BusinessMagazin

Blog

  • Jeremy Clarkson a primit o ofertă pentru a juca într-un film de comedie rusesc

    După ce a fost concediat de BBC, Jeremy Clarkson a primit în ultima lună mai multe oferte de lucru din partea unor posturi TV din Rusia, precizează contactmusic.com. Potrivit publicaţiei americane The Hollywood Reporter, fostul prezentator al emisiunii “Top Gear” s-ar afla în negocieri avansate în această perioadă pentru a interpreta un rol într-un viitor film de comedie rusesc.

    Armen Manasaryan, unul dintre producătorii filmului “Kot v sapogah”, a prezentat acest proiect organizaţiei guvernamentale ruse cu rol de finanţare a producţiilor cinematografice, Cinema Fund. El a spus: “Oferim rolul unui personaj străin lui Clarkson. Nu ne-a dat încă un răspuns definitiv. Suntem în negocieri”.

    Proiectul cinematografic reprezintă o adaptare modernă a poveştii “Motanul încălţat” şi descrie felul în care un tânăr din zilele noastre este transformat în motan. Nu este cunoscut deocamdată rolul pe care ar urma să îl interpreteze Jeremy Clarkson. Producătorii au anunţat deja o parte a distribuţiei, în care vor figura doi tineri actori în plină ascensiune – Konstantin Kryukov şi Aglaya Shilovskaya.

    Aceasta este cea de-a doua ofertă de lucru pe care Jeremy Clarkson, în vârstă de 55 de ani, a primit-o din partea unei companii din Rusia, după demiterea sa de către BBC. Luna trecută, postul de televiziune rusesc Zvezda, deţinut de Ministerul Apărării din această ţară, i-a făcut o ofertă asemănătoare, însă starul britanic nu a răspuns deocamdată. “Încă analizează oferta”, a declarat pentru The Hollywood Reporter un purtător de cuvânt al acelui post TV.

    Jeremy Clarkson a fost concediat din funcţia de prezentator al emisiunii “Top Gear” în urma unei altercaţii cu producătorul Oisin Tymon.

    Decizia managerilor grupului BBC a generat un val proteste în rândul fanilor emisiunii “Top Gear”, iar peste 1 milion de persoane au semnat o petiţie online care solicita grupului BBC să îl repună în funcţie pe Jeremy Clarkson.

    Incidentul, care s-a produs într-un hotel din North Yorkshire, ar fi avut loc din cauza faptului că serviciile de catering angajate de producătorii emisiunii “Top Gear” nu ar fi furnizat prezentatorilor preparate calde după o zi de filmări în condiţii dificile.

    După o anchetă internă, desfăşurată în martie, directorul general al BBC, Tony Hall, a confirmat faptul că grupul media britanic nu va reînnoi contractul cu Jeremy Clarkson.

    În cel mai recent editorial al său din Sunday Times, Jeremy Clarkson a dezvăluit faptul că medicii l-au anunţat că avea “probabil” cancer cu două zile înainte de acea altercaţie. Jeremy Clarkson spunea că incidentul a avut loc “în cea mai stresantă zi dintr-o carieră de 27 de ani petrecuţi la BBC”. De asemenea, celebrul prezentator a spus: “Alţi oameni, afectaţi de stres, se descurcă mai bine decât am făcut-o eu”.

    Ulterior, Jeremy Clarkson a spus că a primit rezultatele analizelor, iar suspiciunea de cancer a dispărut.

    Emisiunea “Top Gear” va reveni anul viitor pe micile ecrane într-un nou format, iar grupul BBC nu exclude posibilitatea ca acest show TV de succes să fie prezentat de o femeie.

    Jeremy Clarkson a dezvăluit recent că pregăteşte deja un alt show TV. “Mi-am pierdut «copilul de suflet», dar voi crea un altul”, a scris prezentatorul britanic în editorialul său din săptămânalul Sunday Times.

    “Nu ştiu cine va fi celălalt «părinte» şi nici cum va arăta «bebeluşul», dar nu pot să stau pur şi simplu acasă, organizându-mi albumul cu fotografii”, a adăugat Jeremy Clarkson.

    Potrivit bbc.com, este de aşteptat ca show-ul “Top Gear”, unul dintre cele mai apreciate şi populare programe difuzate în Marea Britanie, la televiziunea BBC Two, să continue şi fără Jeremy Clarkson.

    Jeremy Clarkson este celebru pentru remarcile sale explicite şi atitudinea acerbă împotriva conceptului de “corectitudine politică”.

    Anul trecut, Jeremy Clarkson a primit un avertisment final din partea BBC, după ce a fost acuzat că a folosit o expresie rasistă în timp ce filma un episod din emisiunea “Top Gear”. Acel incident a fost cel mai recent dintr-o serie mai lungă de momente controversate – intens comentate şi criticate – în care a fost implicat starul britanic.

    După suspendarea lui Jeremy Clarkson, emisiunea “Top Gear” nu a mai fost difuzată de BBC, în Marea Britanie. La rândul lor, Richard Hammond şi James May, coprezentatori ai “Top Gear”, au refuzat să mai realizeze acest show fără Jeremy Clarkson. Totodată, o serie de show-uri live programate în Marea Britanie şi care se desfăşurau sub brandul “Top Gear” au fost anulate.

    Pe de altă parte, radiodifuzorul public britanic ar putea avea pierderi estimate la 67 de milioane de lire sterline pe an după renunţarea la Jeremy Clarkson, după cum a relatat recent dailymail.co.uk.

    BBC Worldwide, “braţul comercial” al corporaţiei BBC, câştigă o sumă estimată la 50 de milioane de lire sterline pe an din vânzarea drepturilor de difuzare ale show-ului “Top Gear”, la nivel internaţional. Acest show este difuzat în 214 ţări din lume (inclusiv în România, n.r.).

    În plus, BBC Worldwide câştigă milioane de lire sterline din revista Top Gear, care este editată de asemenea în mai multe ţări din lume, dar şi din show-uri live care folosesc brandul “Top Gear” şi care sunt realizate atât în Marea Britanie, cât şi în străinătate. Acestora li se adaugă vânzările de DVD-uri care folosesc de asemenea brandul “Top Gear”.

  • Patronul Alistar Security şi alte şapte persoane, arestaţi în dosarul de evaziune de trei milioane de euro

    Instanţa a admis astfel cererea procurorilor Parchetului Tribunalului Bucureşti, care marţi i-au reţinut pe Dan Alistar, pe nepoata acestuia, Melania Alistar, precum şi pe Carmen Nicolae, Cătălin Bogdan, Temistocle Bejan, Ionel Popa, Aziz Ciftci şi Nicolae Iosub.

    Decizia poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti, care va decide definitiv dacă cei opt inculpaţi vor rămâne în arest, vor fi arestaţi la domiciliu sau vor fi cercetaţi în libertate, sub control judiciar.

    Patronul firmei Alistar Security şi alte 57 de persoane au fost ridicaţi, marţi, cu mandat de aducere, după ce poliţiştii bucureşteni au descins la 75 de adrese din Bucureşti şi din opt judeţe, într-un dosar în care se fac cercetări pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

    Prejudiciul produs în acest fel bugetului de stat a fost estimat la aproximativ trei milioane de euro, iar suma totală spălată prin circuitul evazionist se ridică la aproximativ 10 milioane de euro.

    Surse din rândul anchetatorilor au declarat, pentru MEDIAFAX, că patronul firmei de pază ar fi folosit mai multe firme “fantomă”, care ar fi prestat servicii fictive pentru Alistar Security, pe care societatea le-ar fi achitat doar în acte, astfel încât să îşi poată deduce TVA.

  • Le Monde explică într-un amplu material din ce trăia Nepalul înainte de cutremurul de sâmbătă

    Seismul care a afectat Nepalul la 25 aprilie a provocat moartea a peste 5.000 de persoane şi a generat haos în capitala Kathmandu, plămânul economic al ţării. Monumente în ruine, locuinţe şi drumuri distruse, comunicaţii întrerupte, reconstrucţia se anunţă dificilă într-una dintre cele mai sărace ţări din lume, comentează cotidianul francez. Statul se află pe locul 157 din 187 în privinţa indicelui dezvoltării umane şi aproximativ 25 la sută dintre cei 27 de milioane de locuitori trăiesc sub pragul sărăciei.

    Cu munţii săi înalţi, Acoperişul lumii, cum este supranumit Nepalul, este una dintre ţările cele mai muntoase de pe planetă. Două treimi dintre locuitori lucrează în agricultură, domeniu care nu reuşeşte însă să le satisfacă necesităţile. Ţara este într-o nesiguranţă alimentară constantă, aşa cum o descrie raportul UNICEF. Rezervele ajung abia pentru lunile de iarnă şi jumătate dintre copii înregistrează întârzieri în procesul de creştere.

    Cutremurul s-a produs chiar înainte de sezonul musonic, în momentul în care nepalezii pregătesc culturile. “Treizeci şi şase de districte (din 75) fiind afectate, este puţin probabil ca previziunile de creştere să fie menţinute”, estimează Bishamber Pyakurel, economist din Katmandu. Agricultura repezintă 35 la sută din PIB-ul ţării.

    Potrivit statisticilor oficiale, creşterea a atins 5,5 la sută anul trecut în Nepal. Dar în acelaşi timp, nivelul inflaţiei s-a ridicat la 6,9 la sută, reducând brusc puterea de cumpărare a nepalezilor.

    Situată între India şi China, ţara este dependentă din punct de vedere economic de aceşti doi giganţi, o situaţie care o face foarte vulnerabilă la fluctuaţiile externe. Rupia nepaleză este corelată cu rupia indiană.

    Ţara nu poate conta pe investiţiile străine, ea rămâne una dintre ţările cel mai puţin atractive din lume în acest domeniu în special din cauza infrastructurii insuficiente şi a birocraţiei. Importurile sale reprezintă practic aproape o treime din PIB. Ţara importă în principal petrol şi gaz pentru a-şi susţine nevoile energetice, dar şi materii prime agricole şi produse fabricate precum haine sau material electric şi electronic.

    Prin comparaţie, exporturile sale sunt mult mai mici (883 milioane de dolari în 2013) şi foarte puţin diversificate: haine, covoare, pashmina (un caşmir foarte fin) şi alte produse textile, trimise în marea lor majoritate către India.

    Înainte de cutremur, dezvoltarea sa era puternic dependentă de ajutorul internaţional. Acesta reprezintă 26 la sută din bugetul naţional, potrivit datelor publicate de guvern pentru 2010-2011, respectiv 1,5 miliarde de euro. Principalele sectoare ajutate sunt educaţia, dezvoltarea locală şi sănătatea. Printre cei mai importanţi donatori se numără Banca Mondială, Banca Asiatică, China, ONU şi Marea Britanie.

    Această nouă catastrofă umanitară riscă să accentueze dependenţa faţă de ajutorul internaţional. Dacă se cumulează primele ajutoare financiare deja promise de comunitatea internaţională, Nepalul ar putea conta pe cel puţin 19,5 milioane de euro.

    Ţara depinde şi de banii trimişi de muncitorii expatriaţi, care reprezintă 26 la sută din bugetul naţional.

    Cu opt din zece cele mai înalte vârfuri din lume şi patru situri aflate în patrimoniul UNESCO pe teritoriul său, Nepalul seduce atât amatorii de drumeţii, cât şi pe cei de natură şi cultură.

    Deschisă pentru străini în 1951, ţara a primit aproximativ 800.000 de vizitatori în 2013. Sectorul serviciilor, care include turismul, echivalează cu aproape jumătate din PIB. Totuşi, acesta rămâne sub potenţialul său din cauza legăturilor aeriene limitate şi a lipsei de unităţi de cazare de calitate şi personal calificat în acest sector.

    Seismul a devastat o parte din siturile istorice din Valea Kathmandu, aflată în patrimoniul UNESCO. Astfel, “90 la sută din monumentele din Durbar Square din Kathmandu s-au prăbuşit, la fel ca 50 la sută din templele din Durbar Square din Patan”, estimează Christian Manhart, corespondentul UNESCO în Nepal.

    UNESCO este tentată să asiste restaurarea monumentelor care au fost deja reconstruite parţial după cutremurul din 1934. Dar această asistenţă riscă să fie lungă şi complexă, clădirile şi sculpturile fiind rezultatul unei tehnici unice.

    În faţa acestei situaţii de criză, viitorul Nepalului este legat de deciziile sale în materie de politică internă. Războiul civil, care a devastat ţara între 1996 şi 2006, a condus în cele din urmă la abolirea monarhiei. Dar de atunci, ţara încă nu a reuşit să elaboreze o Constituţie. O situaţie de criză politică ce o împiedică să propună o strategie reală de dezvoltare.

    Cu toate acestea, dincolo de potenţialul turistic care trebuie relansat, ţara ar putea să se sprijine pe o altă mană financiară: producţia de energie hidroelectrică. Graţie râurilor provenite din gheţari, Nepalul dispune de resurse de apă considerabile. Centralele hidroelectrice ar permite acoperirea deficitului de electricitate din Nepal dar şi din India.

  • Turiştii străini care vizitează Grecia ar putea fi obligaţi să utilizeze cardul

    Potrivit surselor citate, lista de reforme a Guvernului de la Atena nu va conţine noutăţi semnificative şi ar urma să fie transmisă liderilor zonei euro miercuri seară. Guvernul de la Atena va promite efectuarea unor privatizări şi adoptarea unor măsuri fiscale speciale. Printre propuneri se numără introducerea unor taxe suplimentare pentru drepturile televizate şi pentru publicitate, a declarat un oficial grec.

    În plus, turiştii care vizitează insulele din Grecia ar putea fi obligaţi să utilizeze cardul pentru plăţile mai mari de 70 de euro, în scopul evitării evaziunii fiscale.

    Un oficial din zona euro a atras atenţia că din partea Guvernului de la Atena sunt aşteptate concesii substanţiale în trei domenii esenţiale – pensiile, piaţa muncii şi fiscalitatea.

    “Avem nevoie să vedem modificări semnificative săptămâna aceasta, pentru a recăpăta încrederea în procesul de reforme. Fie că este vorba de pensii, de piaţa muncii …, Guvernul grec trebuie să suporte un cost politic. Eurogrup vrea să vadă că se plăteşte un preţ politic”, a declarat un oficial UE de rang înalt.

    Anterior, alţi oficiali din zona euro afirmau că Grecia trebuie să decidă în doar câteva zile ce reforme va aplica pentru a ajunge la un nou acord cu creditorii internaţionali, în contextul în care Guvernul de la Atena are nevoie de un al treilea împrumut pentru a evita intrarea în faliment.

    Izolată pe pieţele financiare, Grecia riscă să rămână fără fonduri pentru plata salariilor bugetarilor şi a pensiilor, existând riscul de a intra în faliment şi de a fi nevoită să părăsească zona euro. În contextul promisiunilor privind depăşirea austerităţii, Guvernul de la Atena, condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras, nu a putut ajunge la un acord cu creditorii internaţionali pentru primirea unor fonduri de urgenţă suplimentare. Actualul program de asistenţă financiară în valoare de 240 de miliarde de euro oferit de BCE/CE/FMI expiră la sfârşitul lunii iunie.

    “Finanţarea Guvernului Greciei nu este sustenabilă în lipsa unui al treilea program de împrumut, în lipsa unor noi finanţări”, a declarat un oficial de rang înalt din zona euro, citat de Reuters. Noua etapă de asistenţă financiară ar trebui să fie acceptată cel târziu în mai, pentru a exista timpul necesar aprobărilor parlamentare. “Deja nu mai vorbim de săptămâni, ci de zile”, a adăugat oficialul UE, subliniind că nici Guvernul Greciei, nici miniştrii Finanţelor din zona euro nu sunt pregătiţi pentru discutarea unui asemenea plan de împrumut.

    Potrivit unor surse, Banca Centrală Europeană a suplimentat fondurile de urgenţă destinate băncilor din Grecia cu 1,4 miliarde euro, la 76,9 miliarde euro, chiar dacă instituţia financiară semnalase anterior că accesul la finanţare ar putea deveni mai dificil din cauza blocajului negocierilor ţării cu creditorii.

    Guvernul Alexis Tsipras caută fonduri pentru plata salariilor şi a pensiilor şi pentru plata unei rate de aproape 1 miliard de euro către FMI, scadentă în prima jumătate a lunii mai.

    În cursul reuniunii de săptămâna trecută desfăşurată la Riga, miniştrii de Finanţe din zona euro nu au ajuns la un acord pentru deblocarea ajutorului destinat Greciei, în lipsa unui plan complet de reforme din partea autorităţilor de la Atena. Alexis Tsipras a semnalat că ar putea consulta populaţia, prin referendum, privind aprobarea unui acord cu creditorii care nu ar respecta angajamentul din campanie, de a pune capăt austerităţii.

  • Oficial german: Noul sarcofag de la Cernobîl va fi construit până la sfârşitul lui 2017

    Secretarul de stat german pentru Mediu, Jochen Flasbarth, a precizat, la finalul unei reuniuni a G7 (Statele Unite, Canada, Franţa, Germania, Marea Britanie, Italia şi Japonia) la Londra, că au fost obţinute “promisiuni concrete” pentru deblocarea a 530 de milioane de euro din cele 650 necesare pentru construirea sarcofagului.

    Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a promis în luna noiembrie a anului trecut 350 de milioane de euro pentru construirea unui nou sarcofag la reactorul avariat al centralei nucleare de Cernobîl, afectate de un grav accident în aprilie 1986. Restul fondurilor până la 530 de milioane de euro vor fi oferite de ţările membre G7 şi Uniunea Europeană.

    Jochen Flasbarth, a cărui ţară deţine preşedinţia G7, s-a declarat “uşurat” în urma obţinerii acestor fonduri şi încrezător că şi alte state, în special Rusia şi China, vor aloca bani pentru a ajunge la suma de 650 de milioane de euro necesară.

  • Albalact ameninţă Danone cu pierderea poziţiei de lider de piaţă. Cum ripostează francezii

    Bună dimineaţa“, „lapte bătut“, „sana“ sunt câteva dintre cuvintele rostite în româneşte de Dieter Schulz în ziua în care compania a anunţat noua sa investiţie, de 10 milioane de lei. Dincolo de valoare, investiţia va avea un corespondent cât se poate de vizibil pe rafturile magazinelor, în cel mult o lună.

    ”Piaţa era aglomerată cu foarte multe produse„, argumentează Dieter Schulz ideea de la care a plecat proiectul care înseamnă, de fapt, schimbarea la faţă a circa jumătate din portofoliul de produse, Danone având în acest moment 50% din piaţa iaurturilor, conform datelor companiei de cercetare de piaţă Nielsen. Concurenţii companiei se plasează la distanţă mare, numărul doi în acest segment având 14%.

    Danone este astfel liderul detaşat al categoriei, iar cifra de afaceri a fost de 481 milioane de lei în 2013, în scădere cu 5% faţă de 2012; rezultatele financiare pentru anul trecut vor fi comunicate la jumătatea lunii mai. În acest context, este interesant de observat care este poziţia în clasamentul producătorilor de lactate, dat fiind că Al-balact, plasată în 2013 pe locul doi, a anunţat rezultatele pentru anul trecut; cifra de afaceri a producătorului controlat de antreprenorul Raul Ciurtin a ajuns la aproape 475 de milioane de lei în 2014, faţă de 423,1 milioane de lei în 2013, în timp ce profitul net a crescut cu 46%, la 12,3 milioane de lei, conform raportului anual al companiei. În plus, Danone se poziţionează, mai nou, drept ”liderul pieţei de iaurturi„, după ce a raportat ani în şir cea mai mare cifră de afaceri din domeniul lactatelor.

    Dieter Schulz este foarte entuziasmat de noul anunţ şi povesteşte că tehnologia pe care fabrica din Bucureşti o pune acum în funcţiune nu mai este folosită în această regiune a continentului, că a fost inventată în urmă cu trei ani, iar acum mai este folosită doar în Spania şi Franţa. În funcţie de diverşi factori, de pildă categoriile în care sunt plasate produsele, gradul de maturitate al pieţelor şi bugetele de promovare, noul tip de ambalaje s-a tradus, în alte pieţe, în creşteri de vânzări între 5% şi 20%, spune Anca Stroe, director de marketing SEE la Danone. Punerea în practică a noii tehnologii este anevoioasă, în proiect fiind implicate în jur de 50 de persoane din fabrică şi alte 20 de la birouri, în condiţiile în care pe plan local compania are 450 de angajaţi.

    Danone şi-a început activitatea pe plan local în 1999, iar investiţiile totale au ajuns la 340 de milioane de lei. Anul trecut producătorul a investit jumătate de milion de euro pen-tru activităţi de producţie şi alte câteva milioane de euro pentru sistemele informatice.

    Dincolo de aşteptările pe care le are de la creşterile de vânzări pe piaţa locală, Schulz se aşteaptă ca şi exporturile să fie impulsionate. 90% din vânzările de pe piaţa românească sunt produse fabricate local, iar peste hotare merg 12% din producţia fabricii de la Bucureşti, unde de pe liniile de fabricaţie ies zilnic 1 milion de iaurturi. ”Anul trecut, ex-porturile au crescut cu 15%,„ declară Schulz, care conduce afacerea la nivelul întregii regiuni, fiind responsabil de România, Bulgaria, Grecia şi ţările adriatice. Iaurturile produse în Capitală ajung pe pieţe ca Ungaria, Franţa, Polonia, Marea Britanie şi Moldova, iar ponderea vânzărilor de peste hotare ar putea creşte în viitorul apropiat.

    ”Am avut un început de an bun, vedem în piaţă un optimism care cred că se leagă deopotrivă de schimbările din mediul politic dar şi de veştile referitoare la scăderea TVA, care mă aştept să aibă un impact însemnat. Cred că 2015 va fi un an bun pentru România în general„, afirmă Schulz. Pe de altă parte, adaugă tot el, se resimt şi efectele creşterii înregistrate de valute, cum sunt francul elveţian şi dolarul american. În ce priveşte vânzările de iaurturi, con-sumul per capita se plasează la 6-7 kg pe an, de două ori mai puţin decât alte ţări din regiune, ca Ungaria sau Polonia, şi la distanţă însemnată de pieţe ca Franţa sau Germania, unde media anuală de consum se află la 27-30 de kg pe an.

    ”Iaurtul nu a avut o tradiţie de consum în România. În urmă cu 16 ani consumul era mult mai redus. În plus, este şi o problemă de acces a consumatorilor la acest tip de produs, iar faptul că TVA-ul va scădea de la 1 iunie ar putea să facă această categorie mai accesibilă pentru o plajă mai largă de consumatori„, este de părere reprezentantul Danone, care are în portofoliu circa 90 de produse, majoritatea produse local. Preferinţele consumatorilor se îndreaptă în prin-cipal către iaurtul simplu, care deţine jumătate din piaţă, urmat de cel cu fructe (27%), pentru copii (5%, în creştere cu 28% în 2014 faţă de 2013, conform Nielsen) şi segmentul numit ”sănătate activă„ (17%), în care este inclus, de pildă, Activia.

  • Bădescu, Sameday Courier: Doar câteva zeci de companii antreprenoriale se vor lista în premieră pe AeRO

    Octavian Bădescu, fondator SAMEDAY Courier

    Dincolo de aceste două extreme, o analiză la rece a celor două luni de existenţă a platformei, făcută din perspectiva antreprenorului, relevă câteva trenduri interesante şi permite realizarea câtorva previziuni. În primul rând, nu trebuie să cădem în extrema entuziasmului, atunci când numărăm companiile deja listate pe AeRO. Majoritatea companiilor prezente provin de pe piaţa Rasdaq şi au decis să-şi continue existenţa bursieră pe platforma AeRO. Cred că procesul va continua într-o manieră similară.

    Mai precis, pe un orizont de termen mediu vor fi câteva sute de companii provenite de pe piaţa Rasdaq şi doar câteva zeci de companii antreprenoriale listate în premieră. Vom putea vorbi doar de o mică parte de start-up-uri în fază incipientă. Nu trebuie să cădem însă nici în extrema pesimismului. Este normal să se întâmple aşa, nu suntem în SUA. Antreprenoriatul în România nu are o tradiţie îndelungată, listarea la bursă ca opţiune strategică nu este îndeajuns de familiară mediului de afaceri românesc.

    Mai mult, continuă să existe temeri şi tot felul de reţineri legate de birocraţie sau de valorizarea afacerii. Fără dubii, este bine că acest proces a început. Responsabili-tatea primelor companii listate este foarte mare în privinţa evoluţiei pieţei de capital din România, cu precădere a plat-formei AeRO. Dacă primii listaţi vor avea succes din perspectiva fondatorilor şi a investitorilor, procesul va evolua rapid şi piaţa se va dezvolta. Pe de altă parte, în opinia mea, nu cred că este de dorit o accelerare forţată a demersului. Altfel spus, pentru ca piaţa să se dezvolte sănătos este mai util ca, în loc de câteva sute de companii mai puţin pregătite, să avem doar câteva zeci de entităţi de business solide, care pot crea poveşti de succes.

    Costurile fixe ale listării nu sunt în principiu mari, fiind de ordinul miilor de euro. Listarea presupune şi îndeplinirea anumitor condiţii, cum ar fi transformarea în societate pe acţiuni, auditarea rezultatelor, o pregătire aferentă pe linie ad-ministrativă şi comunicaţională. În tot acest proces, consultantul autorizat poate ajuta destul de mult compania în par-cursul birocratic. Cred că dacă s-ar comunica mai bine şi mai direct pe relaţia BVB – ASF – Depozitarul Central – bro-ker, anumite eforturi ale companiei listate şi ale fondatorilor ei ar fi optimizate. Spre exemplu, sunt informaţii care ar putea ajunge şi direct de la unii la alţii.

    AeRO are o istorie de doar două luni. Probabil că se mai pot imagina îmbunătăţiri. La acest moment lucrurile par că se derulează la un nivel cel puţin acceptabil şi se îmbunătăţesc. Vorbind din perspectiva fondatorului Sameday, prima companie românească listată pe AeRO – şi totodată primul operator autohton de curierat prezent pe o bursă din ţara noastră –, este dificil de evaluat atât de devreme ce câştigi şi ce pierzi în urma listării, însă cred că beneficiile depăşesc riscurile şi nu doar pentru companiile listate, ci chiar şi pentru competitorii teoretici ai acestora, întrucât o valorizare bună pe bursă a unei firme poate influenţa valorizarea întregului sector de activitate. Cert este că scopurile demersului nostru au fost atinse: avem o valoare a companiei dată de piaţă, ne-au creditat cu încredere în jur de 80 de acţionari (ceea ce a dus la îndeplinirea rapidă a condiţiile privind free-float-ul), am câştigat un plus la vizibilitate, notorietate şi credibilitate.

    Noi nu am întâmpinat dificultăţi majore în procesul de listare şi am lucrat bine cu consultantul FSA Advisory. De aseme-nea, avem consultanţi buni pe comunicare, pe juridic şi pe contabilitate, zone decisive în afaceri. La două luni după lis-tare, Sameday are în jur de 80 acţionari; persoane fizice şi juridice din România şi din străinătate, fonduri de investiţii şi chiar angajaţi proprii. Valoarea de piaţă a crescut cu mai bine de 15% în primele săptămâni de tranzacţionare, capi-talizarea fiind în prezent de 8,4 milioane lei.

    Compania acordă dividende cu un randament de peste 5%, aferente rezul-tatelor din 2014, randament superior dobânzii bancare, dividende destinate acţionarilor înregistraţi până pe data de 10 mai. Rezultatele pe primul trimestru sunt conforme cu aşteptările şi proiecţiile privind anul 2015, astfel încât suntem în-crezători că vom avea resurse şi pentru dividende, şi pentru continuarea dezvoltării.

    Mă aştept ca, gradual, preţul acţiunii să reflecte aceste aspecte. În acest moment există suficient spaţiu de creştere pe bursă. Compania se concentrează cu precădere pe atingerea obiectivelor de business stabilite, nu pe evoluţia cota-ţiei acţiunilor. Ne propunem şi considerăm ca realizabil obiectivul de a atinge prin forţe proprii o cifră de afaceri de 5 milioane euro şi un profit de două cifre la nivelul anului 2020.

  • Psihologia ”Binelui de mâine vs. a binelui de azi” – Cum îşi privesc românii viitorul financiar?” – ediţie tematică

    Business Magazin va oferi o analiză complexă asupra modului în care românii se raportează la propriul viitor financiar şi cum se reflectă această atitudine în pieţele de asigurări de viaţă, sănătate şi pensii. Vom încerca să identificăm principalele probleme la care economisirea privată poate oferi un răspuns şi care sunt principalele direcţii de soluţionare ale dificultăţilor prin care trec sistemele de asigurări sociale, de pensii şi sănătate. Business Magazin participă activ la creşterea gradului de expunere a problemelor, soluţiilor şi priorităţilor pentru aceste domenii, prin oferirea unui format complet de expunere mediatică într-o ediţie editoriala dedicata. Pornind de la răspunsuri complexe ale reprezentanţilor principalelor companii ce activează pe aceste pieţe, sănătate sau pensii, ale analiştilor în domeniu, dar şi pe baza cifrelor şi informaţiilor reprezentative, vom încerca să identificăm motivele pentru care ne aflăm printre codaşii Europei în ce priveşte planificarea propriului viitor financiar , aspect relevat de subdezvoltarea pieţei de asigurări de viaţă, aflată la circa 0,03% din PIB.

     Câteva întrebări la care vom încerca să răspundem:

    1. Cum s-a schimbat, din punct de vedere al modului în care îşi privesc viitorul financiar, atitudinea românilor în ultimele două decenii şi care sunt principalele lor temeri?

    2. Care este orizontul de timp în care, ca societate / indivizi, vom ajunge la nivelul societăţilor vestice din punct de vedere al responsabilizării faţa de propriul viitor şi care este Vestul spre care ne îndreptăm?

    3. Care sunt problemele la care economisirea privată poate oferi un răspuns şi în ce fel poate ajuta economisirea în sistem privat la soluţionarea principalelor dificultăţi ale sistemului de asigurari sociale, de pensii şi sănătate? Care sunt aceste probleme la care economisirea privată poate oferi răspuns?

    4. Cum ar trebui să funcţioneze “logica economisirii” pentru tinerii ce se bat cu o viaţă activă, cu tentaţiile propriului confort, într-o societate cu valori noi?

    5. Cum pot companiile să contribuie la o schimbare de mentalitate a angajaţilor lor promovând mai activ beneficiile extra-salariale de tipul asigurărilor de viaţă, sănătate sau pensiilor private în direcţia unei mai mari atenţii pentru planificarea pe termen lung?

    Proiect susţinut de

    Ediţia tematică “Psihologia Binelui de mâine vs. a binelui de azi – Cum îşi privesc românii viitorul financiar?” a revistei Business Magazin este disponibilă, începând cu 11 mai 2015, în reţelele Inmedio şi Relay.

  • Real Madrid neagă informaţiile conform cărora ar fi primit interdicţie de transferuri

    “Informaţiile apărute sunt total false, ceea ce se vede şi din faptul că însăşi Federaţia Spaniolă de Fotbal le-a dezminţit în presă, negând faptul că Real Madrid este implicată în vreo neregulă cu privire la achiziţionarea de jucători minori. Real Madrid subliniază că a respectat normele FIFA în această privinţă”, se arată în comunicatul grupării madrilene.

    Cotidianul As a notat, miercuri, că grupările Real Madrid şi Atletico Madrid nu vor putea achiziţiona jucători în vara acestui an şi probabil nici în perioada de mercato din ianuarie 2016, conform unei decizii FIFA în acest sens.

    Potrivit sursei citate, Atletico ar fi primit deja o notificare de la FIFA, iar Real Madrid ar urma să fie înştiinţată de această decizie a forului fotbalistic mondial.

    La fel ca şi FC Barcelona, care are interdicţie până în ianuarie 2016, cele două cluburi ar fi acuzate de nereguli în transferul de jucători minori.

  • Actriţa Michelle Keegan, pe primul loc în Topul 100 al celor mai sexy femei din lume alcătuit de FHM. Cine urmează în clasament? – FOTO

    Actriţa şi modelul Michelle Keegan, care a primit cele mai multe voturi din partea cititorilor revistei FHM, a jucat în “Coronation Street”, un popular serial TV britanic, din 2008 până în 2014. În acest an a interpretat un rol principal în serialul “Ordinary Lies” produs de BBC.

    În 2014, cititorii revistei FHM au realizat o altă mare surpriză, alegând-o pe primul loc în acest top anual pe Rachel Stevens, o actriţă relativ necunoscută pe plan mondial, care a făcut parte din grupul pop S Club şi care, de atunci, nu a reuşit să devină o vedetă de prim rang.

    Şi alegerea din acest an a cititorilor revistei FHM este una neobişnuită, prin prisma vedetelor care fac parte din Topul 100. Michelle Keegan le-a devansat în acest clasament pe fotomodelul Kendall Jenner, sora vitregă a starletei Kim Kardashian, şi actriţa Jennifer Lawrence, vedeta francizei cinematografice “Jocurile foamei”, clasate pe locul al doilea respectiv al treilea.

    Topul 10 al celor mai sexy femei din lume este completat de Kate Upton, Caroline Flack, Ariana Grande, Margot Robbie, Lucy Mecklenburgh, Emilia Clarke şi Kelly Brooke.

    În Topul 100 FHM se mai află cântăreaţa Britney Spears (locul 12), starleta Kim Kardashian (locul 13), actriţa Sofia Vergara (locul 17), cântăreaţa Beyonce (locul 19), cântăreaţa Rihanna (locul 23), modelul Candice Swanepoel (locul 36), actriţa Emma Watson (locul 59), modelul Gisele Bündchen (locul 66), actriţa Angelina Jolie (locul 72) şi cântăreaţa Jennifer Lopez (locul 95).