BusinessMagazin

Blog

  • Vivian Diaconescu renunta la functia executiva de la A&D Pharma

    Diaconescu va ramane in companie in functia de consultant al consiliului director, dar si in calitate de actionar. “Vivian a dat dovada de un inalt spirit antreprenorial si este unul dintre oamenii cu mare experienta in domeniul farmaceutic din Romania, dar si in regiune, dat fiind ca el a inceput dezvoltarea regionala a business-ului A&D Pharma. Ii multumim pentru toata activitatea si cei 10 ani petrecuti in cadrul companiei si ii dorim mult succes in proiectele pe care intentioneaza sa le realizeze”, a declarat Walid Abboud, presedintele consiliului director al A&D Pharma.

     

    Diaconescu a fost rescrutat in cadrul companiei in 1998 (in cadrul Farmactiv, parte a distribuitorului Mediplus, detinut de A&D Pharma), iar de-a lungul timpului a ocupat peste 14 pozitii in cadrul companiei. La inceputul anului trecut a fost numit seful diviziei nou-infiintate de marketing & sales, in urma unei reorganizari pe trei linii de business a holdingului olandez.
     

  • Se inmultesc companiile restante

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Maşinile noi, vândute la tocmeală

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Nu anulati taxa pentru ca distrugeti industria auto!

    Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro

  • Bancherii greci ofera si dobanzi de 25% la lei

    Ctiti mai multe pe www.zf.ro

  • Minimax se bucura de criza

     

    Intr-un moment cand toata lumea se intrece in previziuni rele pentru 2009, Rainer Exel, directorul general al lantului de magazine Minimax Discount, gaseste loc de optimism. “Cred ca aceasta criza va avea si efecte pozitive, cum ar fi o normalizare in anumite segmente ale pietei, cu precadere in cel imobiliar”, sustine el.
     
    De ce se refera la piata imobiliara? Din momentul infiintarii companiei, in 2005, si pana in prezent, una din principalele piedici in expansiunea lantului de magazine condus de Rainer Exel a fost pretul foarte ridicat al terenurilor. “Supraevaluarea proprietatilor imobiliare a fost, alaturi de costul ridicat al fortei de munca, unul din principalele dezavantaje ale Romaniei”, spune el, aratand ca i s-au cerut preturi de 200 de euro pe metrul patrat in anumite zone rurale. “Cu acesti bani poti cumpara lejer teren in New York, Viena sau Berlin. E absurd. Din fericire insa, proprietarii pot cere acum oricat, nimeni nu va mai cumpara”, crede Exel.
     
    De altfel, odata cu decizia de a pune bazele companiei Minimax, dupa o cariera de douazeci de ani in grupul Rewe (prezent in Romania prin lanturile Billa, Selgros, Penny Market XXL si Penny Market), dintre care patru ani in Romania, Exel a dezvoltat in paralel, alaturi de partenerii sai de afaceri, si o companie care activeaza in sectorul imobiliar si care se ocupa de achizitia terenurilor pentru magazine. Astfel, cea mai mare parte a magazinelor Minimax se afla pe terenuri proprii, restul fiind concesionate de la stat pe o perioada mare de timp.
     
    “Proiectul initial, dupa inaugurarea primului magazin, la Slatina, a fost sa deschidem minim 20 de magazine pe an”, spune Exel. Aceste estimari se bazau insa pe experienta din Ungaria, unde, ca manager de tara pentru grupul Rewe, a reusit sa deschida 120 de magazine Penny Market in doar trei ani si jumatate. A descoperit insa rapid ca socoteala din Ungaria nu se potriveste cu cea din Romania si planurile au fost revizuite radical, astfel incat la sfarsitul lui 2008 lantul Minimax a ajuns la 20 de magazine, dintre care 7 deschise in ultimul an. De fapt, nici estimarile pentru anul trecut, cand Exel spera sa deschida 15 magazine, nu au fost indeplinite; totul a depins foarte mult de constructori, terenurile fiind deja achizitionate, spune el. Pentru anul acesta au fost bugetate cel putin 10-12 deschideri de magazine noi, terenurile fiind deja pregatite. “Nu pot vedea acum finalul expansiunii pentru Minimax, sunt multe orase de peste 10.000 de locuitori unde putem merge. Toata lumea vrea sa fie peste tot si va fi foarte dificil sa ai doua-trei magazine de tip discount intr-un oras mic”, spune Rainer Exel.
     
    In prezent, cea mai mare retea de magazine de acest tip ii apartine discounterului Plus, care la sfarsitul anului trecut ajunsese la 71 de magazine, fiind estimate alte 25 de noi deschideri pentru 2009. In total, anul trecut au fost deschise in Romania 42 de magazine noi de tip discount, la care se adauga rebrandingul celor noua magazine Albinuta cumparate de catre Profi, proces ce urmeaza sa fie finalizat la sfarsitul lunii februarie.
     
    Daca anul trecut segmentul de discount avea o cota de putin peste 5% din piata bunurilor de larg consum, companiile estimeaza chiar o dublare a acesteia pana in 2010. Pe o astfel de estimare mizeaza si Rainer Exel, care pare a renunta, cel putin pentru moment, la planul de a vinde lantul Minimax, enuntat cu un an inainte.
     
    “Sunt convins ca piata va creste in favoarea discounterilor. Aceasta nu se intampla doar in Romania, iar in conditiile crizei cresterea va fi si mai mare”, crede Exel, subliniind ca deocamdata cota de piata a magazinelor cu discount este mica. Piata de discount e departe de a fi aglomerata, ceea ce lasa loc de noi intrari pe piata, cum ar fi cea anuntata de Lidl pentru 2010. Rainer Exel e convins ca vom mai asista si la alte intrari in Romania ale unor discounteri internationali.
     
    Cresterea magazinelor de discount este prognozata peste tot in lume. Milos Ryba, analist al companiei internationale de cercetare Planet Retail, a declarat pentru BUSINESS Magazin ca retailerii orientati catre preturi mici vor avea de castigat de pe urma incetinirii cresterii economice. “Pe piata romaneasca, Carrefour, Kaufland si Penny ar putea fi comerciantii care vor profita de pe urma acestei situatii, vanzarile lor urmand probabil sa creasca mai repede decat cele ale competitorilor”, e de parere Ryba. Analistul Planet Retail crede ca in urmatoarea perioada vor avea de pierdut in special micii comercianti din comertul traditional, incapabili sa ofere consumatorilor produse mai ieftine sau preturi promotionale.

     

  • Medic ieftin, caut spital privat

    “Recent m-a sunat un prieten sa-mi spuna de prietena lui, medic in Franta, care la intoarcerea in tara ar vrea sa discute despre o posibila angajare la noi”, spune Sergiu Negut, directorul executiv al Centrului Medical Unirea (CMU), una dintre principalele companii de pe piata serviciilor medicale private. CMU nu este la prima discutie de acest gen; pana acum, compania fondata de Wargha Enayati, un medic german stabilit in Romania, a reusit sa repatrieze zece medici plecati sa studieze sau sa profeseze in strainatate.

    Unii dintre ei si-au continuat activitatea profesionala, iar altii au fost adusi in functii executive, asa cum este cazul lui Iosif Niculescu, directorul maternitatii CMU, inaugurata la sfarsitul lui 2008. Specializat in obstetrica-ginecologie, el isi incepe activitatea profesionala in 1982, iar dupa zece ani emigrezeaza in strainatate, in Africa de Sud si mai apoi in Germania, de unde revine in 2008 pentru a se ocupa de noul spital CMU.

    Dincolo de motivele personale care au avut mult de cantarit in decizia sa, intoarcerea lui Niculescu ar fi fost foarte putin probabila acum cativa ani, cand a inceput exodul medicilor in strainatate; cat despre sistemul medical privat, acesta era prea putin dezvoltat pentru a se constitui intr-o alternativa serioasa la oferta celui public. Acum insa, situatia se poate schimba. Nivelul salariilor din sistemul privat de servicii medicale, desi nu ajunge la cel din Occident, pare sa fi devenit suficient de atragator pentru a-i convinge pe unii medici sa revina in Romania. Castigul lunar intr-o clinica privata din Romania se poate situa astazi intre 3.000 si 4.000 de euro, dar poate sari si de 10.000 de euro in cazul unui specialist cu experienta mare, indica datele din piata. Companiile din domeniu evita sa confirme o suma sau alta; putem insa face usor o comparatie daca urmarim grupurile virtuale de discutii ale medicilor.
     
    “Orientativ, un medic la apogeul carierei are un salariu de 5.000-10.000 de euro net”, spunea un utilizator al unui forum dedicat romanilor care traiesc in Franta, intr-un mesaj postat in 2007. Dar, atragea el atentia, este vorba despre veniturile doctorilor francezi, nu despre cele ale emigrantilor, care au mai putina experienta acolo si deci un salariu mai mic. Chiar si asa, foarte marile decalaje de acum un deceniu dintre Occident si sistemul privat din Romania s-au mai estompat. Optiunea de a se intoarce sa lucreze la stat aproape ca nici nu este luata in calcul de medicii repatriati, in conditiile in care remuneratiile in acest caz sunt net inferioare – mai putin de 300 de euro pentru un medic cu experienta minima.
     
     “Medicii din sistemul privat sunt mai bine platiti decat cei de la stat, pentru ca noi trebuie sa le acoperim acestora din urma si spagile. In plus, la stat sunt niste grile foarte stricte – statul nu poate plati mai bine un medic care a facut un stagiu de pregatire in Franta, de pilda, dar noi putem”, afirma directorul executiv al CMU. Bineinteles ca nu ne putem astepta la valuri de repatriati in domeniul sanitar, dar numarul CV-urilor depuse in tara a crescut in ultima perioada, spune Negut.

    Sa fie de vina criza financiara? Marii jucatori din piata nu confirma ipoteza, dar sustin ideea ca actualul context economic ar putea pune frana migratiei catre Occident a cadrelor medicale. Cele mai recente statistici ale Colegiului Medicilor din Romania, care dateaza din toamna lui 2008, arata ca 4% dintre medici (dintr-un total de circa 47.000) au solicitat aprobarile necesare pentru a pleca sa lucreze in strainatate – o pondere alarmant de ridicata, potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), pentru care un nivel de 2% inseamna “cod rosu”, adica un temei suficient pentru ca intregul sistem sanitar sa intre in criza.

     
    De altfel, criza e un cuvant deseori folosit cu referire la sistemul sanitar, in alt context decat cel economic actual, pentru ca sanatatea in general nu este un sector care sa fie puternic afectat de criza financiara. Totusi, stagnarea sau scaderea veniturilor populatiei va lovi mai ales furnizorii privati de servicii medicale, pentru ca o restrangere a veniturilor va insemna renuntarea la acele cheltuieli care nu sunt considerate de stricta necesitate. In aceasta categorie ar putea fi incluse si serviciile medicale, cu atat mai mult cu cat nu exista un pachet minim bine definit de servicii oferite gratuit de catre stat. Teoretic, aproape orice serviciu medical poate fi decontat de Casa Nationala de Asigurari si, deci, furnizorii de servicii medicale nu-si pot construi o oferta realmente complementara celei din spitalele publice.
     
    Impactul crizei va fi mai puternic resimtit la nivelul cumpararii de noi abonamente de tip corporatist (unde companiile platesc pentru abonamentele angajatilor), segment in care CMU este lider. “In ceea ce priveste cheltuielile pe termen lung, este posibil sa se reduca achizitiile de noi abonamente pentru companii. Sa tinem cont ca pana nu de mult companiile angajau, angajau, dar din toamna am observat ca aceasta nu se mai intampla”, declara Negut. El estimeaza ca piata de profil a crescut in 2008 comparativ cu anul precedent cu 20-30%, pana la circa 400 de milioane de euro, iar pentru 2009 prognozeaza, cu prudenta, un avans de 15-20% – “si e o estimare numai pana in noiembrie, intr-o perioada cand inca nu am vazut aproape nimic din recesiune”.  
     
    Ei s-au intors in tara






  • Distributia IT ramane in urma

     “In cel mult cinci ani vom vedea o dublare a pietei, urmand ca in alti sapte sau opt ani distributia IT sa ajunga la 4 miliarde de euro, in conditiile unei cresteri anuale de 20%, poate chiar 25%”, spunea in 2007 Iulian Stanciu, directorul general al Asesoft Distribution, al patrulea cel mai mare distribuitor IT din Romania dupa cifra de afaceri. Optimismul lui Stanciu avea atunci la baza experienta ultimilor ani, cand industria a crescut nestingherita, dar si perspectiva ca Romania ar deveni in curand o piata interesanta pentru distribuitori de talie mondiala, care ar putea astfel intra in competitie. De atunci s-au schimbat multe.

    Anul trecut s-a incheiat prost, dupa ce toti principalii distribuitori IT si-au revizuit asteptarile de crestere, iar ultimul trimestru, in mod obisnuit un sezon de varf, pana acum nu s-a aratat favorabil vanzarilor. Pe langa volatilitatea cursului valutar, una dintre cele mai mari probleme acuzate de companiile de distributie o reprezinta stocurile. In lipsa finantarilor si a cresterii sau macar a men­ti­nerii nivelului de consum, multi dintre retaileri au ramas cu stocuri foarte mari, pe care acum se afla in incapacitatea de a le plati.
     
    “Cred ca deja nu se mai poate pune problema incetinirii ritmului de crestere pentru 2009. Piata va fi in scadere, chiar una foarte mare, probabil undeva in jurul a 30%”, corecteaza Stanciu optimismul cu care a privit pana acum industria, anticipand ca 2009 va aduce pentru distribuitori o scadere considerabila a comenzilor, pe fondul micso­rarii vitezei de rotatie a stocurilor in retail.
     
    Stanciu a taiat 10 milioane de dolari (7,7 milioane de euro) din cifra de afaceri bugetata pentru anul trecut, pana la 125 de milioane de dolari (96,8 milioane de euro), asteptand totusi o crestere fata de 2007 de aproximativ 20%. Explicatia pentru cei 20% ar fi ca Asesoft a facut in permanenta “curatenie” in randul angajatilor, acum compania lucrand cu 90 de oameni, si a cautat sa adauge mereu in oferta produse cautate pe piata, care sa asigure un rulaj pozitiv. Spre exemplu, in gama monitoarelor si a televizoarelor cu ecran plat, care asigura 17,5% din afacerile Asesoft, dar care au inregistrat o scadere de 9% a vanzarilor in trimestrul al treilea, compania a adaugat si brandul LG, iar in gama notebook-urilor a semnat un contract cu Dell, o mare parte din stocul initial fiind deja vandut.
     
    Altii insa reduc numarul de branduri distribuite. Tornado Sistems, spre exemplu, distribuie acum 21 de branduri, fata de 30, cate erau in toamna anului 2007, printre brandurile puse in asteptare numarandu-se Kodak sau BenQ, adica din cele orientate spre consumatori care in contextul crizei si-au redus interesul fata de asemenea produse. Astfel de ajustari nu sunt insa intotdeauna o decizie voluntara a managementului companiei, ci si un efect al schimbarii strategiei producatorilor, care reduc la randul lor numarul partenerilor prin intermediul carora isi distribuie produsele pe piata romaneasca.
     
    “Criza inseamna pentru noi o scadere a businessului, care atrage in mod automat o redesenare a structurii companiei”, conchide John Cusa, directorul executiv al Tornado Sistems, cu mentiunea ca intreaga piata va trece printr-un proces de reorganizare si consolidare, care va avea drept rezultat restrangerea numarului competitorilor si orientarea unora dintre ei pe nise. Cusa s-a intors la carma companiei dupa un an de pauza, timp in care aceasta pozitie a fost ocupata de Gerald Maier, un austriac adus de Eugen si Liviu Lepadatu, proprietarii Tornado Sistems, pentru a reorganiza compania la nivel intern, prin redefinirea departamentelor, optimizarea procedurilor si cresterea nivelului de comunicare intre angajati.

    Viziunea lui Maier a fost insa prea putin adaptata contextului pietei romanesti, asa incat, daca la nivel intern compania are acum o serie de procese mai bine puse la punct, in ce priveste pozitia pe piata distributiei IT, rezultatele nu au fost pe masura asteptarilor. Maier nu a intuit perioada dificila ce avea sa se instaleze in economie si nu a actionat in consecinta cu privire la liniile de business ale Tornado Sistems. “Acum, criza ne-a pus in garda, mai ales ca greul de-abia acum urmeaza. Asa se explica si de ce am facut curatenie printre branduri”, spune Cusa.

     
    Compania a redus si din personal, dar numai din randul angajatilor care se ocupau de brandurile puse in asteptare de Tornado Sistems. Este vorba despre o diminuare cu 30% a numarului de angajati, pana la 120, compania nemaiavand in plan alte disponibilizari. “Doar daca lucrurile se mai inrautatesc, exista posibilitatea sa mai renuntam la unele branduri, ceea ce ar face necesara reducerea in continuare a personalului”, apreciaza directorul companiei de distributie.
     
    Cusa trage linie si se declara totusi multumit de faptul ca Tornado Sistems nu va inregistra o scadere a afacerilor. Este drept, ajustarea asteptarilor si-a facut loc si in cazul sau: de la 130 de milioane de euro, cat planificase initial, directorul companiei anticipeaza o stagnare a afacerilor fata de 2007 in jurul cifrei de 90-95 de milioane de euro, situatie in care compania ar urma sa se afle si anul acesta. In schimb, intr-o piata unde marjele de profit scad din ce in ce mai mult, media fiind acum in jur de 1%, Cusa crede ca in 2009 compania va inregistra o marja neta de cel putin 2%. “Este efectul strategiei de a pastra numai brandurile strategice, care ne aduc in continuare vanzari bune”, sustine el.

     

  • Sfaturi la vreme de criza

     

    Doua scenarii se profileaza pentru piata de consultanta in acest an. Unul ar presupune trunchieri de bugete si o franare brusca a afacerilor, mai ales acolo unde ele au incetinit deja serios, cum se intampla in zona imobiliara. Celalalt ar putea conduce la o continuare a cresterii afacerilor gratie nevoii stringente de consultanta, in aceasta perioada, a managerilor din varii sectoare, pusi in fata unor decizii importante.
     
    Cel mai probabil va continua linia de crestere din anii precedenti in ciuda crizei, apreciaza Nicolae Iordache Iordache, managing partner al propriei firme de consultanta, ce-i poarta numele, si fost country manager al Richter Gedeon, subsidiara locala a producatorului ungar de medicamente Gedeon Richter. Iordache admite totusi ca reactia managerilor va fi foarte lenta si pe alocuri paradoxala, pentru ca nu avem in memoria noastra recenta experienta unei astfel de crize: “Ma astept ca destui manageri sa vada consultanta ca pe o cheltuiala de lux si sa o trateze ca atare”.Prin urmare, pariul este daca managerii romani vor mai apela la consultanta si in situatii dificile, asa cum au facut-o cat timp economia “a duduit”. Teoretic, daca in vremuri de crestere a economiei, consultanta “a fost si va fi o arma taioasa”, la vreme de criza ar trebui sa fie “bandajul managerilor”, spune Mihai Ghyka, fost manager general al InBev, cel care a cochetat cu ideea unui start-up in coaching alaturi de fostul sau coleg Liviu Irimia (demisionat din pozitia de director de marketing al InBev dupa trei luni de la plecarea lui Ghyka). “De regula, conducatorii multinationalelor beneficiaza oricum de corporate, in schimb managerii societatilor autohtone se regasesc singuri in mijlocul furtunii, cu decizii greu de luat, deci apelul la consultanti vine intr-un mod firesc, ca o necesitate de validare a propriilor idei”, spune Ghyka, care crede ca serviciile de consultanta, indiferent de aria de expertiza, vor avea cautare si in acest an.
     
    Proiectul de start-up al lui Ghyka si Irimia nu s-a concretizat si se afla momentan in asteptare, iar de curand Liviu Irimia a acceptat fotoliul de director general al producatorului de ape minerale Lipomin. “Faptul ca piata de consultanta ar fi prea aglomerata nu a reprezentat decat un motiv minor pentru amanarea proiectului. Ea nu va creste si nici nu cred ca va scadea in 2009, dar in perioada asta e intelept sa lasam sa mai treaca un timp; nu am renuntat de tot la idee”, spune Irimia.
     
    Un proiect care, in schimb, s-a concretizat a fost lansarea, la finele lui 2008, a NNDKP Consultanta Fiscala, companie afiliata NNDKP, liderul pietei de avocatura (dupa cifra de afaceri). “Eu si Alina (Alina Timofti, fosta colega din Ernst & Young, actualmente partener in noua companie – n.red.) suntem in acest business de peste zece ani si am vazut si vremuri bune, in ultimii ani, si mai putin bune, in 2000-2002. Din pacate, acum sesizam semnale ce ne amintesc de inceputurile anilor 2000”, spune Marius Ionescu, partener al NNDKP Consultanta Fiscala. “Anul 2009 va oferi insa posibilitatea cimentarii relatiei consultant-client. Diferenta o va face consultantul care cunoaste foarte bine businessul clientului si va reusi sa fie langa client, oferindu-i ajutor in vremuri mai putin bune.”
     
    Dupa Alina Timofti, daca e sa vorbim de o schimbare in consultanta in 2009, aceasta il va viza pe consultantul insusi, care nu trebuie sa mai astepte sa fie intrebat, ci va trebui sa vina chiar el cu solutii catre clienti. “Aici va sta succesul unei firme de consultanta, iar aceasta inseamna oameni valorosi, pentru ca vorbim despre un business ce nu poate creste fara atragerea unor resurse umane de calitate.” Urmand logica ei, putem anticipa ca anul acesta va fi unul al investitiilor in specialisti. “In mod normal, acum ar trebui investit foarte mult in resurse umane”, confirma Nicolae Iordache Iordache.
     
    De unde au venit, respectiv vor veni acesti specialisti? In ultimii ani, o serie de middle si top manageri locali au preferat sa-si parasesca pozitiile din marile corporatii, fie pentru fotolii in companii mai mici, mai dinamice, fie de cele mai multe ori pentru a deveni consultanti – financiari, fiscali sau de business. I-au atras deopotriva o mai mare independenta, mai mult dinamism in luarea deciziilor si, fireste, trecerea de la statutul de angajat la cel de antreprenor. Puse cap la cap, argumentele acestea s-au tradus in cifre: sute de firme de consultanta (numita aici generic, in toate ariile sale de expertiza) au invadat piata, dintre care foarte multe au sau au avut pana anul trecut afaceri infloritoare. Asa a procedat si Cosmin Alexandru, fost director al GfK Romania, actualmente managing partner al Brandivia si partener in proiectul educational Erudio, care crede ca managerii intrati in consultanta in 2008 sunt cei pentru care munca intr-o corporatie a generat acumulari profesionale care, la un moment dat, au fost plafonate de posibilitatile de cariera in mediul corporatist.
     
    “Sunt oameni care simt ca au de oferit mai mult”, spune el: “Aceasta tendinta a fost incurajata si de faptul ca in 2007 si prima parte a lui 2008 au venit si s-au dezvoltat in Romania foarte multe companii, in varii domenii, care aveau nevoie de o expertiza pe care nu o puteau acoperi doar cu propriii angajati, data fiind penuria de forta de munca bine calificata si cu experienta relevanta.”
     
    Echipa de taxe de la NNDKP Consultanta Fiscala s-a format tot din oameni plecati de la o multinationala: din zece membri ai echipei, cinci au venit de la Ernst & Young: un executive director, un senior manager, doi manageri si un senior consultant. Activitatea este condusa de un consiliu al celor trei parteneri: Marius Ionescu, Alina Timofti si Ana-Maria Miron, cea care conducea si inainte practica de taxe a NNDKP. De ce ar pleca insa cineva de la o companie de talia Ernst & Young? Un motiv pentru care munca in Big Four nu mai este atat de atractiva este ca in urma reglementarilor din ultimii ani, companiile de audit nu mai pot presta si alte tipuri de servicii pentru clientii lor. Un altul e pur si simplu cel al veniturilor: spre exemplu, echipa transferata de la E&Y, fiind experimentata, superviza venituri cu mult mai mari decat cele luate in discutie acum de noua companie, insa toti membrii ei castiga mai bine aici.

  • Harta geostrategica a gazului

     

    De cand a inceput criza gazelor, lui Valeriu Binig i se pare ca s-a intors in timp. Mai precis, in anii ‘70, cand autoritatile romane oscilau intre a construi sistemul energetic pe baza de curent electric sau pe baza de gaz. Existenta din belsug a surselor de gaz a determinat regimul comunist sa aleaga aceasta varianta: in fond, necesita mai putine investitii si era mai ieftin, iar schimbari in viitor care sa modifice aceste criterii nu se intrevedeau. Asa a ajuns apartamentul romanesc unul dintre cele mai complexe apartamente europene din punctul de vedere al intrarilor de resurse de energie: o intrare de gaz pentru bucatarie, una de agent termic, una de apa calda si alta de energie electrica. La polul opus, se afla Franta, unde totul este conectat la centrale pe energie electrica, in lipsa gazului. Lui Binig, director al departamentului de Financial Advisory din cadrul casei de consultanta Deloitte Romania, i se pare acum ca sistemul energetic romanesc este destul de complicat si nu crede in curajul vreunei guvernari de a face o schimbare radicala.
     
    Prin schimbare radicala, Valeriu Binig se refera la apropierea strategica de conceptul “apartamentului francez” si la reducerea dependentei de gazul din Rusia prin inlocuirea in cat mai mare masura a gazului cu energia electrica sau prin renuntarea la gaz in cazul unor industrii unde ar fi posibil.
     
    De aceste scenarii se leaga, intr-o mai mica sau mai mare masura, folosirea termenului de “alternative la gazul rusesc” despre care s-a tot vorbit si in acest ianuarie, cand gazul de la Gazprom nu a mai ajuns in Romania, asa cum nu a ajuns in nicio alta tara europeana. Spre deosebire de tarile vest-europene, care au alternativa gazului via Norvegia, tarile est-europene s-au descurcat cum au putut, Romania fiind unul dintre cazurile fericite.
     
    Intr-un studiu publicat la sfarsitul anului 2008, presedintele Societatii Inginerilor din Domeniul Gazelor Naturale Sibiu, Dumitru Chisalita, spunea ca Romania este norocoasa in astfel de momente atat pentru ca are resurse, dar si pentru ca cererea de gaz a scazut semnificativ in ultimii 20 de ani. (La nivelul anului ‘89, in Romania se consumau 140 de milioane metri cubi pe zi, fata de 60 de milioane metri cubi, cat se consuma astazi). “Consumul a scazut prin scaderea industriei, iar gazul existent din productia interna sau cel din import a fost mai mult decat suficient in anii ‘90 si chiar la inceputul anilor 2000, cand absenta industriei permitea asta. Acum insa, chiar daca suntem la acelasi nivel de consum cu anul 1951, este din ce in ce mai greu sa gestionam resursele”, arata studiul facut de Dumitru Chisalita.
     
    In zilele normale de iarna, gazul rusesc care ajunge in Romania poate reprezenta pana la 40% din consumul zilnic (aproximativ 20 de milioane de metri cubi), dupa cum arata datele Societatii Inginerilor din Domeniul Gazelor Naturale Sibiu. Saptamanile trecute, intrarile zilnice s-au redus pana la 4 milioane de metri cubi pe zi, apoi la 2 milioane, pana au ajuns la zero. Primele solutii au fost deschiderea stocurilor Romgaz si inlocuirea – acolo unde a fost posibil – a gazului cu pacura sau carbune. Astfel, 13 regii de termoficare din tara au trecut pe pacura, al carei pret a crescut saptamana trecuta pana la peste 300 de dolari pe tona (cu aproape 50%).
     
    La sfarsitul saptamanii trecute, pretul pe bursa de marfuri al pacurii a scazut intr-o singura zi cu 20% (vinerea trecuta ajunsese la 240 de dolari pe bursa de la Londra). Cu toate acestea, mai multe case de comert au sesizat oportunitatea si au lansat oferte de vanzare pentru pacura sau carbune. Una dintre cele mai mari oferte a fost cea a casei elvetiene de comert Vitol, care a lansat catre Romania doua vapoare de pacura, unul de 50.000 de tone, iar altul de 30.000 de tone, dar si doua vapoare de huila care ar putea ajunge in Romania la sfarsitul lunii ianuarie sau mijlocul lunii februarie.

    Vanzarile de pe bursa de marfuri au ajuns in minoritate insa saptamanile trecute, dupa ce Guvernul a dat mana libera companiilor pentru vanzarea prin negociere directa de pacura sau alti combustibili pentru incalzire (in mod normal, contractele de achizitie dintre companiile de stat si companiile furnizoare private trebuie incheiate pe bursa). In acest context, autoritatile au anuntat ca am putea rezista fara gazul rusesc timp de 60 de zile.

     
    In conditiile in care constructia sistemului energetic romanesc permite sa rezistam fara importuri maximum doua luni, intrebarea ce s-a nascut in mintea oricarei persoane care stie ca Romania are totusi si resurse de gaze si care mai stie ca sunt tari civilizate care traiesc fara gaz este cum ar arata Romania fara aceasta discutie suparata cu Estul de la fiecare inceput de an?