BusinessMagazin

Blog

  • Oglivy lanseaza OgilvyInteractive

    Noua agentie include servicii de strategie si creatie specializata pe online, management integrat al campaniilor de comunicare interactiva si dezvoltare de programe de achizitie si loializare de clienti, reprezentand o extindere a portofoliului de servicii oferite pana in prezent de Ogilvy pentru mediul digital.

     

    Prin intermediul diviziei de operatiuni a Senior Interactive, OgilvyInteractive ofera solutii complete de dezvoltare interactiva, de la concept la implementarea integrala a proiectului si mentenanta pe toata durata de viata.

     

    "Odata cu lansarea OgilvyInteractive, in parteneriat cu cea mai mare firma specializata din tara, vom extinde si perfectiona competentele noastre, oferind clientilor solutii inovative in domeniul interactiv si campanii adaptate noilor cerinte ale pietei si consumatorilor”, afirma Manuela Necula, CEO Ogilvy Group Romania.

     

    Acest parteneriat va fi coordonat de catre Mihai Tataru, managing director Senior Interactive, si de Vasile Alboiu, digital creative Director Ogilvy.

     

    "Prin joint-venture-ul dintre Ogilvy Group si Senior Interactive trecem la un alt nivel al sinergiei intre digital si ceea ce am obisnuit sa numim advertising clasic. OgilvyInteractive detine deja competente de creatie si strategie din ambele medii si o echipa de client service specializata in digital. Prin intetmediul Senior Interactive, clientii au acces la o infrastructura tehnica si de dezvoltare interactiva solida, la care se adauga know-how-ul extensiv din zona de interactive pe care Ogilvy il detine in reteaua internationala si pe care il implementam pe piata din Romania”, adauga Mihai Tataru.
     

  • CBRE: Achizitiile din Europa s-a intors la nivelul din 2004

    Astfel, volumul total de investitii din 2008 s-a ridicat la 116 miliarde de euro, un nivel comparabil cu cel inregistrat in 2004, potrivit unui raport intocmit de catre compania de consultanta imobiliara CB Richard Ellis

     

    Aproape toate pietele au inregistrat un declin in activitate in comparatie cu al treilea trimestru din 2008. "Contrastul dintre trimestrul al treilea si ultimul trimestru a fost puternic influentat de colapsul Lehman Brothers si de intensificarea crizei de pe piata creditelor, care a avut un impact negativ asupra increderii investitorilor. In plus, pana la sfarsitul trimestrului al treilea, criza creditelor a afectat intreaga economie, multe dintre tarile europene au inceput sa intre pe o curba economica descendenta, in vreme ce previziunile pentru 2009 semnaleaza recesiune", se arata intr-un comunicat al companiei.

     

    “S-a inregistrat o crestere accentuata a yield-urilor prime in intreaga Europa in ultimul trimestru al anului 2008, media situandu-se intre 30 si 40 bps. Acest aspect va reusi intrucatva sa diminueze prapastia dintre asteptarile cumparatorilor si ale vanzatorilor, pregatind scena pentru niveluri mai inalte de activitate in 2009”, a declarat Michael Haddock, Director al EMEA Capital Markets Research, CB Richard Ellis.

     

    Cu toate ca activitatea europeana de investitii in T4 a scazut cu 29% fata de al treilea trimestru, rezultatele au fost influentate pozitiv de un numar semnificativ de tranzactii incheiate inainte de sfarsitul anului. Printre acestea au existat si cateva tranzactii notabile, printre care si achizitionarea de catre HSBC a 8-16 Canada Square in Londra pentru suma de 990 milioane de euro si vanzarea portofoliului de tip sale-and-leaseback de catre doua banci italiene principale, Banca Intesa si Unicredit Group, amandoua cumuland un total de 1.65 miliarde de euro.

     

    „In Romania deja apar semnele de aliniere a strategiei developerilor la noile conditii financiare care vor domina economia mondiala pe parcursul lui 2009 ca atare am inceput sa asistam si in tara noastra la cresteri ale yield-urilor (n.r. randamentele cumparatorilor unui activ imobiliar) pentru cladiri de birouri si proiecte de retail sau industriale. Intrucat nu exista prea multe fonduri care dispun de lichiditati pentru achizitii, cei care vor dovedi flexibilitate in negocierea asteptarilor in vanzarea produsului lor vor castiga”, este de parere Alexandra Dimofte, Head of Capital Markets, CB Richard Ellis Eurisko.
     

  • DTZ Echinox: Chirii in scadere pentru spatiile comerciale semicentrale

    Potrivit acestora, comertul stradal se afla in prezent intr-o perioada de stagnare, dupa ce in prima jumatate a anului 2008, chiriile au inregistrat o crestere medie de 15% comparativ cu aceeasi perioada a lui 2007. Stablilizarea s-a produs in a doua jumatate a anului trecut, pe masura ce criza economica internationala s-a facut resimtita si pe plan local

     

    In topul celor mai scumpe zone din Bucuresti se situeaza centrul Capitalei (Bulevardul. Magheru, urmat de Calea Victoriei), zone in care s-au inregistrat chirii de 120-150 euro pe metru patrat. "Ne asteptam ca cererea pentru astfel de spatii sa stagneze si chiar sa scada pentru spatiile situate in locatii fara trafic pietonal consistent. Pentru spatiile stradale cu un vad comercial deosebit ne asteptam ca cererea sa se mentina constanta", a declarat Estera Enache, senior consultant in cadrul departamentului de retail al DTZ Echinox.

     

    In ceea ce priveste nivelul chiriilor, prima jumatate a anului 2009 ar urma sa aduca pentru zonele semicentrale, cu trafic pietonal redus, o crestere a gradului de disponibilitate si implicit la o scadere a chiriilor. "Exista in continuare cerere pentru spatiile comerciale semicentrale situate in zone cu trafic pietonal intens, dar ocuparea actstor spatii depinde si de flexibiltatea proprietarilor in negocierea preturilor", spune Oana Iliescu, sefa departamentului de retail.. Chiriile pentru spatiile comerciale stradale din zonele semicentrale din Bucuresti variaza intre 25 de euro pe metru patrat si 45 de euro pe metru patrat.

     

  • Guvernul pregăteşte plata TVA la încasarea facturii

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Rusia şi Ucraina au ajuns la un acord pe tema gazelor

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bursa, vitaminizata de companiile energetice

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum arata criza pe ecrane

    Aproximativ 61% din bugetele de promovare ale companiilor sunt directionate, in mod traditional, catre televiziuni. Restul de 40 de procente urmeaza sa fie impartit intre publicatii scrise, internet, radio, panotaj si alte metode de promovare. Este o situatie care a permis televiziunilor sa stea in fiecare an linistite: nu ramaneau cu spatiu nevandut, tarifele pe care le percepeau cresteau cu aproape 40% de la an la an, iar solicitarile erau mereu peste disponibilul pe care il aveau. Regandirea si recalcularea bugetelor de publicitate au inceput acum sa spulbere acest sentiment de liniste.

    “Au fost ani cand televiziunile primeau comenzi de 150% fata de disponibilul pe care il aveau. Acum, mesajul catre noi este dati-ne clienti, avem spatiu”, afirma Carmen Lixandru, general manager al agentiei de media buying Mediacom. A fost, spune Lixandru, primul semnal ca lucrurile incep sa se schimbe si ca televiziunile intra in goana dupa clienti. Cu toate acestea, ierarhia celor mai utilizate mijloace de promovare la care vor apela clientii va ramane aceeasi pentru inca mult timp de acum incolo.

    In continuare, televiziunea va avea cel mai puternic impact si va atinge cel mai mare numar de utilizatori, in schimbul celui mai mic pret. Radioul, internetul si outdoorul intra, in schimb, intr-o discutie diferita, iar previziunile pe care le fac oamenii care se ocupa de achizitii de spatiu media sunt destul de sumbre. Cu alte cuvinte, cine va reusi sa se mentina pe linia de plutire, fara sa spere la cresteri in 2009, poate sa se declare fericit.

    Reducerile de bugete vor afecta mediile mai sus mentionate mai mult decat in cazul televiziunilor, tocmai pentru ca nici pana acum nu atrageau investitii la fel de mari. O alta problema ar putea fi aceea ca multi dintre clientii care nu comunicau agresiv pe TV, ci mai degraba pe internet si in outdoor sunt si cei mai afectati de criza (companiile din auto si retail). Drept urmare, este de asteptat ca acestia sa nu mai genereze veniturile pe care le realizau in urma cu un an sau doi sau chiar sa dispara din randul clientilor. Pentru outdoor, de exemplu, criza din domeniul imobiliar este o lovitura extrem de puternica. “Acum patru luni, Bucurestiul era impanzit cu reclame pentru real estate. Acum nu vor mai fi. Stiu clienti care si-au stopat proiectele, deci nu mai au ce sa anunte”, comenteaza Lixandru.

    Cea mai mare problema consta insa in faptul ca mai toate companiile se afl a intr-o perioada de deriva, in care orice investitie este foarte atent analizata, iar calea cea mai buna este calea cea mai sigura, astfel incat mediile adiacente de promovare sunt lasate in plan secund. Strategia care prezinta cel mai scazut grad de risc va fi , deci, si cea mai dezirabila. O sansa pe care mediile secundare de promovare o au consta in gandirea unor oferte de vanzare care sa ofere mai mult decat o simpla expunere. Carmen Lixandru crede ca una dintre variantele la care ar putea recurge vanzatorii de spatiu media sta in crearea unor pachete de oferte mult mai complexe.

    “Ne intoarcem la perioada anilor ’40 in publicitate, cand se cumparau pachete de publicitate, pachete de sponsorizare. Companiile vor incerca sa fie prezente legandu-si numele de ceva, pentru ca nu va mai fi suficient doar sa dea spoturi; nemaifiind atatia bani in piata, vor trebui sa gaseasca niste metode mai iesite din comun, pentru ca altfel consumatorul nu le va tine minte”, spune Lixandru. Exemplele cele mai graitoare sunt cele ale brandurilor recunoscute ca unic sponsor sau sponsor majoritar al unor emisiuni sau publicatii cu notorietate. Este unul dintre avantajele pe care le au, in general, televiziunile sau presa scrisa si pe care anul acesta il vor exploata la maximum.

    Un rol foarte important il va avea, crede Alex Badila, managing director al Publicis Romania, si flexibilitatea pe care o vor dovedi toate canalele de comunicare in negocierea cu clientii, nu doar ca oportunitate de expunere, ci si ca pret. In acest sens, furnizorii de media au de luat in calcul doua strategii de actiune: fie scad tarifele pentru a atrage un numar mai mare de clienti si a-si crea un avantaj competitiv in fata concurentilor, fie isi mentin tarifele pe care le-au practicat si anul trecut, mizand pe nevoia de comunicare a clientilor mai ales intr-o perioada de criza. “Sunt anumite statii TV care isi pun problema de a pastra un anumit numar de expuneri nevandute, tocmai pentru a nu fi nevoite sa scada pretul. Acum, daca vor sa tina preturile la un anumit nivel, bravo lor, dar presiunea o sa fie destul de mare”, spune directorul general de la Mediacom.

    Deocamdata insa, televiziunile, cel putin, au anuntat tarife mai mari decat anul trecut, chiar daca se asteapta si la o concurenta mai mare pentru atragerea clientilor. “Daca vorbim de TV, preturile cu siguranta vor creste. Cu cat vor creste depinde de asteptarile fiecarei statii si de cum si-a facut fiecare calculele. Cel mai posibil scenariu este acela in care statiile mari vor creste preturile, iar agentiile vor pune presiune pe statiile mici, pentru a scadea preturile fata de 2008”, afirma Ciprian Stancu, directorul de vanzari al PRO TV.

    In ceea ce priveste cresterile care au fost anuntate pana acum, Loredana Baracu, media buying director in cadrul Zentih Media, spune ca au fost deja stabilite majorari ale tarifelor de rate card cu aproximativ 10% pentru reviste, intre 5 si 15% pentru radio si aproximativ 10 procente pentru outdor. “Ne asteptam insa ca aceste cresteri sa nu se refl ecte neaparat si in preturile nete, acestea fiind corelate mai degraba cu evolutia raportului dintre cererea si oferta spatiului media si cu evolutia pietei in general (performante, cresteri sau scaderi de investitii pe categorii, agresivitatea concurentilor etc.)”, spune Baracu.

    Totodata, ea estimeaza ca topul celor mai mari cumparatori de publicitate va ramane dominat de aceleasi domenii ca si anul trecut: FMCG si telecom. De altfel, Carmen Tanasie, CEO-ul grupului de agentii Omnicom Media Group Romania, crede ca segmentul bunurilor de larg consum va fi unul care va avea cel mai putin de pierdut de pe urma crizei, ceea ce va permite in continuare investitii importante in promovare.

    In aceste cazuri, cateva scenarii care se pot contura tin de frecventa si modul cum se vor promova, stiut fiind faptul ca majoritatea produselor si serviciilor din FMCG si telecom beneficiau pana nu de mult de o supraexpunere, mai ales la televiziune. Excesul ar putea fi eliminat si inlocuit cu aparitii in publicatii sau pe internet. In ceea ce priveste noua forma de prezentare pe TV, advertiserii spun ca vor fi preferate reclamele de durata mai scurta si cu un mesaj mult mai clar si mai comercial pentru consumatori.

  • Ultimul bal

    De la revenirea lui Steve Jobs la carma companiei Apple, Macworld a devenit cel mai asteptat eveniment al inceputului de an, reusind in ultimii ani sa eclipseze chiar si Consumer Electronic Show – un eveniment care se tine anual cam in aceeasi perioada la Las Vegas.

    Anul acesta lucrurile au luat insa o alta intorsatura, dupa ce Apple a anuntat ca este ultimul Macworld la care mai participa. Insa cand s-a anuntat ca Steve Jobs nu va mai prezenta traditionalul “keynote” – in care, conform traditiei, se anuntau produsele cele mai noi si mai revolutionare – lumea a inceput sa-si puna intrebari. Ce se intampla cu Apple? Si imediat au pornit speculatiile. Prima, si cea mai importanta, se refera la sanatatea lui Steve Jobs. In ultimele luni Jobs a aparut foarte rar in public, dar faptul ca era din ce in ce mai slab nu a scapat presei (si nici bursei).

    Se stie ca Jobs a suferit de cancer la pancreas si a fost operat cu succes in 2004, dar eventualitatea unei recidive a fost atat de mult discutata, incat Jobs s-a simtit obligat sa posteze pe situl Apple o dezmintire. Seful de la Apple spune ca sufera de un “dezechilibru hormonal” si a inceput deja tratamentul, dar recuperarea va mai dura cateva luni. Jobs a anuntat insa miercurea trecuta ca se retrage din activitate pana in iunie, pentru a-si rezolva problemele de sanatate, “care s-au dovedit mai complicate decat pareau initial”.

    O alta speculatie se refera la o eventuala colaborare intre Apple si Wal-Mart, cel mai mare retailer din lume. Daca Wal-Mart va incepe sa vanda iPhone, forta comerciala de care dispune i-ar putea permite sa-si impuna punctul de vedere in privinta ritmului in care Apple isi lanseaza noile produse. Este evident ca Wal-Mart n-ar agrea lansarea “in bloc” a noutatilor la un eveniment precum Macworld, asa ca decizia Apple de a renunta la eveniment si-ar gasi o explicatie.

    Este insa greu de inteles de ce ar accepta Apple o intelegere cu un mare retailer, in conditiile in care a investit o avere pentru a-si dezvolta propria sa retea de magazine. In fine, s-au facut si socoteli privind noile produse pe care Apple le va prezenta la Macworld. Iar cum pe piata zvonurilor nu prea s-a gasit nimic spectaculos, s-a vorbit mult despre un posibil iPhone lowend (“Nano”) iar cateva firme au si inceput sa fabrice huse.

    Pana la urma concluzia a fost ca cel mai probabil Apple va prezenta doar imbunatatiri la produsele actuale si nimic spectaculos. Glumetii au postat poze trucate in care prezentau un MacBook fara tastatura – in locul acesteia aparea o “roata”, exact ca aceea care echipeaza clasicele iPod. S-a mai emis si ipoteza ca Steve Jobs nu vrea sa-i permita lui Phil Schiller sa-si insuseasca statutul de vedeta, asa ca a amanat “adevaratele produse” pentru lunile urmatoare.

    Cea mai cuminte parere a fost ca Apple nu mai vrea sa-si grabeasca inginerii cu termene batute-n cuie si prefera sa foloseasca modalitati mai fl exibile de a anunta noile produse, unul cate unul, pe masura ce sunt perfect finisate si testate. Pana la urma, Schiller s-a achitat onorabil de sarcina, fara insa a se apropia de prestatiile lui Jobs, cu celebrele sale “one more thing” (dupa care urma marele anunt). Intr-adevar, putine noutati, mai mult variante noi la produsele existente.

    Oarecum special este faptul ca la aceasta editie partea de software a fost dominanta, cu o prezentare a viitoarei versiuni a sistemului de operare MacOS X (Snow Leopard) si cu versiuni noi ale suitelor iWork si iLife. In privinta suitei de productivitate iWork – cuprinzand procesorul de text Pages, programul de calcul tabelar Numbers si editorul de prezentari Keynote – noutatea majora o reprezinta compatibilizarea cu formatele de documente folosite de MS Office, ceea ce pare sa confirme banuielile privind o posibila portare pe Windows.

    Pe partea de divertisment, iLife vine cu varianta foarte spectaculoasa (si bine conectata la web) de iPhoto, care are acum o facilitate rara: recunoasterea fetelor. Programul de editare audio vine cu lectii pentru diverse instrumente prezentate de artisti celebri (Sting, Norah Jones si altii), iar despre iMovie (editare video) si iWeb (proiectare de pagini web) se poate spune doar ca sunt perfecte pentru amatori. Si foarte atractive.

    Si inca ceva… Magazinul online iTunes Store prezinta acum 8 milioane de piese muzicale DRM-free (fara restrictii digitale), urmand ca in curand toata oferta (peste 10 milioane de piese) sa urmeze aceeasi cale – ceea ce dovedeste ca Apple face legea in distributia de muzica online.

  • Muzica dincolo de orice restrictii

    Steve Jobs, directorul executiv al Apple, scria in urma cu doi ani un text intitulat “Ganduri despre muzica”, in care isi rezuma ideile cu privire la protectia la copiere a melodiilor de pe internet – DRM (digital rights management). Jobs analiza lipsa de necesitate a unui asemenea sistem de protectie a muzicii, in conditiile in care mai putin de 10% dintre piesele digitale vandute de magazinele online de muzica si in medie doar 3% dintre melodiile de pe un player iPod sunt protejate prin DRM.

    “Protectia la copiere nu a functionat si s-ar putea sa nu functioneze niciodata in lupta impotriva pirateriei din industria muzicii”, spunea atunci seful Apple. Compania a urmat insa gandirea lui Jobs de-abia acum, odata cu anuntul facut la expozitia Macworld de la San Francisco in prima saptamana a acestui an, si anume ca re nunta la protectia la copiere aplicata melo diilor vandute prin iTunes Store. Politica de protectie prin DRM a impus pana acum limitari cumparatorilor, in sensul ca melodiile puteau fi ascultate doar pe anumite playere de muzica digitala, in speta pe iPod, si puteau fi copiate doar in numar limitat pe alte echipamente portabile.

    Anuntul a intervenit in urma acordului pe care si l-au dat trei dintre cele patru mari case de discuri americane – Sony Music Entertainment, Universal Music Group si Warner Music Group – de a vinde melodii neprotejate la copiere prin intermediul magazinului iTunes. Cea de-a patra casa de inregistrari, EMI, comercializeaza melodii libere de DRM inca din 2007, in urma unui acord incheiat cu Apple. Compania lui Steve Jobs nu a reusit atunci sa ajunga la o intelegere si cu rivalii EMI, desi acestia ofereau deja altor magazine online de muzica, in primul rand Amazon, posibilitatea sa vanda melodii neprotejate la copiere.

    “Este evident ca Apple isi dorea sa renunte la DRM de mai multa vreme, dar era conditionat de casele de discuri, care nu au fost de acord sa renegocieze parteneriatul cu iTunes, favorizand astfel rivalii acestuia”, comenteaza Bill Rosenblatt, presedintele companiei de consultanta GiantSteps Media Technology Strategies. Intentia caselor de discuri a fost probabil sa-i sustina pe competitorii iTunes Store, considerand ca acesta din urma are un control prea mare asupra businessului lor, justifica mai multi specialisti din industrie. Daca e asa, nu este foarte clar motivul pentru care casele de discuri au cedat si au acceptat acum eliminarea protectiei la copiere a melodiilor, pentru ca pozitia iTunes nu s-a modificat prea mult fata de acum doi ani.

    Aceiasi comentatori sustin ca este foarte posibil ca situatia economica din ce in ce mai rea sa fi avut un cuvant greu de spus in strategia caselor de discuri. Schimbarea propusa de Jobs aduce evident o libertate mai mare cumparatorilor, care isi pot copia fara probleme muzica pe un numar nelimitat de computere, playere digitale sau telefoane mobile, dar presupune in schimb cresterea costului pentru o melodie neprotejata la copiere, comparativ cu cele protejate prin DRM. Inclusiv convertirea melodiilor cumparate anterior de pe iTunes la noul format neprotejat va presupune costuri suplimentare, iar aceasta se refl ecta in scumpirea melodiilor.

    Concret, planul tarifar nu va mai fi fix ca pana acum, cand orice melodie costa 99 de centi, ci variabil, pretul fiind de 69 de centi, 99 de centi sau 1,29 dolari pentru un cantec, in timp ce majoritatea albumelor vor costa 9,99 dolari, potrivit lui Phil Schiller, directorului de marketing al companiei. Pentru piesele mai vechi cumparate de pe iTunes, trecerea la noua versiune, neprotejata la copiere, ii costa pe proprietari 30 de centi pe melodie. Iar acesta nu este singurul dezavantaj, eliberarea de protectie neputand fi facuta doar pentru anumite melodii deja cumparate de pe iTunes, ci pentru intreaga biblioteca audio. Din primele reactii ale consumatorilor s-ar putea spune ca Apple ar putea avea de pierdut de pe urma preturilor, mai ales in conditiile economice actuale, cand economisirea banilor este o prioritate. “Apple risca de fapt sa piarda clienti.

    De ce sa platesc 1,29 dolari pentru o melodie pe iTunes cand pot gasi aceeasi melodie cu 99 de centi pe Amazon, Napster, Rhapsody sau E-Music?”, scrie un utilizator pe Cnet. Cat despre melodiile de 69 de centi, un alt utilizator considera ca ele “vor fi probabil melodii care nu-i intereseaza pe foarte multi, cantate de artisti mai putin cunoscuti”. Diversitatea si numarul mare al melodiilor raman avantajele de baza pentru giganti ca iTunes sau Amazon, desi majoritatea magazinelor online ofera acum cel putin cateva milioane de cantece spre vanzare. In schimb, pretul ar putea fi un element diferentiator, de natura sa determine alegeri ferme intre magazinele online.

    Toate magazinele platesc caselor de discuri acelasi pret pentru muzica pe care o ofera, dar pretul de revanzare este o decizie care le apartine. Spre deosebire de iTunes, Amazon vinde o melodie la un pret cu 10 centi mai mic decat tariful fix de 99 de centi practicat anterior de magazinul online al Apple, preferand astfel chiar sa piarda bani, dar sa castige o baza de clienti fideli si un avantaj competitiv in fata celui mai mare site de muzica din SUA. “Competitia dintre Amazon si iTunes, asemanate cu David si Goliat, a fost deja impinsa foarte departe”, crede Russ Crupnick, analist in cadrul companiei de cercetare de piata NPD Group.

    “Fiecare are propria baza de clienti si foarte putini dintre acestia folosesc ambele servicii”, continua el; peste 90% dintre clientii Amazon nu au cumparat niciodata melodii de pe iTunes Store, potrivit unui studiu anterior al NPD Group. In opinia lui Crupnick, pretul nu este un factor diferentiator intre cele doua magazine, din moment ce clientii Apple sunt fideli produselor companiei, folosind iPod si iTunes pentru muzica, iar daca acestia s-ar fi uitat cu adevarat la cei 10 centi pe care trebuie sa-i plateasca in plus pentru o melodie, atunci cu siguranta ar fi migrat in masa catre magazinul de melodii al Amazon cand acesta a fost lansat, in toamna lui 2007 (si sa nu uitam ca Amazon a vandut din primul moment MP3-uri fara DRM).

    Singurul avantaj limpede al Amazon in competitia cu iTunes este, din punctul de vedere al lui Russ Crupnick, parteneriatul incheiat in toamna lui 2008 cu MySpace Music, noul magazin de melodii digitale al retelei MySpace, Amazon putand monetiza astfel avantajul de a avea acces la cei peste 100 de milioane de utilizatori unici din toata lumea ai MySpace, care pot cumpara melodii de la Amazon direct din paginile retelei.

    Dincolo de aceste doua mari magazine online de muzica digitala, alternativele sunt multe, de la Napster sau Rhapsody al RealNetworks si pana la E-Music sau 7digital. Multi le prefera pe acestea din urma, pe de-o parte pentru ca iTunes si Amazon nu sunt accesibile oriunde in lume, un exemplu fiind inclusiv Romania, iar pe de alta parte pentru ca nu impun instalarea unei aplicatii software pentru a putea fi folosite. Altii prefera retelele peer-to-peer de genul LimeWire, unde pot fi gasite nu numai raritati inaccesibile in magazine, dar si melodii la o calitate mai buna, respectiv lossless, in locul fisierelor in format MP3 sau AAC oferite in mod traditional de magazinele de muzica.

    Apple a inceput sa atace problema, anuntand ca odata cu eliminarea DRM va oferi melodiile la o calitate audio mai ridicata, dar pana la a satisface standardele audiofililor mai e mult. In orice caz, faptul ca prin decizia iTunes cade in sfarsit cel mai mare bastion al DRM confirma ca industria merge intr-acolo unde o duc consumatorii, nu acolo unde ar vrea ea sa ramana. “Cred ca zilele melodiilor protejate la copiere erau oricum numarate, pentru ca nu multi mai erau dispusi sa accepte DRM”, spune Tim Bajarin, analist in cadrul companiei de cercetare de piata Creative Strategies.

    CD-urile pierd teren in favoarea muzicii digitale, magazinele care vand melodii cu DRM pierd teren in favoarea celor care vand muzica libera de restrictii, iar mai departe sunt de asteptat ieftiniri ale melodiilor digitale si o imbunatatire a calitatii, pentru ca altfel nu se poate concura cu oferta de muzica gratuita de pe internet, care nu numai ca nu s-a restrans din cauza folosirii DRM, dar a luat amploare, infl uentand inclusiv comportamentul multor muzicieni care isi pun la dispozitie piese ori albume intregi nu numai spre ascultare, dar si spre descarcare gratuita. Fata de anul 2000, considerat un an de varf, vanzarile de CD-uri de muzica au scazut aproape la jumatate, consumatorii preferand mai degraba sa cumpere de pe internet doar melodiile care ii intereseaza, in locul unui intreg album.

    Anul trecut, vanzarile de CD-uri audio din SUA au scazut cu 14% comparativ cu 2007, scadere care nu a putut fi acoperita de vanzarile de melodii digitale pe internet. Pe ansamblu insa, in industria americana a muzicii a fost sesizata anul trecut o crestere a vanzarilor cu 10%, pana la 1,51 miliarde de fisiere audio, care e de atribuit, important de subliniat, accesibilitatii mai mari a muzicii digitale in magazinele online de muzica, sustinute de retele sociale si bloguri.

    Cine studiaza Myspace, Last.fm, ILike sau Imeem vede cu usurinta ceea ce industria muzicala e dispusa mai greu sa accepte: ca vanzarea in sine a unui album sau a unei melodii in format digital nu mai e baza afacerilor cu muzica, ci doar un element al lantului de marketing care incepe cu melodii oferite gratuit spre ascultare si cu single-uri ce pot fi descarcate gratis, continua cu postarea anunturilor de turnee si vanzarea biletelor la concerte si se termina cu vanzarea de articole pro mo- tionale cu insemnele trupei ori ale artistului.

    Iar de la consumatorul curios pana la fanul infocat e cale lunga: un pasionat de muzica poate merge oricat de departe, inclusiv pana la a-si procura toate editiile unui album, in vinil, pe CD obisnuit sau CD in editie limitata cu bonusuri – numai ca nimeni nu mai asteapta de la el s-o faca, pentru ca acestea sunt exceptiile, nu regula. Regula, mai ales pentru generatiile mai noi, e undeva la polul opus: procurarea muzicii in format digital, in modul cel mai simplu din punct de vedere tehnic, cat mai ieftin si la calitate cat mai inalta. Or, cultura elitista si restrictiva incurajata de marile case de discuri pe seama unui magazin ca iTunes nu facea decat sa mearga impotriva acestui curent. Acum, ea isi da oficial obstescul sfar- sit. Mai bine mai tarziu decat niciodata.

  • Manageri cu demisia scrisa

    In decembrie 2008, l-am intrebat pe Vivian Diaconescu daca il voi mai gasi si in 2009 la A&D Pharma. “Depinde de companie daca ma tine conectat, dar, din cate vad, nu duc lipsa de proiecte”, a raspuns atunci managerul si a profitat de ocazie pentru a schimba subiectul si a vorbi despre planurile de viitor ale companiei. Un raspuns care, privit prin prisma celor mai recente evolutii, s-a dovedit a fi pe jumatate valabil.

    O luna mai tarziu, Diaconescu anunta ca renunta la functia executiva, dar ca ramane in cadrul companiei in calitate de consultant al consiliului director si actionar. “Am zece ani de lucru in A&D Pharma, timp in care am lucrat pe mai multe pozitii si, acumuland ceva experienta, vreau sa ma axez acum pe zona de creare de valoare si pe cea de consultanta”, spune acum Diaconescu. Schimbarile la A&D Pharma au inceput din ianuarie 2008.

    Compania a fost atunci reorganizata in trei linii de business (distributie, retail, respectiv marketing si vanzari), Vivian Diaconescu fiind numit director general al liniei de business marketing si vanzari, numire care a fost interpretata de piata ca o penalizare. Interpretarea este argumentata de CV-ul lui Diaconescu, care enumera nu mai putin de 14 pozitii detinute vreme de zece ani in cadrul companiei, dar si experienta de trei ani ca presedinte al Asociatiei Distribuitorilor si Importatorilor de Medicamente (ADIM). “Dar, de fapt, a fost un bonus; ma pot concentra pe marketing si vanzari pentru ca erau oportunitati la coada, iar distributia are un om de calibrul lui Popescu (Robert Popescu – n.red.)”, explica Diaconescu la sfarsitul lui 2008.

    Miscarile din top management au culminat vara trecuta, cand A&D Pharma a anuntat plecarea lui Dragos Dinu din functia de CEO al companiei. Demisia lui Dinu si a directorului financiar Roger de Bazelaire (venit in A&D Pharma din 2007) au survenit, potrivit speculatiilor din presa de la acea data, din cauza rezultatelor financiare slabe, care au adus prabusirea actiunilor companiei la Bursa de la Londra, in conditiile unei scaderi dramatice a profitului, determinata de faptul ca preturile la medicamente au fost inghetate de Ministerul Sanatatii la cursul de schimb de 3,3 lei/euro, inregistrat in 2007. Dupa demisia lui Dinu, actionarii fondatori (Walid Abboud, Ludovic Robert, Roger Akoury si Charles Michel Eid) au inceput sa se implice tot mai mult in viata companiei, operand modificari si la nivelul consiliului director.

    Atunci a fost momentul cand au aparut primele zvonuri cu privire la posibile schimbari in “vechea garda” din A&D Pharma, printre care si Diaconescu. Intre timp, Dinu a devenit partener al firmei de consultanta in domeniul sanatatii Link Resource, in fiintata de Nicolae Voiculescu, fostul sef al Novartis, in colaborare cu casa de avocatura Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP). Acum, si Diaconescu vrea sa-si continue cariera in domeniul consultantei, analizand propunerile de colaborare pe care le-a primit de-a lungul timpului “din partea unor companii si din industrii distincte de cea farma – din mass market, din industria alimentara”.

    Diaconescu subliniaza insa ca plecarea din functia de director operational al diviziei de marketing si vanzari nu inseamna parasirea companiei, acesta semnand un nou contract cu A&D Pharma pentru noile atributii in calitate de consultant al consiliului director. Prin noul sau statut, acesta ar dori sa se ocupe mai mult de partea creativa a businessului, supervizand insa in continuare implementarea proiectelor la care a lucrat. Cel mai important si cel despre care a vorbit cu avant in interviul din decembrie anul trecut este strategia de regionalizare a companiei. Este vorba despre faptul ca A&D Pharma vrea sa-si extinda parteneriatele de marketing si vanzari pe care le are in Romania peste granite, profitand de faptul ca producatorii care isi externalizeaza operatiunile local vor sa continue cu acelasi partener de marketing si vanzari si in regiune, explica atunci Diaconescu.

    Motivul: “Romania este pe mapamond prea mica pentru producatori”. Acelasi principiu functioneaza, in special intr-o perioada de criza ca aceasta, inclusiv in cazul Romaniei. Cu alte cuvinte, producatorii farmaceutici care vor dori sa intre pe piata romaneasca vor prefera sa-si externalizeze operatiunile, iar pentru aceasta vor apela la o divizie de marketing si vanzari, asa cum este si cea a A&D Pharma. In pietele mature, spunea managerul, externalizarea este la ordinea zilei, cu atat mai mult in situatiile de criza, cand “primul lucru pe care il fac producatorii, pana sa ajunga la o masa critica, este sa caute solutii de outsourcing; nu se mai muta intr-o casa la rosu, ci intr-una mobilata, cu tot ce-ti trebuie”.

    Revenind la extinderea regionala, aceasta nu e o noutate pentru A&D Pharma. Acum doi ani, compania a infiintat joint-ventureul Elantis Farm in Republica Moldova, filiala specializata in marketing si vanzari. Pentru moment, firma moldoveneasca se ocupa si de propriul lant de aprovizionare si distributie, dar oficialii A&D Pharma sunt, incepand de anul trecut, in “discutii avansate” cu doi distribuitori locali in scopul de a-l externaliza. “In Republica Moldova nu exista distribuitori cu oameni de promovare pe teren. Daca nu avem acesti oameni si daca dureaza prea mult pana se face o echipa, atunci ii voi invita pe colegii mei de la distributie din Romania sa vina in Republica Moldova”, spunea Diaconescu, adaugand insa ca Mediplus dispune de un numar limitat de angajati si ca exista “anumite calcule de oportunitate”.

    Iar la acest capitol, Republica Moldova nu pare a fi foarte ofertanta – o piata la nivelul celei romanesti din anii ‘90, cu diferente majore intre marjele de profit din distributie si cele din marketing si vanzari si cu un risc mai mare la cursul de schimb valutar. Nu acelasi lucru se poate spune despre Ungaria, a doua tara in care A&D Pharma este prezenta, incepand cu iunie 2008, printr-o reprezentanta de marketing si vanzari. Diaconescu caracteriza piata ungara ca fiind “provocatoare, extrem de dificila si foarte matura din punctul de vedere al concurentei”. Un exemplu este piata de distributie, dominata de doar doua mari companii – Hungaropharm si Phoenix. In afara de Republica Moldova si Ungaria, intentiile anterioare ale oficialilor companiei indicau ca tinte pentru extindere si alte tari din regiune, precum Serbia, Macedonia, Bulgaria si Ucraina.

    Daca dezvoltarea in piata moldoveneasca urmeaza modelul celei din Romania (businessul debuteaza cu activitatea de marketing si vanzari, apoi isi poate adauga activitati de distributie si retail), specificul diferit al pietei de consum din Ungaria in raport cu cea din Romania impune o alta abordare. In speta, A&D Pharma se va concentra, pentru inceput, pe exploatarea nisei dermocosmeticelor (produsele destinate ingrijirii pielii, realizate la standarde de fabricatie similare cu cele ale medicamentelor). “Ungurii nu prea se duc in farmacii sa cumpere dermocosmetice; ei sunt obisnuiti sa cumpere mai curand cosmetice din drogherii”, sustinea Diaconescu.

    In Romania, in schimb, dermocosmeticele s-au impus tot mai mult in cosul de cumparaturi drept produse de folosinta uzuala, procurate din farmaciile cu sectiuni speciale pentru acest tip de produse, organizate dupa modelul unor raioane de supermarket. Acest model de organizare a inceput sa dea roade; datele din piata arata ca vanzarile de dermocosmetice pot genera un sfert din cifra de afaceri a unei farmacii, contrabalansand astfel marjele reduse din zona medicamentelor.