BusinessMagazin

Blog

  • Economia Spaniei a crescut cu 0,9% în primul trimestru, cel mai mult după 2007

    Preţurile de consum au scăzut în aprilie cu 0,7%, contribuind la redresarea economică, potrivit analiştilor.

    Spania a lăsat în urmă două recesiuni şi o criză bancară, înregistrând una dintre cele mai mari rate de creştere din zona euro, chiar dacă rata şomajului, de 24%, umbreşte încă redresarea.

    Premierul Mariano Rajoy a anticipat în această săptămână că economia spaniolă va avansa în acest an cu 2,9%, peste ritmul de 2% prognozat iniţial.

    Liderul partidului spaniol Podemos aflat în opoziţie, Pablo Iglesias, a avertizat pe de altă parte că dacă va câştiga alegerile marile companii de construcţii din ţară nu vor mai avea acces la contracte publice dacă proprietarii lor miliardari nu vor accepta să plătească taxe mai mari, relatează Bloomberg.

    Politicianul a afirmat într-un interviu acordat la biroul său de la Parlamentul European, din Strasbourg, că dacă Podemos va ieşi învingător în alegerile de la sfârşitul acestui an administraţia sa ar putea interzice companiilor să obţină contracte publice, dacă proprietarii lor vor decide să îşi transfere activele în afara Spaniei, pentru a scăpa de majorările de taxe.

    “Dacă vom introduce o lege echitabilă din punct de vedere fiscal nu putem accepta ca unii să plece pentru a nu plăti taxe. Guvernul nu poate împiedica o persoană să meargă să trăiască în Luxembourg, dar vom putea spune că nu va continua să câştige aşa de mult în Spania”, a spus şeful Podemos.

    Iglesias încearcă să găsească o cale să strângă mai mulţi bani de la miliardari, chiar dacă legislaţia europeană le permite să îşi transfere activele şi rezidenţa în state cu regim fiuscal mai permisiv.

    Multe dintre familiile bogate din Spania şi-au câştigat averile în industria construcţiilor, prin contracte publice de ordinul miliardelor de euro, în timp ce altele au fost implicate în foste monopoluri de stat, precum Telefonica şi Iberdrola.

    Podemos a coborât în sondaje la nivelul de 17,9% din intenţiile de vot, într-un sondaj publicat luni, după ce în ianuarie ocupa prima poziţie, cu 27,5%, unul dintre motive fiind revenirea la creştere a economiei. Pe primul loc se află Partidul Poporului, al premierului Mariano Rajoy.

    Iglesias intenţionează să majoreze veniturile fiscale cu 92 miliarde de euro, pentru a aduce nivelul veniturilor bugetare, ca pondere în PIB, la nivelul mediei din Uniunea Europeană. El ar elimina totodată scutirile de taxe, în cazul bogaţilor.

    Mulţi spanioli bogaţi îşi păstrează averile în vehicule de investiţii numite Sicav, pentru care impozitul este de doar 1%, comparativ cu impozitul pe profitul companiilor care variază între 15% în cazul startup-urilor până la 25% pentru restul companiilor.

    Guvernul spaniol poate modifica impozitul aplicat acestor vehicule de investiţii, dar nu poate împiedica oamenii să îşi transfere averile în alte state.

    La sfârşitul lunii martie, spaniolii aveau investite 35,5 miliarde de euro în Sicav-uri, potrivit datelor deţinute de grupul Inverco.

  • eMAG cumpără retailerul online Fashion Days

    “eMAG (…) a început demersurile de preluare a retailerului online Fashion Days. În mai 2015, compania va depune o solicitare către autorităţile de reglementare a concurenţei privind preluarea controlului asupra Fashion Days”, se arată într-un comunicat al eMAG.

    Fashion Days îşi va continua dezvoltarea cu ajutorul strategic al eMAG şi îşi va muta biroul central la Bucureşti.

    Potrivit comunicatului, Fashion Days are peste opt milioane de utilizatori şi 200.000 de produse disponibile, de la peste 500 branduri internaţionale.

    La finele lunii martie, eMAG.ro a început să vândă îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii, odată cu lansarea categoriei Fashion, pentru care estima vânzări de 7,5 de milioane euro în primul an, şi a lansat un brand propriu de fashion – RELEASE.

    eMAG este cel mai mare magazin online din România, fiind prezent pe toate categoriile de produse: electronice, IT, electrocasnice, produse pentru copii, fashion, casă şi grădină, cărţi, sport, auto şi supermarket.

  • Peste 200 de angajaţi din Primăria Capitalei au protestat la sediul instituţiei, în timpul grevei

    Sindicaliştii au afişat bannere pe care scria “Azi la Capitală, grevă generală”, “NU umilinţei salariale. STOP austerităţii”.

    Protestatarii s-au plâns că au venituri foarte mici, unii chiar sub 1.000 de lei pe lună, iar ratele pe care le au la bănci reprezintă aproape veniturile pe care ei le încasează. Aceştia au mai spus că, în ciuda faptului că preţurile au crescut semnificativ în ultimii ani, veniturile lor au rămas foarte mici şi sunt în imposibilitatea de a-şi mai creşte copiii sau de a-şi plăti ratele la bănci.

    Liderul sindical din Primăria Capitalei a declarat că doar jumătate dintre angajaţii municipalităţii care au intrat joi în grevă au avut curajul să iasă şi la pichetul din faţa instituţiei.

    Peste 32.000 de funcţionari din administraţia publică locală, din 36 de judeţe, se află, joi, în grevă generală, ei solicitând creşteri salariale de 10 la sută şi acordarea tichetelor de masă, a declarat preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţie (FNSA), Valer Suciu.

    “Guvernul actual a câştigat alegerile cu nişte promisiuni electorale, iar toate revendicările noastre erau cuprinse în aceste revendicări. Au trecut trei ani şi nu au realizat nimic. Acum avem doar două revendicări minime – acordarea tichetelor de masă şi creşteri salariale de 10 la sută pentru salariaţii din administraţia publică locală. La greva generală de o zi declanşată de FNSA în administraţia publică locală participă peste 32.000 de persoane din 36 de judeţe”, a spus Suciu.

    La grevă participă funcţionari de la primăriile din 2.800 de comune şi 30 de municipii, precum şi din 20 de consilii judeţene, nefiind adunate semnături de grevă din judeţele Dolj, Olt, Teleorman, şi Călăraşi.

    În cazul în care revendicările nu vor fi soluţionate, Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie va organiza în 27 mai un miting la Bucureşti, în Piaţa Victoriei, urmând să strângă semnături pentru declanşarea unei greve generale pe termen nedeterminat în luna octombrie.

    În timpul grevei generale din administraţia locală, preşedintele Klaus Iohannis a discutat, la Palatul Cotroceni, cu liderii Blocului Naţional Sindical, Confederaţiei Naţionale Sindicale “Cartel Alfa”, Confederaţiei Sindicale Meridian, Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor Libere din România – Frăţia şi Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România.

    FNSA a declanşat, în luna ianuarie, conflictul colectiv de muncă, a înştiinţat Guvernul despre acest lucru, iar în luna februarie a organizat o grevă de avertisment, care a presupus întreruperea programului de lucru timp de o jumătate de oră în primării, consilii judeţene şi instituţii subordonate acestora.

    Guvernul propune, într-o nouă lege a salarizării, un salariu minim brut de 1.200 lei şi unul maxim brut de 22.000 lei, repartizate pe cinci clase de salarizare, sindicatele acuzând însă Executivul de incompetenţă pentru faptul că introduce eronat unele profesii în categoria meseriilor necalificate.

    Cele cinci clase de salarizare ar urma să includă de anul viitor, conform propunerii guvernamentale, persoanele necalificate, cu un salariu minim brut de 1.200 lei, persoanele cu studii medii sau care au absolvit şcoli profesionale, fără bacalaureat, persoanele cu studii medii cu bacalaureat, persoanele cu studii superioare de scurtă durată (precum asistent medical, arhivar, grefier) şi persoanele cu studii superioare de lungă durată (precum medicul, profesorul, dar şi preşedintele ţării, parlamentarul şi ministrul), pentru această ultimă categorie fiind propus salariul maxim, de 22.000 lei brut.

    Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a anunţat recent că numărul claselor de salarizare din sistemul bugetar va fi redus de la 111 la doar 5 clase, proiectul legii salarizării urmând să fie finalizat până la sfârşitul anului.

    La sfârşitul lunii ianuarie, Guvernul a decis înfiinţarea unui grup de lucru care să revizuiască Legea salarizării unitare, astfel încât noile prevederi să fie aplicate începând cu anul viitor.

    Conform Ministerului Muncii, din 1.186.000 de bugetari, circa 923.000 au un salariu net sub 1.250 lei, iar majorarea salariului minim pe economie a condus în sectorul bugetar la suprapunerea unor clase de salarizare, fapt ce necesită o corecţie.

    Legea-cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost aprobată în 2010, cu un eşantion reprezentativ de 260 posturi din toate domeniile de activitate, iar pe baza evaluării acestui eşantion a fost creată o nouă ierarhie a posturilor, atât între domeniile de activitate, cât şi în cadrul aceluiaşi domeniu.

    Raportul dintre salariul minim şi cel maxim în sectorul bugetar a fost stabilit de la 1 la 15, numărul claselor de salarizare a fost limitat la 110, iar sporurile, compensaţiile, primele şi indemnizaţiile au fost plafonate astfel încât salariul de bază să constituie partea majoritară a câştigului.

    Din cauza constrângerilor financiare, salariile personalului bugetar nu au putut fi însă stabilite niciodată prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare cu valoarea de referinţă, astfel încât până în prezent au fost păstrate salariile avute anterior intrării în vigoare a Legii-cadru.

    (Serviciul FOTO al agenţiei MEDIAFAX vă pune la dispoziţie imagini.)

  • Lanţ hotelier austriac: Românii sunt turişti care combină cultura cu shopping-ul

    Lanţul austriac este un business familiar şi deţine 10 hoteluri în marile metropole europene (Londra, Paris, Barcelona, München, Viena – 2, Budapesta, Praga – 2 si Bucureşti) şi un restaurant în Salzburg.

    “Contigentul românilor care înnoptează în hotelurile noastre a crescut constant în ultimii ani. Aceştia sunt fie oameni de afaceri, fie turişti interesaţi de oferta culturală sau turişti interesaţi de shopping. Ultimul segment este predominant în perioada sărbătorilor de iarnă”, se arată în comunicat.

    În anul 2014, în hotelurile K+K s-au cazat peste 10.000 de români.

    “Oaspeţii români sunt clienţi fideli şi revin cu plăcere. Ei sunt în general focusaţi pe oferta culturală a Vienei, dar se bucură şi de proximitatea cunoscutei străzi comerciale Marihilferstrasse, combinând perfect consumul cultural cu shoppingul. Românii sunt oaspeţi buni şi sunt apreciaţi de personalul hotelurilor noastre”, se mai arată în comunicat.

    Pentru viitorul apropriat, austriecii au în plan atât o extindere a lanţului, prin deschiderea unor hoteluri noi, cât şi modernizarea constantă a celor existente. Lanţul deţine în România hotelul K+K Elisabeta din Bucureşti.

  • DNA cere Tribunalului Bucureşti arestarea şefului RA-APPS, pentru cumpărare de influenţă

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-au reţinut miercuri pe directorul Regiei Autonome – Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), Georgian Gabriel Surdu, pentru cumpărare de influenţă.

    Dosarul în care procurorii cer arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Gabriel Surdu a ajuns joi, în jurul orei 11.00, la Tribunalul Bucureşti, care va decide dacă directorul RA-APPS va sta în arestat preventiv, în arest la domiciliu sau va fi cercetat în libertate, sub control judiciar.

    În acelaşi dosar, procurorii anticorupţie desfăşoară acte de urmărire penală şi faţă de Marian Cristinel Bîgiu, preşedintele Consiliului Judeţean Buzău la data faptelor, în prezent suspendat, acesta fiind suspectat de trafic de influenţă.

    Potrivit anchetatorilor, în vara anului 2013, în contextul unei întâlniri pe care au avut-o într-un restaurant din Bucureşti, Georgian Gabriel Surdu i-ar fi solicitat lui Cristinel Bîgiu să-i faciliteze obţinerea unor contracte de lucrări publice în judeţul Buzău, pentru SC Construct Co Group SRL, firmă pe care directorul RA-APPS o administra printr-un intermediar. Surdu i-ar fi promis lui Bîgiu că îi va da 8% din valoarea contractului, respectiv 878.222,47 de euro, în schimbul intervenţiei sale la primarul comunei Ghergheasa, pentru câştigarea licitaţiei.

    “Suspectul Bîgiu Marian Cristinel a fost de acord cu cererea inculpatului Surdu Gabriel Georgian şi i-a promis acestuia din urmă că-l va sprijini să obţină un contract de lucrări pentru firma respectivă, într-o comună de pe raza judeţului Buzău. La rândul său, inculpatul Surdu Gabriel Georgian i-a promis preşedintelui Consiliului Judeţean Buzău că-i va remite, 8% din valoarea contractului, în schimbul intervenţiei sale pe lângă primarul localităţii respective, în vederea câştigării licitaţiei”, arată procurorii DNA, în ordonanţa de reţinere a directorului RA-APPS.

    Anchetatorii susţin că Surdu şi Bîgiu ar fi convenit ca o primă tranşă, de 75.000 de euro, să fie dată la câteva zile de la momentul discuţiei, lucru care s-a şi întâmplat, banii fiind remişi preşedintelui Consiliului Judeţean Buzău printr-un intermediar.

    Ulterior, la 1 noiembrie 2013, în baza celor stabilite de Bîgiu, între primăria comunei Ghergheasa şi SC Construct Co Group SRL a fost încheiat un contract de prestări servicii, având ca obiect servicii de consultanţă constând în îndrumarea metodologică privind aplicarea de către primărie a procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/acordurilor cadru, informarea Primăriei Ghergheasa asupra prevederilor legale şi schimbărilor survenite la nivel legislativ în domeniul achiziţiilor publice, verificarea documentaţiilor aferente procedurilor de atribuire, iniţiate de către primărie precum şi a documentelor care au fost întocmite pe parcursul respectivelor proceduri şi care au fost puse la dispoziţia prestatorului de către instituţia publică, din punct de vedere al conformităţii acestora cu prevederile legale, asistenţă în vederea întocmirii de către primărie a punctelor de vedere în legătură cu contestaţiile depuse în faţa instituţiilor abilitate prin care se atacau acte ale instituţiei, au mai scris procurorii în ordonanţa de reţinere a directorului RA-APPS.

    În 21 mai 2014, în baza celor stabilite de Cristinel Bîgiu, între Primăria comunei Ghergheasa şi firma controlată de Gabriel Surdu a fost încheiat un contract de lucrări având ca obiect “Modernizare drumuri de interes local şi reţea publică de canalizare şi staţie de epurare, în valoare de 48.678.773,89 lei (10.977.780,91 de euro), susţin procurorii.

    Georgian Gabriel Surdu a fost audiat aproximativ patru ore la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), unde a fost dus miercuri, după percheziţiile care au avut loc la sediul Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS). La finalul audierii, procurorii i-au prezentat acuzaţiile şi au emis pe numele lui Gabriel Surdu ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore.

    Anchetatorii i-au adus la cunoştinţă şi lui Cristinel Bîgiu acuzaţiile şi faptul că are calitatea de suspect în acest dosar.

    Procurorii DNA au făcut, miercuri, patru percheziţii în Bucureşti şi Prahova, la RA-APPS, la sediul SC Construct Co Group SRL, ambele din Sectorul 1, într-un imobilul din Sectorul 5 şi în alt imobil din oraşul Breaza, judeţul Prahova.

    Consiliul de Administraţie al RA-APPS se va întruni joi, pentru a analiza situaţia creată şi a propune măsurile legale, după reţinerea lui Gabriel Surdu, care a preluat conducerea regiei în aprilie 2007.

    Cristinel Bîgiu, care a fost prefect din ianuarie 2005 până în mai 2007, apoi senator, în mandatul 2008-2012, a fost suspendat din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, în decembrie 2014, după ce a fost arestat preventiv pentru luare de mită.

    În februarie 2015, Cristinel Bîgiu a fost trimis în judecată de DNA pentru luare de mită şi conflict de interese în formă continuată şi pentru tentativă de spălare a banilor, iar finul său, Florin Colgiu, pentru complicitate la aceste infracţiuni. În rechizitoriul procurorilor DNA se arată că, în perioada noiembrie 2013 – decembrie 2014, Cristinel Bîgiu a cerut, iar în zilele de 20 decembrie 2013, respectiv 6 decembrie 2014 a primit sumele de 45.000 lei, respectiv 50.000 lei, prin intermediari, în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, respectiv aprobarea atribuirii către firma Asociaţia pentru Dezvoltare, Inovaţie, Cultură şi Antreprenoriat (ADICA) Călăraşi, prin procedură directă, a două contracte, precum şi aprobarea plăţilor aferente, după recepţionarea lucrărilor. Cele două contracte vizau elaborarea primelor două componente ale “Strategiei de dezvoltare durabilă a judeţului Buzău 2014-2020”.

    Numele lui Cristinel Bîgiu apare şi în dosarul în care fostul ministru al Internelor Cristian David este acuzat că ar fi luat mită 500.000 de euro pentru intervenţii în favoarea unei persoane care revendica un teren.

    Potrivit procurorilor, în 2007, Cristian David ar fi intervenit la prefectul de atunci al judeţului Buzău, Cristinel Bîgiu, în vederea stabilirii dreptului de proprietate în cazul unui teren de 15 hectare din municipiu, de către Comisia Judeţeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

  • Băsescu: Poziţia exprimată de CSM m-a revoltat. Nu sunt duşmanul justiţiei, ci doar al făţărniciei

    “Poziţia exprimată ieri de CSM în ceea ce mă priveşte m-a revoltat. A fost prea mult pentru ca un om care a militat zece ani şi o voi mai face încă zece în favoarea continuării proceselor de consolidare şi îmbunătăţire a funcţionării justiţiei”, a scris Băsescu pe Facebook.

    El a adăugat că nu este “duşmanul justiţiei, ci doar al făţărniciei exprimată prin liderii ei”.

    “În ultimele luni, se prezintă o justiţie imaculată eludând realitatea şi încercând să se «vîndă» românilor perfecţiunea sistemului. Această perfecţiune este o minciună. Ea nu există, chiar dacă faţă de 2004 s-au făcut progrese uriaşe, preponderent pe zona de luptă anticorupţie. De fapt asta mă îngrijorează, tentaţia de a crede că s-a terminat procesul de reconstrucţie în justiţie”, continuă fostul preşedinte.

    Traian Băsescu susţine în continuare, că “mai mult, oricine nu recunoaşte perfecţiunea este introdus în malaxorul de propagandă al Inspecţiei Judiciare şi al CSM şi admonestat public pentru prejudicii aduse justiţiei”.

    “A trebuit să suport admonestările publice şi exagerările cât timp am fost preşedinte. Nu sunt dispus să fac acelaşi lucru şi acum, când am devenit un cetăţean oarecare ce beneficiază de libertatea de exprimare. Mă gândesc doar la zecile de mii de foşti proprietari care au fost batjocoriti mulţi ani prin instanţe, fără a-şi redobîndi proprietăţile, mulţi dintre ei fiind siliţi să-şi vândă drepturile litigioase către samsari. N-a contat că era vorba de păduri, terenuri agricole, case sau terenuri prin marile oraşe. Mai mult, samsarii au fost serviţi «la cheie» în procesele de restituire în instanţe spre deosebire de foştii proprietari. Oare nu aşa a apărut un Stelu sau un clan Cîrpaci ? Oare de ce a trebuit să inventăm sisteme de retrocedare administrativă şi acelea afectate de corupţie dacă justiţia ar fi funcţionat ? Public se prezintă bilanţuri cu arestaţi şi condamnaţi în lupta anticorupţie şi este foarte bine. Dar pe cînd şi un bilanţ cu daunele provocate de justiţie în procesul de restituire al proprietăţilor ? Pe cînd un bilanţ cu condamnările la CEDO ?”, mai scrie Băsescu.

    El îşi încheie postarea spunând că “MCV trebuie să continue”.

    Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi-a însuşit, în şedinţa de miercuri, mai multe rapoarte ale Inspecţiei Judiciare (IJ) privind afirmaţii făcute de Traian Băsescu şi Elena Udrea, care au afectat prestigiul justiţiei.

    Oficiali din cadrul Inspecţiei Judiciare au declarat, luni, pentru MEDIAFAX, că s-a ajuns la concluzia că, în ultima perioadă, cei doi au făcut declaraţii ce au afectat independenţa magistraţilor şi prestigiul actului de justiţie.

    CSM a sesizat, în 7 aprilie, Inspecţia Judiciară cu privire la declaraţiile făcute de Traian Băsescu în emisiuni televizate şi afirmaţiile Elenei Udrea pe contul său de Facebook.

    “Ca urmare a declaraţiilor lansate în spaţiul public de către domnul Traian Băsescu în cadrul emisiunilor ‘Ultimul Cuvânt’- 31 martie 2015 – şi ‘X-PRESS’ – 6 aprilie 2015 -, difuzate la postul de televiziune B1 TV, precum şi a mesajului postat pe contul de Facebook al doamnei Elena Gabriela Udrea în data de 2 aprilie 2015, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii a sesizat Inspecţia Judiciară în vederea efectuării de verificări cu privire la apărarea independenţei sistemului judiciar, potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind CSM, republicată cu modificările şi completările ulterioare”, conform unui comunicat de presă al CSM.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu declara, în 6 aprilie, la B1, că nu îi sună pe Florian Coldea, Codruţa Kovesi şi Livia Stanciu “din silă”, pentru că “sunt artizanii acestui mod răvăşit de a a face justiţie, fără respect pentru cel care nu este condamnat”, adăugând că “vor să mai rămână cinci mandate”.

    În 31 martie, la emisiunea “Ultimul Cuvânt”, Băsescu a vorbit de o “guantanamizare” a României, cu referire la activitatea procurorilor, care i-ar ameninţa pe cei anchetaţi cu arestul până spun ce a declarat denunţătorul.

    Elena Udrea, prin intermediul echipei de comunicare, a scris pe Facebook că “toţi oamenii care sunt chemaţi la DNA sunt întrebaţi, într-o formă sau alta, dacă ştiu ceva ce ar putea să o incrimineze”, scopul final fiind acela de a se genera, cu orice cost, noi şi noi dosare penale, fără să se ţină cont de probe sau de faptul că “toate aceste denunţuri ar fi făcute sub presiune”.

    Într-o altă postare, Udrea mai spune că măsura arestului preventiv “s-a transformat în mâinile unor anchetatori într-o formulă primară de intimidare şi presiune asupra celor cărora le este aplicată”.

    CSM a ajuns la concluzia că aceste afirmţii “sunt nefondate şi aduc atingere independenţei şi imparţialităţii magistraţilor care instrumentează cauzele respective, precum şi prestigiului justiţiei, prin subminarea încrederii cetăţenilor în corectitudinea actului de justiţie”.

    Plenul Consiliului a apreciat că declaraţiile lui Traian Băsescu, dar şi postările Elenei Udrea “au depăşit limitele admisibile ale discursului public politic şi ale libertăţii de exprimare”.

  • GREVĂ GENERALĂ în administraţia publică locală: Peste 32.000 de funcţionari, din 36 de judeţe, solicită creşteri salariale

    Valer Suciu a declarat, joi, la Cluj-Napoca, presei, că revendicările sindicaliştilor erau cuprinse în promisiunile electorale cu care actualul guvern a câştigat alegerile, dar acestea nu au fost onorate, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    ”Guvernul actual a câştigat alegerile cu nişte promisiuni electorale, iar toate revendicările noastre erau cuprinse în aceste revendicări. Au trecut trei ani şi nu au realizat nimic. Acum avem doar două revendicări minime – acordarea tichetelor de masă şi creşteri salariale de 10 la sută pentru salariaţii din administraţia publică locală. La greva generală de o zi declanşată de FNSA în administraţia publică locală participă peste 32.000 de persoane din 36 de judeţe”, a spus Suciu.

    La grevă participă funcţionari de la primăriile din 2.800 de comune şi 30 de municipii, precum şi din 20 de consilii judeţene, nefiind adunate semnături de grevă din judeţele Dolj, Olt, Teleorman, şi Călăraşi.

    În cazul în care revendicările nu vor fi soluţionate, Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie va organiza în 27 mai un miting la Bucureşti, în Piaţa Victoriei, urmând să strângă semnături pentru declanşarea unei greve generale pe termen nedeterminat în luna octombrie.

    La Cluj-Napoca, primăria este închisă din cauza grevei generale, funcţionarii instituţiei stând în birouri unde citesc ziare şi povestesc, singurele servicii asigurate fiind cele de la biroul de decese, naşteri şi căsătorii şi un ghişeu de amenzi care trebuie plătite în 24 de ore.

    Liderul Sindicatului ”Civitas” din Primăria Cluj-Napoca, afiliat FNSA, Remus Mureşan, a declarat, joi, că acţiunea de protest nu este îndreptată împotriva cetăţenilor.

    ”Salariaţii din Primăria Cluj-Napoca, membri şi nemembri de sindicat, sunt, joi, în grevă generală pe toată durata zilei. Asta înseamnă că nu va lucra nimeni, primăria fiind închisă. Angajaţii stau în birouri, citesc ziare şi discută. Am pus pe uşi afişe cu «Grevă generală» pentru ca lumea să ştie. Nu este o acţiune îndreptată împotriva cetăţenilor, ci una care priveşte acordarea unor drepturi pentru salariaţii din administraţia publică locală. Se asigură doar serviciile de la biroul de naşteri, decese şi căsătorii, şi un ghişeu unde se pot plăti amenzile de 24 de ore”, a spus Mureşan.

    Potrivit acestuia, la greva generală participă circa 800 de membri de sindicat din Primăria Cluj-Napoca, dar şi funcţionarii care nu sunt membri de sindicat.

    Nici la centrala telefonică a Primăriei Cluj-Napoca nu se răspunde, centralista susţinând că a primit câteva zeci de apeluri în prima jumătate de oră de la începutul programului de lucru.

    “Sunt şi eu în grevă, nu răspund la telefon. Am intrat în grevă pentru că ne descurcăm greu cu banii, eu am o vechime de 38 de ani în muncă, sunt cea mai veche centralistă a Primăriei, şi am un venit de 1.500 de lei”, a spus Nuţa Mogoş.

    La Direcţia Tehnică, un referent citeşte un ziar, în timp ce colegii lui discută în birou.

    “Studiem presa şi vrem să fim alături de toţi susţinătorii cauzelor celor din administraţia public. Am avut drepturi acordate care nu au fost puse în practică. Ni s-au aprobat tichete de masă, dar nu s-a pus în practică. În situaţia de faţă, ne descurcăm greu cu banii din salariul de bugetar, pe perioada iernii trebuie să facem mari economii. Iarna umblu îmbrăcat în casă, şi aşa şi dorm. Nu îmi permit să fac 22 de grade în casă”, a spus Traian Capotă care a adăugat că are un salariu de 1.400 de lei după o vechime în muncă de 33 de ani.

    În timpul grevei generale din administraţia locală, preşedintele Klaus Iohannis va discuta, la Palatul Cotroceni, de la ora 11.00, cu liderii Blocului Naţional Sindical, Confederaţiei Naţionale Sindicale “Cartel Alfa”, Confederaţiei Sindicale Meridian, Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor Libere din România – Frăţia şi Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România.

    FNSA a declanşat, în luna ianuarie, conflictul colectiv de muncă, a înştiinţat Guvernul despre acest lucru, iar în luna februarie a organizat o grevă de avertisment, care a presupus întreruperea programului de lucru timp de o jumătate de oră în primării, consilii judeţene şi instituţii subordonate acestora.

    Guvernul propune, într-o nouă lege a salarizării, un salariu minim brut de 1.200 lei şi unul maxim brut de 22.000 lei, repartizate pe cinci clase de salarizare, sindicatele acuzând însă Executivul de incompetenţă pentru faptul că introduce eronat unele profesii în categoria meseriilor necalificate.

    Cele cinci clase de salarizare ar urma să includă de anul viitor, conform propunerii guvernamentale, persoanele necalificate, cu un salariu minim brut de 1.200 lei, persoanele cu studii medii sau care au absolvit şcoli profesionale, fără bacalaureat, persoanele cu studii medii cu bacalaureat, persoanele cu studii superioare de scurtă durată (precum asistent medical, arhivar, grefier) şi persoanele cu studii superioare de lungă durată (precum medicul, profesorul, dar şi preşedintele ţării, parlamentarul şi ministrul), pentru această ultimă categorie fiind propus salariul maxim, de 22.000 lei brut.

    Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a anunţat recent că numărul claselor de salarizare din sistemul bugetar va fi redus de la 111 la doar 5 clase, proiectul legii salarizării urmând să fie finalizat până la sfârşitul anului.

    La sfârşitul lunii ianuarie, Guvernul a decis înfiinţarea unui grup de lucru care să revizuiască Legea salarizării unitare, astfel încât noile prevederi să fie aplicate începând cu anul viitor.

    Conform Ministerului Muncii, din 1.186.000 de bugetari, circa 923.000 au un salariu net sub 1.250 lei, iar majorarea salariului minim pe economie a condus în sectorul bugetar la suprapunerea unor clase de salarizare, fapt ce necesită o corecţie.

    Legea-cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost aprobată în 2010, cu un eşantion reprezentativ de 260 posturi din toate domeniile de activitate, iar pe baza evaluării acestui eşantion a fost creată o nouă ierarhie a posturilor, atât între domeniile de activitate, cât şi în cadrul aceluiaşi domeniu.

    Raportul dintre salariul minim şi cel maxim în sectorul bugetar a fost stabilit de la 1 la 15, numărul claselor de salarizare a fost limitat la 110, iar sporurile, compensaţiile, primele şi indemnizaţiile au fost plafonate astfel încât salariul de bază să constituie partea majoritară a câştigului.

    Din cauza constrângerilor financiare, salariile personalului bugetar nu au putut fi însă stabilite niciodată prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare cu valoarea de referinţă, astfel încât până în prezent au fost păstrate salariile avute anterior intrării în vigoare a Legii-cadru.

  • Un adolescent în vârstă de 15 ani, găsit în viaţă la cinci zile după cutremurul din Nepal

    Echipele de salvare americane l-au scos pe adolescent de sub dărâmături într-un moment în care speranţa găsirii unor supravieţuitori a început să scadă simţitor. Mulţimea l-a primit cu aclamaţii în timp ce era scos pe targă, cu faţa acoperită de praf. Şeful echipei, Andrew Olvera, a declarat că băiatul a fost prins între două etaje prăbuşite.

    Între timp, ascensiunile pe Muntele Everest vor fi reluate săptămâna viitoare, în pofida faptului că avalanşele generate de cutremur au provocat moartea a 18 persoane. Dar şeful departamentului pentru turism, Tulsi Gautam, a sfătuit alpiniştii să renunţe la expediţii, afirmând că sunt în curs lucrări de reparaţii.

    Între timp, locuitorii sunt tot mai nemulţumiţi de întârzierile în distribuirea ajutorului. Aproximativ 200 de persoane au protestat în faţa Parlamentului din capitala Kathmandu, cerând mai multe autobuze pentru a merge la casele lor.

    În satul Sangachowk, unul dintre cele mai afectate şi situat la aproximativ trei ore de mers cu maşina de capitală, numeroşi săteni furioşi au blocat drumul cu pneuri. Mulţimea a oprit două camioane care se îndreptau către Kathamandu şi transportau orez, tăiţei şi biscuiţi. Ulterior, oamenii au blocat o coloană de trei camioane de armată cu provizii suplimentare, generând o confruntare cu soldaţii înarmaţi.

    “Guvernul nu ne-a dat nimic de mâncare”, a declarat Udhav Giri, în vârstă de 34 de ani. “Camioanele care transportă orez trec pe aici şi nu se opresc. Toate alimentele se duc către sediul central”, a declarat el.

    Ministrul nepalez al Comunicaţiilor, Minendra Rijal, a recunoscut că autorităţile au făcut greşeli, afirmând: “Este un dezastru la o scară fără precedent. Au fost unele slăbiciuni în gestionarea operaţiunilor umanitare”.

    Numărul persoanelor decedate în Nepal a crescut la aproape 5.500, iar alte 10.000 au fost rănite. Lor li se adaugă 80 de victime înregistrate în India şi Tibet. Premierul Sushil Koirala a avertizat că bilanţul victimelor ar putea ajunge la 10.000, pe măsură ce se vor primi informaţii din zonele izolate.

  • Kremlinul a confirmat o întâlnire a lui Putin cu Merkel pe 10 mai, la Moscova

    “Este adevărat, o aşteptăm pe cancelarul german pe 10 mai la Moscova. Merkel şi Putin vor avea discuţii în format restrâns şi extins, la Kremlin”, a confirmat Dmitri Peskov pentru presă.

    Cei doi lideri vor susţine o conferinţă comună de presă după întrevedere, a adăugat el.

    Purtătorul de cuvânt al Guvernului german, Steffen Seibert, a anunţat marţi că Angela Merkel va efectua pe 10 mai o vizită la Moscova, pentru a onora memoria celor ucişi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

    Putin şi Merkel vor depune coroane de flori la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Moscova, a anunţat Berlinul.

    Moscova va organiza pe 9 mai ceremonii cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la victoria împotriva Germaniei naziste. Cel puţin 26 de lideri mondiali şi-au anunţat prezenţa la eveniment.

    Cei mai mulţi lideri occidentali nu vor merge la Moscova din cauza crizei din Ucraina. Foştii aliaţi ai Rusiei în cel de-al Doilea Război Mondial – Marea Britanie, Franţa şi Statele Unite – vor fi absenţi de la eveniment. Parada militară din Piaţa Roşie ar urma să fie cea mai mare organizată vreodată.

    La defilare vor participa 15.000 de militari ruşi şi 1.300 de militari străini, inclusiv garda de elită sârbă, garda chineză de onoare şi grenadieri indieni. Vor participa, de asemenea, 200 de vehicule blindate şi 150 de avioane de luptă.

    Printre demnitarii străini care vor fi prezenţi la paradă se numără liderii chinez şi nord-coreean, precum şi premierul grec de stânga Alexis Tsipras.

  • Rusia abandonează pe orbită un vehicul spaţial care trebuia să aprovizioneze ISS

    Această informaţie, care marchează un nou eşec pentru programul spaţial al Rusiei, a fost anunţată miercuri de Agenţia spaţială rusă, Roscosmos. Un vehicul spaţial de tip cargo Progress M-27M, care avea la bord o încărcătură de aproape trei tone, nu a reuşit să se conecteze la ISS, din cauza unor probleme tehnice apărute la scurt timp după ce a fost lansat, marţi dimineaţă, de pe cosmodromul Baikonur din Kazahstan, a precizat Igor Komarov, directorul Roscosmos.

    Igor Komarov a prezentat o listă cu problemele tehnice care au făcut ca acel vehicul spaţial să devină incontrolabil de la sol, la scurt timp după ce a fost plasat pe o orbită intermediară.

    “Din cauza acestor probleme, zborul şi conectarea lui la ISS nu mai sunt posibile”, a adăugat oficialul rus într-o conferinţă de presă.

    Explorarea spaţială reprezintă un veritabil motiv de mândrie în Rusia, care îşi are rădăcinile în “cursa spaţială” cu Statele Unite din timpul Războiului Rece, însă prăbuşirea fostei Uniuni Sovietice a dus la scăderea fondurilor pentru programul spaţial al acestei ţări, care a suferit numeroase eşecuri în ultimii ani.

    Disputele dintre marile companii industriale şi numeroasele acuzaţii de corupţie formulate la adresa directorilor acestora au împiedicat finalizarea cosmodromului Vostochny din Orientul Îndepărtat al Rusiei, iar Roscosmos a anunţat, săptămâna trecută, că îşi va reduce cheltuielile cu peste o treime în următorii zece ani, din cauza crizei economice cu care se confruntă această ţară.

    Costul total al acestui vehicul Progress de tip cargo şi al lansatorului său a fost de 2,59 de miliarde de ruble, a precizat pentru agenţia de presă Reuters un purtător de cuvânt de la Roscosmos.

    Datele de lansare pentru alte două vehicule Progress vor fi amânate până în al treilea sau al patrulea trimestru al acestui an, a precizat Aleksander Ivanov, director adjunct al Roscosmos.

    Vehiculul Progress M-27M, aflat în prezent în derivă pe orbită, va arde cel mai probabil la reintrarea în atmosferă, a spus Vladimir Soloviev, directorul de zbor pentru secţiunea rusească de pe ISS.

    “Traiectoria sa de coborâre indică faptul că elementele structurale ale vehiculului nu vor ajunge la suprafaţa Pământului”, a adăugat el.

    Deşeurile care ar putea supravieţui reintrării în atmosferă ar putea ajunge pe Terra între 5 şi 7 mai, însă oamenii de ştiinţă nu vor cunoaşte cu exactitate locul în care ele vor cădea, pentru încă alte două zile, a precizat Vladimir Soloviev.

    Vehiculul spaţial Progress M-27M se află în prezent la o altitudine de aproximativ 197 de kilometri deasupra Terrei, potrivit site-ului de monitorizare a sateliţilor n2yo.com. Experţii de la NASA au spus la rândul lor că nu cunosc data la care acest vehicul va reintra în atmosfera terestră.

    Actualul echipaj de la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale este alcătuit din americanii Terry Virts şi Scott Kelly, ruşii Anton Şkaplerov, Ghenadi Padalka şi Mihail Kornienko şi italianca Samantha Cristoforetti.

    Vehiculele spaţiale ruseşti Progress sunt capsule robotizate de unică folosinţă, fiind considerate un fel de “cai de povară” în rândul vehiculelor folosite pentru alimentarea ISS. Aceste vehicule au fost folosite în mod curent pentru transportul de materiale spre avanpostul orbital încă din anul 2000, când primele echipaje umane au ajuns la bordul ISS, şi au o istorie de succes. În august 2011, o defecţiune din timpul lansării a dus la prăbuşirea vehiculului Progress 44.

    Vehiculele Progress sunt echipate cu un sistem automat de navigare, Kurs, care le permite conectarea automată la ISS. Un sistem secundar, de rezervă, numit Telerobotically Operated Rendezvous Unit, le permite cosmonauţilor de la bordul ISS să preia controlul manual de la distanţă, în cazul în care apar probleme cu sistemul Kurs.

    Vehiculele spaţiale Progress au un aspect similar cu cel al capsulelor spaţiale Soyuz, fiind alcătuite din trei module, utilizate pentru transportul spre şi dinspre ISS al echipajelor umane. În locul unei capsule pentru transportul echipajului uman, vehiculele Progress includ un modul umplut cu combustibil care este utilizat de ISS pentru menţinerea pe orbita corectă.

    Aceste vehicule ruseşti sunt parte a unei flote spaţiale robotizate care livrează în mod regulat materiale către ISS. Vehicule automatizate din Japonia şi Europa sunt folosite de asemenea pentru misiuni de alimentare a Staţiei Spaţiale, dar şi vehicule comerciale construite de companiile americane SpaceX şi Orbital Sciences Corp., care efectuează misiuni pentru NASA.

    Cea mai recentă misiune de alimentare a ISS a fost efectuată de capsula fără echipaj uman Dragon, a companiei americane SpaceX, care a fost lansată pe 14 aprilie şi s-a conectat la ISS pe 17 aprilie.

    ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

    ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 400 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent celui dintr-un avion Boeing 747.