeni” se alocă 38,525 milioane de lei, iar pentru linia către Străuleşti se alocă 150 milioane de lei.

    Executivul arată că lucrările la linia de metrou către Străuleşti nu mai primiseră finanţare pentru anul 2015 şi, din acest motiv, au fost oprite.

    Proiectul “Legătura reţelei de metrou cu Aeroportul Internaţional Henri Coandă-Otopeni” este o cerinţă impusă de UEFA României, în vederea găzdurii unor partide de la Campionatul European de Fotbal 2020.

    Potrivit studiului de fezabilitate, punerea în funcţiune a linie de metru către Drumul Taberei va reduce traficul cu autoturismul personal cu circa 2%, aproximativ 822.000 de vehicule anual.

    În cazul proiectului „Legătura reţelei de metrou cu Aeroportul Internaţional Henri Coandă-Otopeni”, studiul de fezabilitate arată că punerea sa în funcţiune ar conduce la reducerea traficului cu autoturismul personal cu peste 4 milioane de vehicule anual.

  • Sistem informatic de plată la trecerea podurilor peste Dunăre, între Feteşti şi Cernavodă

    Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a semnat marţi un ordin privind stabilirea tarifului de trecere înregistrat prin intermediul sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare şi control al rovinietei (SIEGMCR).

    Astfel, trecerea prin staţia de taxare se va efectua pe trei benzi pe sens, din care benzile 2 şi 3 vor fi cu trecere liberă, fără bariere, iar banda 1 (de la marginea din dreapta) va fi în continuare cu barieră, şi numai pentru plata cash.

    Tariful poate fi achitat înaintea trecerii sau, cel târziu, până la ora 24 a zilei următoare trecerii. Tarifele pot fi achitate la distribuitorii autorizaţi de CNADNR: prin sms la numărul 7577 (Orange, Telekom, Vodafone, DigiMobil), respectiv în staţii de distribuire a carburanţilor auto (OMV, Petrom, Rompetrol şi Mol).

    Pentru achitarea tarifului de trecere la staţiile de carburanţi se recomandă prezentarea certificatului de înmatriculare al vehiculului.

    “Plata prim sms se poate efectua numai pentru o singură trecere şi se taxează în conformitate cu termenii şi condiţiile operatorilor de telefonie mobilă. Trecerea vehiculelor pentru care există abonamente preplătite eliberate sub forma de tichete până la intrarea în vigoare a tarifelor electronice de trecere se va efectua numai pe banda 1. Controlul se va efectua prin intermediul camerelor video care înregistrează numărul de înmatriculare şi care va fi verificat în sistemul electronic al plăţilor”, se arată într-un comunicat al MT.

    Tarifele sunt cuprinse între 13 si 91 lei, iar amenzile de la 130 la 910 lei.

    Premierul Victor Ponta i-a cerut recent ministrului Transporturilor să introducă un sistem eficient de taxare pe autostrada Bucureşti-Constanţa, dar care “să nu fie mai inteligent decât noi”, acesta asigurându-l că sistemul va fi funcţional la 30 aprilie, iar maşinile nu vor aştepta mult la bariera din Cernavodă.