BusinessMagazin

Blog

  • Aleksandr Lukaşenko: Belarusul rămâne un spaţiu al “stabilităţii şi ordinii”

    “Belarusul rămâne o insulă de stabilitate şi ordine, în contextul în care în Europa se simte mirosul de război”, a spus Lukaşenko.

    “Tensiunile din Europa sunt la nivelul celor din timpul Războiului Rece”, apreciat liderul regimului autoritarist de la Minsk, referindu-se la tensiunile dintre Occident şi Rusia pe tema crizei din Ucraina.

    “Păstrăm în memorie lecţiile celui de-al II-lea Război Mondial. Am pierdut milioane de oameni. Obiectivul nostru actual este păstrarea valorilor cele mai importante – pacea şi stabilitatea”, a spus Lukaşenko, în vârstă de 60 de ani, aflat la conducerea Belarusului din 1994.

  • Camera trimite la publicare o hotărâre de constatare a votului în cazul deputatului Ion Ochi

    Secretarul Camerei Marcel Ciolacu a făcut acestă precizare, arătând că s-a discutat mai mult în şedinţa Biroului despre decizia Curţii Constiuţionale cu privire la publicarea hotărârii în cazul lui Ion Ochi.

    “S-a decis că se va publica o hotărâre de constatare a votului”, a spus Ciolacu.

    Liderul deputaţilor PSD Marian Neacşu a arătat, la rândul său, că ar fi fost “un non sens” să fie publicată o hotărâre de respingere a solicitării Parchetului în cazul deputatului Ochi.

    “Partea finală a dezbaterii din şedinţa de Birou Permanent a fost dedicată acestui scop şi cred că am găsit soluţia cea mai corectă, pentru că nu putem să adoptăm o hotărâre de respingere, este un non sens, motiv pentru care hotărârea pe care o va semna preşedintele de şedinţă astăzi va fi o hotărâre care pur şi simplu constată rezultatul votului. Mie mi se pare mai corectă această abordare”, a menţionat Neacşu.

    Camera Deputaţilor a respins, miercuri, cererea de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive a deputatului PSD Ion Ochi, fiind înregistrate 108 voturi “pentru” şi 152 “împotrivă”, alte patru voturi fiind anulate.

  • Fostul prefect de Ilfov, Daniel Răşică, a fost numit consul general la Rostov pe Don

    Răşică fusese susţinut, în urmă cu un an, de UNPR pentru numirea la conducerea Prefecturii Ilfov. El a fost schimbat săptămâna trecută cu Adrian Petcu, funcţionar public în prefectură.

    Guvernul a decis, tot miercuri, numirea Loredanei Nicoleta Teodorovici în postul de consul general la Dubai.

    Executivul a mai decis, totodată, rechemarea în ţară a consului general la Izmir, Cerasela Nicolaş, şi numirea Mioarei Ştefan în locul acesteia.

  • DSP Suceava: Toate spitalele publice şi private din judeţ au cititoare de carduri de sănătate

    Purtătorul de cuvânt al Direcţiei de Sănătate Publică Suceava, Adrian Popescu, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că spitalele de stat şi private din judeţul Suceava au achiziţionat 219 de cititoare de card.

    Popescu a spus că utilizarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate va fi obligatorie începând cu 1 mai 2015, iar validarea serviciilor medicale, inclusiv cele spitaliceşti, se va face prin prezentarea cardului sau a adeverinţei de asigurat.

    El a mai spus că inspectorii DSP Suceava au făcut, în ultimele două săptămâni, verificări în spitalele din judeţul Suceava pentru a vedea dacă au achiziţionat necesarul de cititoare de carduri compatibile cu aplicaţia folosită de CNAS.

    Popescu a arătat că Spitalul Judeţean de Urgenţă Suceava a achiziţionat 125 de cititoare de card, Spitalul municipal Fălticeni – 27 de cititoare de card, Spitalul Municipal Vatra Dornei- cinci, Spitalul municipal Rădăuţi – 19, Spitalul de Boli Cronice Siret – 3, Spitalul de Psihiatrie Cronici Siret – 1 cititor de card, Spitalul Municipal Câmpulung Moldovenesc – 15, Spitalul de Psihiatrie Câmpulung Moldovenesc – 2, iar Spitalul orăşenesc Gura Humorului – 16.

    El a spus că şi Spitalul privat Bethesda din Suceava, care are contract cu Casa de Asigurări de Sănătate Suceava, a achiziţionat şase cititoare de card.

    “În toate spitalele s-a făcut instruirea personalului cu privire la utilizarea cititoarelor de card şi sperăm ca activitatea să decurgă foarte bine”, a mai spus Popescu.

    DSP Suceava avertizase, în cursul săptămânii trecute, spitalele sucevene că în situaţia în care, la data de 1 mai, nu vor avea funcţională posibilitatea de a valida serviciile medicale prin card sau adeverinţă, acestea au obligaţia de a nu restrânge sau respinge acordarea de servicii medicale pentru pacienţii care se prezintă cu un card sau o adeverinţă de asigurat valabilă.

    “În cazul în care utilizarea cardului de sănătate nu este posibilă, din culpa unităţii spitaliceşti, costurile serviciilor acordate vor fi suportate de către acestea din venituri proprii. Recomandăm cetăţenilor care beneficiază de servicii medicale să solicite unităţilor sanitare activarea cardului de sănătate înaintea datei de 1 mai 2015″, mai preciza DSP Suceava.

    Cardul naţional de sănătate va deveni obligatoriu pentru asiguraţi din 1 mai. Activarea cardului de sănătate va putea fi făcută la orice furnizor de servicii medicale, mai puţin de farmacist. Operaţiunea de activare durează cel mult 30 de secunde şi constă în înlocuirea PIN-ului cardului (0000) cu un cod din patru cifre ales de asigurat, pe care acesta nu trebuie să îl divulge. Personalizarea PIN-ului este obligatorie, altfel cardul rămâne în stare inactivă şi nu poate confirma servicii medicale în sistem.

    Introducerea cardului de sănătate nu modifică drepturile asiguraţilor la servicii medicale. Serviciile medicale de urgenţă se vor acorda fără să fie necesară validarea cu cardul, pentru că acestea se acordă atât persoanelor asigurate, cât şi celor neasigurate.

    De asemenea, copiii cu vârsta până în 18 ani, care nu au primit card de sănătate, beneficiaza de servicii medicale conform legii. Aceste servicii se acordă necondiţionat, indiferent dacă părinţii sau tutorii legali sunt sau nu asiguraţi.

    Persoanele neasigurate beneficiază, ca şi până acum, de pachetul minim de servicii medicale.

  • Alpinistul român Zsolt Török este blocat în tabăra de bază de pe Everest

    Zsolt Török este în viaţă, dar este blocat în tabăra de bază de pe Everest, pierzând întregul echipament, inclusiv cortul, într-o avalanşă.

    Un coleg a declarat că alpinistul a suferit răni la picioare şi nu poate coborî singur din tabăra de bază, aşteptând să fie preluat de un elicopter.

    Zsolt Török este singurul alpinist român rămas în tabăra de bază, alţi trei colegi de expediţie reuşind să plece.

  • Parisul înfiinţează o structură pentru francezii din zonele controlate de SI care renunţă la jihad

    “Până la sfârşitul anului”, o structură îi va primi pe tinerii care au plecat să participe la jihad în Siria sau care se întorc din zone de conflict, a anunţat Valls, precizând că aceasta îi va prelua pe bărbaţii şi femeile care nu sunt vizaţi de proceduri judiciare, adică pe cei cărora nu le pot fi reproşate fapte penale pe care le-ar fi comis acolo unde s-au aflat, relatează Le Parisien online.

    “De un an, mulţumită iniţiativelor noastre, aproape 1.900 de semnalmente au fost primite (de către Celula pentru prevenirea radicalizării), dintre care un sfert sunt ale unor minori şi – un fapt notabil şi adesea uitat – peste 40% ale unor femei tinere”, a declarat premierul la finalul reuniunii internaţionale a magistraţilor din domeniul luptei împotriva terorismului, din 34 de ţări, care s-a desfăşurat la Paris începând de luni.

    Potrivit unui bilanţ prezentat marţi de către Ministerul de Interne, numărul verde pentru semnalarea unor suspecţi de jihadism – 0.800.005.696 – a permis, în decurs de un an, înregistrarea a 1.864 de persoane radicalizate, adică peste jumătate dintre cele 3.786 de cazuri semnalate autorităţilor.

    Platforma a constatat 231 de plecări în străinătate.

    “Aceste persoane tinere care sunt semnalate urmează să fie puse sub urmărire. De asemenea, este necesar să învăţăm să detectăm mai bine semnele de dinaintea acestor rupturi. În cadrul planului de luptă împotriva radicalizării au fost formaţi 2.500 de funcţionari de la diverse ministere, pe tot teritoriul (francez)”, a declarat şeful Guvernului, la zece zile după dejucarea întâmplătoare a unui atentat care viza una sau mai multe biserici de la Villejuif (Val-de-Marne).

    Cu scopul de a “avansa şi explora noi piste”, Manuel Valls a anunţat înfiinţarea acestei structuri menite “să se ocupe, pe bază de voluntariat, de tineri care se întorc din zonele de conflict şi nu fac (…) obiectul unor proceduri judiciare”, care nu sunt plasaţi în detenţie la întoarcere ca suspecţi de terorism. Ei urmează să beneficieze de “un sprijin individualizat, asistenţă psihologică şi măsuri consolidate de încadrare”.

    Valls nu a precizat dacă această structură urmează să funcţioneze la fel ca centrul deschis în Danemarca în 2013 sau ca “celula de dezînrolare” înfiinţată în octombrie 2014 în Seine-Saint-Denis, cu patru luni înainte de atacurile de la Paris şi Montrouge, printr-un parteneriat între Prefectura de Poliţie a Parisului şi Ministerul de Interne, condusă de către Sonia Imloul, juristă şi doctor în psihologie. Acest loc, a cărui adresă este ţinută secretă, găzduieşte, de asemenea, membri de familie afectaţi de plecarea unui copil într-o zonă de război.

    Premierul francez a anunţat că “1.605 francezi sau rezidenţi în Franţa sunt înregistraţi în prezent pentru implicare în filiere teroriste”, “Între ei estimăm că 445 se află, în prezent, în Siria, iar 99 au fost ucişi acolo”, a adăugat el.

  • Preşedintele Consiliului de Administraţie al Complexului Energetic Hunedoara a demisionat

    Potrivit unui comunicat de presă, remis miercuri, de Complexul Energetic Hunedoara (CEH), preşedintele Consiliului de Administraţie (CA) al Complexului Energetic Hunedoara, Alexandru Blaj, îşi va încheia mandatul începând cu 1 mai, demisia sa fiind înregistrată, marţi, la cabinetul ministrului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, Andrei Gerea.

    “Decizia mea este una a unui român normal aflat în faţa unei mari dezamăgiri. În cuvinte puţine, în ţara în care Ministerul Energiei promovează interesul companiei pe care eu am reprezentat-o în calitate de preşedinte al CA şi pentru care, alături de conducerea executivă, s-au făcut toate demersurile pentru obţinerea unui ajutor de salvare pentru achiziţionarea certificatelor de CO2, ajutor avizat de Comisia Europeană în 12 aprilie 2015, ne-am lovit de opoziţia de neînţeles a Ministerului Finanţelor şi a Ministerului Justiţiei care refuză aprobarea acordării acestuia. Singura motivaţie invocată a fost existenţa unui ajutor de stat, mascat sub forma unor contracte bilaterale, încheiate în perioada 2009 – 2011 între Termocentrala Paroşeni şi Hidroelectrica, care făceau referire la vânzarea respectiv cumpărarea de energie electrică”, a declarat Alexandru Blaj, citat în comunicat.

    El a precizat că decizia de a demisiona a fost determinată de “lipsa, la acest nivel, a unei disponibilităţi reale pentru soluţionarea problemelor deosebit de grave cu care se confruntă întreaga comunitate a judeţului Hunedoara”, precizând că demersul său este ”menit a fi un semnal de alarmă în atenţia celor în a căror mâini stau destinele a celor care lucrează în sistem”.

    “O apreciere specială am, acum la încheiere de mandat, faţă de deschiderea, disponibilitatea şi implicarea personală a domnului ministru Andrei Gerea în toate demersurile noastre, ceea ce face dovada faptului că a înţeles importanţa CEH pe piaţa energetică a României, şi pentru care îi mulţumesc sincer”, a mai spus Alexandru Blaj.

    El ocupa funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Complexului Energetic Hunedoara doar de o lună.

    În 24 aprilie, şase lideri sindicali din conducerea Sindicatului Muntele din minerit au declanşat greva foamei, pentru 24 de ore, în curtea CEH Hunedoara din Petroşani, pentru a atrage atenţia asupra situaţiei grave care ar putea duce la închiderea minelor din Valea Jiului.

    Preşedintele Sindicatului Muntele, Petre Nica, declara atunci că sindicaliştii fac, în acest fel, apel la Guvern să trateze cu responsabilitate şi seriozitate Complexul Energetic Hunedoara, structură energetică de siguranţă naţională.

    “Atragem atenţia asupra a patru probleme grave cu care se confruntă CEH. Prima este neacordarea ajutoarelor de stat de 167 de milioane de lei pentru achiziţia de certificate de carbon, după ce Comisia Europeană a descoperit că, în perioada 2007-2011, termocentralele Mintia şi Paroşeni au beneficiat de subvenţie mascată a preţului pentru energia electrică. Practic, s-a vândut energie electrică la Hidroelectrica la un preţ mai mare decât cel la care Hidroelectrica a vândut mai departe. Prejudiciul este de 26,5 milioane de lei, la care s-au adunat penalităţi şi dobânzi. Pentru ca CEH să beneficieze de ajutor de stat trebuie să retuneze aproximativ 40 de milioane de lei înainte, sumă de care nu dispune. La Bucureşti se încearcă găsirea unei soluţii, însă timpul e scurt până în 30 aprilie”, declara Nica.

    Potrivit liderului sindical, o a doua problemă este încercarea Guvernului de a separa activitatea energetică de cea mineră în cadrul CEH.

    “Separea activităţii energetice de cea minieră ne-ar aduce din nou în anul 2012, iar singura soluţie de supravieţuire pentru minele rămase deschise din Valea Jiului ar fi pentru trei ani prin intermediul programul de închidere a minelor şi apoi gata. Termocentralele sunt şi ele sub acelaşi risc de închidere. Spre exemplu, termocentrala Mintia e construită pentru a funcţiona cu cărbune din Valea Jiului. Termocentrala Mintia are credite de peste 100 de milioane de euro, motiv pentru care nu mai poate contracta alte credite cu care să se retehnologizeze pentru alt cărbune”, mai spunea Petre Nica.

    O a treia problemă semnalată de liderii Sindicatului Muntele, care a dus la declanşarea grevei foamei, este că producătorii de energie pe bază de cărbune concurează cu producătorii de energie subvenţionată.

    “Producătorii de energie pe bază de cărbune din România sunt obligaţi să concureze pe piaţa de energie cu producătorii de energie regenerabilă subvenţionaţi de cetăţenii ţării cu sute de milioane de euro pe an. Se ştie că în facturile de energie electrică sunt trecute sumele cu care fiecare cetăţean al României subvenţionează energia regenerabilă. Mai mult, noi, producătorii de energie pe bază de cărbune, stăm în piaţa concurenţială cu alţi producători din domeniul hidro, nuclear sau pe gaz, care din punct de vedere tehnologic pot produce energie la preţ mai mic. Noi asigurăm securitatea sistemului energetic naţional şi cu toate acestea suntem obligaţi să vindem energie electrică în pierdere”, mai declara Nica.

    Acesta reclama lipsa de reactie a statului faţă de deciziile luate de conducerile numite politic la CEH.

    Tot în 24 aprilie, reprezentantul Consiliului Judeţean Hunedoara, Dorin Gligor, anunţa sindicaliştii că a trimis o scrisoare deschisă premierului Victor Ponta pentru a solicita prezenţa unei delegaţii a Guvernului României în judeţul Hunedoara în vederea analizării intenţiilor de reorganizare pentru CEH.

    De asemenea, deputatul PSD Laurenţiu Nistor promitea, în 3 aprilie, că va intermedia o întâlnire a premierului Victor Ponta cu reprezentanţii administraţiei şi sindicatului de la CEH.

    Comisia Europeană (CE) a aprobat temporar un ajutor în valoare de circa 38 milioane de euro pentru salvarea Complexului Energetic Hunedoara, deţinut de Ministerul Energiei.

    “Comisia Europeană a ajuns la concluzia că ajutorul de salvare temporar în valoare de 167 de milioane de lei (aproximativ 37,7 milioane de euro) care urmează să fie acordat de autorităţile române Complexului Energetic Hunedoara, producătorul de energie electrică şi termică deţinut de stat din România, este conform cu normele UE privind ajutoarele de stat. Comisia a constatat, în special, că ajutorul a fost limitat la suma necesară pentru a-i permite CE Hunedoara să îşi desfăşure în continuare activităţile de exploatare a centralelor sale electrice în următoarele şase luni”, potrivit unui anunţ al CE din 21 aprilie.

    Guvernul va acorda complexului energetic împrumuturi pe termen scurt care să îi permită să îşi plătească creditorii şi să îşi menţină activităţile de exploatare până când va fi în măsură să prezinte un plan de restructurare.

    La sfârşitul celor şase luni, producătorul de cărbune şi electricitate va rambursa ajutorul sau România va notifica un plan de restructurare, care va stabili măsurile de asigurare a viabilităţii pe termen lung a companiei.

    Ca urmare a pierderilor înregistrate în 2013 şi în 2014, Complexul Energetic Hunedoara se confruntă cu probleme grave de lichiditate, mai arăta CE.

    Complexul Energetic Hunedoara, cu sediul la Petroşani, judeţul Hunedoara, deţine o cotă de piaţă de aproximativ 5% din producţia de energie electrică din România şi are aproximativ 6.500 de angajaţi.

  • Ministerul Culturii a oferit 2 milioane de euro pentru “Cuminţenia Pământului”. Proprietarii au refuzat suma înaintată

    Potrivit surselor citate, Ministerul Culturii a făcut prima dată o ofertă de 1 milion de euro pentru sculptura lui Brâncuşi, proprietarii refuzând suma înaintată de instituţie.

    Oficialii de la Ministerul Culturii au făcut o a doua ofertă, în valoare de 2 milioane de euro, şi aceasta fiind respinsă de proprietari.

    O evaluare recentă a sculpturii a fost realizată, la cererea Ministerului Culturii, de Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR) din Bucureşti, opera fiind estimată la 15 milioane de dolari, au precizat sursele citate.

    În luna septembrie 2014, sculptura “Cuminţenia Pământului”, de Constantin Brâncuşi, care era evaluată la acel moment la circa 20 de milioane de euro şi care face parte dintr-o colecţie bucureşteană privată, a fost pusă în vânzare, iar Ministerul Culturii a fost invitat să îşi exercite dreptul de preemţiune.

    De asemenea, Ministerul Culturii a fost mandatat, în aceeaşi lună, de Guvern să înceapă negocierile legate de cumpărarea sculpturii “Cuminţenia Pământului”, de Constantin Brâncuşi.

    Sculptura a fost prezentată, în septembrie 2014, într-o expoziţie privată dedicată marilor artişti români ai avangardei începutului de secol, organizată la sediul din Bucureşti al Artmark. La această expoziţie privată au participat “importanţi colecţionari internaţionali”, inclusiv membri ai comitetului unuia dintre cele mai faimoase muzee de artă din lume, Tate Modern din Marea Britanie.

    De asemenea, în luna octombrie 2014, Inspecţia Judiciară (IJ) din Consiliul Superior al Magistraturii a decis să claseze o sesizare în cazul retrocedării operei lui Constantin Brâncuşi “Cuminţenia Pământului”, după ce a constatat prescripţia răspunderii disciplinare, întrucât au trecut peste doi ani de la sentinţă. IJ a făcut aceste verificări după ce premierul Victor Ponta a vorbit despre decizia instanţei privind retrocedarea operei lui Brâncuşi. Victor Ponta declara, pe 30 septembrie, că i-a cerut ministrului Justiţiei să sesizeze CSM asupra faptului că un judecător a emis, în opinia sa, o hotărâre greşită în cazul operei lui Brâncuşi “Cuminţenia Pământului”, spunând că acel judecător ar trebui să plătească.

    “Singura operă a lui Constantin Brâncuşi rămasă în România, «Cuminţenia Pământului», a fost retrocedată, deşi la dosar erau toate actele prin care statul era proprietar legal, iar acum, ca să nu fie vândută, trebuie să plătim 20 de milioane de euro. Deci, fiecare român din această ţară va da un euro, de la nou-născut la pensionar, pentru că, din punctul meu de vedere, nişte judecători sau un judecător a dat o hotărâre greşită, or eu i-am cerut ministrului Justiţiei să sesizeze CSM şi CSM dacă constată că nu eu am dreptate, o să-mi cer scuze. Dar dacă se constată că un judecător a greşit, acel judecător trebuie să plătească”, a spus la momentul respectiv Ponta.

    Potrivit lui Alexandru Bâldea, directorul şi acţionarul majoritar al casei de licitaţii Artmark, “Cuminţenia Pământului”, de Constantin Brâncuşi, este considerată a fi cea mai valoroasă lucrare de artă românească aflată pe teritoriul României.

    Întrebat în ce stadiu se află discuţiile cu Ministerul Culturii privind sculptura “Cuminţenia Pământului?”, Valeriu Sângeorzan, directorul Departamentului de Dezvoltare, PR şi Comunicare al casei de licitaţii Artmark, declara, în martie, pentru MEDIAFAX că, la aproximativ cinci luni de la expirarea dreptului de preemţiune, “ne aflăm într-un bleg şi trist impas”. “În ultima lună, am făcut trei noi solicitări scrise prin care îi rugam respectuos să formuleze un răspuns, oricare ar fi el, astfel încât să putem ridica de pe umerii proprietarilor apăsătoarea incertitudine. Cum? Trecând la pasul următor; cel al vânzării private. (…) Discuţiile cu reprezentanţii ministerului au devenit… cuminţeniile pământului, ca să zic aşa”, a declarat pentru MEDIAFAX Sângeorzan.

    Realizată în 1907, “Cuminţenia Pământului”, alături de opere precum “Sărutul” şi “Rugăciunea” marchează cea mai apreciată perioadă de creaţie a artistului, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.

    “Cuminţenia Pământului” este o operă cu un trecut încărcat, fiind cumpărată în 1911 de inginerul şi iubitorul de artă Gheorghe Romaşcu chiar de la artist. Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă şi retrocedată după 51 de ani şi un proces îndelungat al familiei colecţionarului cu actualul Muzeu Naţional de Artă al României.

    Sculptura este realizată în calcar crinoidal – primul posesor al sculpturii povestea că ştie de la Brâncuşi că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului, grotele Savonnières.

    Cea mai importantă tranzacţie recentă a unei opere de Brâncuşi este adjudecarea, în 2009, la casa Christie’s din Paris a sculpturii în lemn “Madame L. R.”, pentru preţul de 26 de milioane de euro (fără comisioane şi taxe incluse). Cea mai recentă vânzare a unei opere de Brâncuşi, organizată tot la casa Christie’s, însă la New York, în iunie 2014, s-a încheiat cu suma de 5,4 milioane de euro oferită pentru un simplu studiu în ghips al viitoarei capodopere “Sărutul”.

  • Fostul economist-şef al BCE Otmar Issing, invitat special la Conferinţa de Risc de Ţară COFACE

    Prezentarea lui Issing a pornit de la întrebarea “Este războiul valutar o ameninţare reală?”, fostul economist-şef al BCE vorbind despre fluctuaţiile masive ale ratelor, manipularea şi controlul acestora sau intervenţiile de pe piaţa valutară, dând ca exemplu în ceea ce priveşte fluctuaţiile semnificative francul elveţian şi rubla rusească.

    Issing a vorbit şi despre tipurile de regimuri valutare, prezentând în acest context flotarea administrată (exemple fiind leul românesc, realul brazilian sau won-ul sud-coreean) sau cea liberă (dolarul american, yen-ul, euro etc).

    La conferinţă a participat şi Prof. Daniel Dăianu (membru al Consiliului de Administraţie al BNR, economist, profesor SNSPA), cu prezentarea “Linişte aparentă şi neclarităţi («confusion») în politici. Ce pot face economiile emergente (EMs)?”.

    Conferinţa organizată în parteneriat cu Agenţia de presă Mediafax a fost deschisă de guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu şi a reunit peste 350 de reprezentanţi de prim rang din mediul de afaceri intern şi internaţional, academicieni şi jurnalişti.

    Conferinţa şi-a propus să facă un bilanţ al anului trecut, să dezbată tendinţele macroeconomice majore la nivel mondial şi european care modelează economia lumii, să analizeze principalele probleme ale României în perioada de criză şi să dezbată strategii de politică monetară.

    Evenimentul a fost structurat în trei sesiuni, pe parcursul întregii zile.

  • Preşedintele ANT susţine că litoralul este pregătit pentru deschiderea sezonului estival

    Simona Man a verificat, în prima parte a zilei de miercuri staţiunea Mamaia, urmând ca apoi să meargă în sudul litoralului. Preşedintele ANT a spus, într-o conferinţă de presă susţinută la Prefectura Constanţa, că a fost mulţumită de ceea ce a văzut în Mamaia, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Am venit astăzi aici tocmai pentru a vedea stadiul pregătirilor în vederea deschiderii sezonului estival. Până în acest moment, am făcut un scurt tur în Mamaia, iar de aici plecăm în sudul litoralului ca să vedem şi acolo stadiul pregătirilor. Ceea ce am văzut până acum, ne-a încântat privirile, hotelurile sunt pregătite, chiar foarte pregătite să primească turiştii. Credem că va fi un sezon în care turiştii vor fi mulţumiţi de ceea ce le vor oferi aceste structuri turistice“, a spus Simona Man.

    Virgil Stancu, reprezentantul Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc şi investitor pe litoral, a spus, la conferinţa de presă, că în sudul litoralului nici zece la sută din unităţi nu sunt pregătite să deschidă de 1 Mai şi cere ca hotelierii să nu mai fie obligaţi prin lege să-şi deschidă unităţile de la această dată.

    “Nu ne mai obligaţi să deschidem la 1 Mai pentru că vă spun că în sudul litoralului nici 10 la sută din unităţi nu sunt pregătite să deschidă la 1 Mai, ne obligaţi prin lege să deschidem la 1 mai printr-o lege neconstituţională”, a afirmat Virgil Stancu, el menţionând că unităţile de cazare care nu au deschis la 1 Mai riscă să fie amendate de către Autoritatea Naţională de Turism.

    Preşedintele Asociaţiei Litoral – Delta Dunării, Corina Martin, a afirmat, în aceeaşi conferinţă de presă, că peste 40.000 de turişti vor sosi pe litoralul românesc în minivacanţa de 1 Mai şi că se văd eforturile făcute în promovare.

    “Aşteptăm peste 40.000 de turişti în acest weekend, mai mulţi decât anul trecut. Eforturile noastre de promovare se văd, au produs rezultate, trebuie să spunem că avem în spate o campanie care ne-a ajutat să facem această promovare şi un buget care provine de la agenţii economici din staţiunea Mamaia în primul rând. Toate evenimentele pe care le-am pregătit de patru luni, din ianuarie lucrăm la aceste evenimente, evenimente care încep de mâine seară, sunt finanţate în cazul Mamaia cel puţin din taxa de promovare Mamaia. Deschiderea oficială a sezonului are loc cu parada tradiţională a litoralului românesc”, a declarat Corina Martin.

    Ea a menţionat că în acest weekend vor avea loc două infotripuri pe litoralul românesc cu agenţi de turism şi jurnalişti din Turcia şi Italia.

    De asemenea, Corina Martin a mai cerut în numele hotelierilor să nu aibă loc controale pe litoral între 1 şi 3 mai, ci înainte sau după această dată.

    “Aşa cum am transmis aseară ministrului de Finanţe un mesaj, rolul nostru în acest weekend este de a da servicii de calitate în industria ospitalităţii de pe litoral şi din Delta Dunării, servicii de care şi noi să fim mândri. Vreau ca dumneavoastră (n.r. – ANT) să vă asiguraţi că facem front comun nu pentru a răspune instituţiilor de control în acest weekend, pentru că nu asta trebuie să facem, în momentul în care noi cheltuim de patru luni nişte bani şi facem nişte campanii, mergem la târguri internaţionale de turism pe fondurile noastre pentru că am dus acolo adevărate show-uri de promovare, noi investim strângem bani de la toţi agenţii economici pentru a colecta aceste fonduri, autorităţile locale lucrează împreună cu noi, cu toţii vrem să iasă bine acest weekend. Ar fi culmea în timp ce suntem cu agenţii din Turcia şi Italia să ne trezim cu un control care închide unitatea de cazare. Controalele să fie după data de 4 mai sau înainte de 1 mai”, a afirmat Corina Martin.

    Simona Man a spus că în ultimele zile echipele de control ale ANT au verificat unităţi de cazare de pe litoral şi nu au găsit nereguli.

    “Vrem să ne asigurăm că totul este în regulă, nu avem niciun feedback că lucrurile nu funcţionează aşa cum trebuie. Hotelierii sunt pregătiţi să primească turişti”, a spus preşedintele ANT.

    Hotelierii de pe litoral prezenţi la conferinţa de presă au ridicat conducerii ANT mai multe probleme. Astfel, ei au cerut ca legea voucherelor, impozitul forfetar, impozitul pe clădiri, legea turismului să fie adoptate cât mai curând şi să intre în vigoare. De asemenea, ei s-au plâns şi de faptul că în anumite staţiuni au loc diverse lucrări de investiţii care deranjează turiştii, solicitând stoparea acestora pe timpul sezonului estival.