BusinessMagazin

Blog

  • Atat de putine porturi

    Majoritatea isi conecteaza la portul USB al calculatorului mouse-ul si tastatura. Clientii unui magazin online isi alimenteaza insa in acest fel si acvariul, aragazul miniatural sau setul de tobe.

     

    Alin Lopadat (23 de ani) spune ca ideea de a deschide un magazin online care sa vanda exclusiv articole conectabile prin USB i-a venit privind la multitudinea de magazine online de electronice si gadget-uri. Pe langa Emag.ro, cel mai mare magazin, care a vandut anul trecut de mai bine de 30 de milioane de euro, mai exista un esalon secund de site-uri cu vanzari considerabile si o majoritate care traiesc in instabilitate financiara, cu vanzari infime. Asa ca a intrat pe o nisa. Nu cautati pe USBmania.ro cele mai recent lansate laptopuri sau camere de fotografiat. Nu veti gasi decat maruntisuri electronice din cele mai diverse, care pot fi folosite din amuzament sau pot fi facute cadou. In prezent exista in jur de 200 de astfel de produse: lista cuprinde un model de tabla de sah care odata conectata la calculator poate face din acesta adversar, iar rezultatele sunt trimise pe Internet prietenilor, un dispozitiv care tine calda cafeaua in cana, un purcel-radio FM si chiar un odorizant USB pentru aromoterapie. Site-ul a fost lansat luna aceasta de doi tineri din Craiova cu o investitie de doar cateva mii de dolari si pana acum au avut cateva zeci de articole vandute. Livrarea se face prin curier rapid a doua zi si costa 10 lei pentru clientii din Craiova si 15 pentru cei din restul tarii. Lopadat, coproprietar al firmei Blue Neon, prin care sunt derulate tranzactiile, spune ca lucreaza direct cu producatorii, trei companii asiatice, iar numarul lor va creste in functie de produsele pe care le au in catalog.

     

    „Incercam sa gasim produse interesante, asta e criteriul pe care il avem“, spune Alin Lopadat. Tot sub aceeasi firma mai are un serviciu de livrari de flori la domiciliu, FloriInCraiova.ro si asigura servicii de optimizare a site-urilor si de prelucrare de date pentru companii straine. Din experienta magazinului online de flori, Lopadat spune ca nu s-a grabit sa lanseze si varianta de plata prin card, pe Internet, numarul tranzactiilor operate astfel reprezentand doar 10%. Totusi, reprezinta un segment de clienti pe care un magazin de nisa nu-si poate permite sa-i piarda, asa incat de saptamana viitoare va exista si acesta posibilitate, prin intermediul procesatorului de plati Epayment. Daca lucrurile merg conform planului, craiovenii vor mai lansa pana la sfarsitul anului alte cinci magazine online de nisa.

  • Branding din fasa

    S-au dus vremurile cand lista cu prenume pentru copii se limita la John, Mary sau George; sub presiunea marketingului si a spiritului antreprenorial, alegerea numelor a inceput sa fie o adevarata stiinta, sustinuta de informatica si chiar de numerologie.

    Sociologii si cercetatorii sustin ca parintii din Occident au ajuns la un nivel de stres fara precedent atunci cand vine vorba sa aleaga prenumele copiilor. Pe masura ce numele comune sau cele cu simbolistica religioasa pierd teren, parintii ajung chiar sa apeleze la consiliere platita pentru a capata ajutor. Statele Unite si Marea Britanie au dat tonul in materie de vanatoare de nume.

    Metodele pe care le aplica viitorii parinti sunt cat se poate de variate: unii verifica datele de la evidenta populatiei pentru a se asigura ca alegerile nu sunt prea comune, altii apeleaza la consultanti care sa ii ajute sa se decida sau pur si simplu aloca timp si efort ca sa adune idei din carti sau de pe Internet.

    Californianca Denise McCombie, 37 de ani, care asteapta cel de-al doilea copil in septembrie, a cheltuit 475 de dolari (peste 350 de euro) pentru ca un numerolog sa testeze prenumele preferat de ea, Leah Marie, ca sa vada daca are conotatii pozitive. Ramane de vazut totusi daca viitoarea nou-nascuta se va numi Leah Marie, pentru ca inainte sa ajunga la numerolog, McCombie a scris 16 dintre numele favorite pe cartonase si i-a rugat pe prieteni sa aleaga, iar atunci prenumele castigator a fost Anna Irene.

    Alti americani, cuplul Sean si Dawn Mistretta din Charlotte, au evaluat toate posibilitatile timp de cinci luni inainte sa apeleze la consultanti – niste autori de carti despre alegerea prenumelor pentru copii, care au realizat o lista cu sugestii, pentru care au incasat 50 de dolari. In urma unei teleconferinte de 30 de minute, consultantii au ales in functie de elemente de fonetica, de etimologie, dar si de popularitatea prenumelor si le-au trimis celor doi o lista de 15 pagini cu variante. Atunci cand fiica lor s-a nascut, cei doi au ales unul dintre prenumele de pe lista – Ava – dar numai dupa ce au realizat un sondaj in randul doctorilor si al asistentelor de la spitalul unde s-a intamplat evenimentul.

    Madeline Dziallo (36 de ani) din Illinois, mama a doi copii, Ross si Natalie, a apelat la consultanti si pentru primul, si pentru al doilea. Consultantul, Maryanna Korwitts, are un tarif de 350 de dolari pentru un pachet care include trei ore si jumatate de consultari telefonice si un manual unde se descriu istoria numelor, etimologia si trasaturile de personalitate indicate de un nume sau altul.

    Chiar si parintii care sunt consultanti profesionisti in domeniu spun ca decizia poate fi uneori dificila. Burt Alper spune ca el si sotia sa, desi ei insisi ii consiliaza pe altii, au simtit „tone de presiune” atunci cand a fost vorba de alegerea prenumelui pentru copiii lor. Dupa luni intregi de deliberari la final au numit-o pe fiica Sheridan, pentru ca prenumele se despartea foarte usor in silabe, iar fiul lor a fost numit Beckett pentru ca, in opinia lor, un astfel de prenume da impresia de stabilitate.

    Altii, chiar si dupa luni intregi de deliberari, nu ajung la niciun rezultat. Karen Markovics a petrecut luni intregi citind carti si navigand pe Internet inainte sa se decida asupra prenumelui fiicei, Nicole Josephine. Acum, dupa patru ani de la nasterea fetitei, spune ca ii pare rau, pentru ca numele este mult prea popular si se gandeste chiar sa il schimbe.

    Specialistii spun ca motivul principal pentru tot acest fenomen este ca exista mult prea multa informatie pe piata. In ultimii trei ani s-au publicat 80 de carti cu prenume pentru copii, conform Bowker, o baza de date despre industria editoriala, comparativ cu 50 cate s-au publicat intre 1990 si 1996. In plus, au aparut peste 100 de site-uri specializate care ofera de la baze de date pana la sondaje online si acces la consultanti.

    Reprezentantii BabyNames.com spun ca site-ul are aproximativ 1,2 milioane de vizitatori unici pe luna, cu 50% mai mult decat anul trecut, iar 3.000 de clienti au folosit serviciul personalizat oferit de ei, care listeaza 12 variante pentru 35 de dolari. Incepand cu luna iunie, site-ul a lansat un nou serviciu de consultanta telefonica de 30 de minute, care se plateste cu 95 de dolari.

    Motorul de cautare Google are o contributie importanta la amplificarea stresului. Julie Stuart din Marea Britanie a vrut sa verifice cat de comune sunt prenumele sale preferate, Zoe si Rose, dar rezultatele obtinute la o cautare pe Google i-au schimbat alegerea. Stuart a trebuit sa inceapa sa caute un alt prenume pentru copila ei dupa ce a aflat ca Zoe Rose era numele unui star porno britanic, care aparea printre primele rezultate la cautarea pe Google. Si celebritatile contribuie la cresterea presiunii, prin alegerea unor nume cel putin neobisnuite: Gwyneth Paltrow si-a numit fiica Apple, iar cuplul Angelina Jolie-Brad Pitt si-a botezat fetita Shiloh.

    Insa dincolo de toti acesti factori, principalul vinovat este marketingul, care a transformat societatea occidentala intr-una foarte constienta de importanta brandingului, care se extinde acum si la prenumele nou-nascutilor. „Traim intr-o societate orientata spre marketing“, spune Bruce Lanky, fost director in publicitate si autorul a opt carti de specialitate, inclusiv „100.000 de prenume de copii“. „Cei care inteleg valoarea brandingului stiu ca, atunci cand alegi un nume potrivit, ii oferi copilului tau un prim avantaj pe piata“, sustine Lanky.

    Statisticile americane arata ca s-a produs o schimbare vizibila in modul in care sunt botezati copiii. In 1880, datele aratau ca 41% dintre baieti si 23% dintre fete primeau 10 dintre cele mai obisnuite nume la un moment dat. Pentru comparatie, in 2006 doar 9,5% dintre baieti si 8% dintre fete primeau numele cele mai obisnuite. Astfel, un nume comun precum Mary a cazut de pe locul 1, pe care l-a ocupat in cea mai mare parte a anilor 1950, pe locul 84 in 2006. Iar numele mai ciudate castiga teren. De exemplu, Nevaeh („Heaven“ scris invers) ocupa locul 43 in topul celor mai populare 1.000 de nume din Statele Unite in 2006, iar 224 de baieti au fost botezati Zayden, o alta creatie recenta.

    Aceasta schimbare e departe de a fi vazuta drept pozitiva. Albert Mehrabian, profesor de psihologie la universitatea californiana UCLA, crede ca a-i da copilului un nume care iese in evidenta este ca si cum l-ai trimite la scoala cu parul vopsit in albastru: „Este adevarat, poti iesi in fata cu un lucru bizar, dar asta nu inseamna ca este si bine“.

    Dincolo de toate aceste presiuni ale epocii de azi, alegerea numelor copiilor a fost din toate timpurile un lucru dificil pentru parinti. In perioada coloniala, parintii deschideau Biblia si alegeau un nume la intamplare – o practica ce a creat nascociri precum Notwithstanding Griswold sau Maybe Barnes. Mai mult, in unele tari alegerea numelor este reglementata de guvern. Franta a dat o lege la inceputul anilor 1800 prin care interzicea alegerea altor nume decat cele de pe o lista intocmita de stat. In Germania, guvernul inca interzice numele inventate sau cele care nu exprima clar sexul copilului. Suedia si Danemarca interzic numele despre care oficialii considera ca ar putea fi subiect de ironii. Autoritatile suedeze au respins nume precum Veranda, Ikea sau Metallica.

    O serie de specialisti spun insa ca preocuparea parintilor de a le oferi copiilor prenume „de succes“ si interesul recent pentru prenume ciudate va creste. Hitwise, o firma care monitorizeaza traficul pe Internet, spune ca „nume de copii“ a fost in top zece al denumirilor generice cautate pe Internet in 2006, primul an in care compania a monitorizat astfel de date. Altii, punand in evidenta popularitatea unor nume traditionale precum Sophie, Hannah, Violet si Emma, previzioneaza o intoarcere la clasic. Chiar si Julia Roberts, care a luat decizia radicala de a-si boteza gemenii Phinnaeus si Hazel, si-a numit ultimul nou-nascut Henry.

  • Venetia 75/64

    Cu 75 de ani de istorie in spate si 64 de editii, Festivalul de film de la Venetia este cel mai venerabil dintre festivalurile de gen din Europa si cu siguranta cel mai interesant localizat. Cu magia exercitata de celebra laguna, n-ar fi deloc de mirare daca iubitorii de film ar lasa goale salile de cinema de pe insula Lido pentru a hoinari in voie prin Venetia.


    Lucru destul de greu de facut, totusi, avand in vedere cat de variata este selectia de anul acesta. 22 de filme se bat pentru mult-ravnitul Leu de Aur, iar cele nesemnate de vreun nume celebru sau fara vreun star in distributie se pot numara pe degetele de la o mana. Tendinta comuna marilor festivaluri, organizatorii au inceput sa renunte la avangardism in favoarea unui glamour tot mai pronuntat si a unui intreg alai de vedete, care transforma cele 11 zile ale festivalului intr-o rafala de lovituri mediatice.


    Dar sa revenim la filmele din competitie, atat de variate incat n-au cum sa nu satisfaca toate gusturile. E bine de stiut ce se poate vedea la Venetia, din simplul motiv ca mai bine de jumatate din filmele din competitie au toate sansele sa ajunga pe marile ecrane din lumea intreaga si, prin urmare, si in Romania, avand un potential urias de box-office. Din cele 22 de filme prezentate anul trecut, la Venetia 63, zece au putut fi deja vazute in Romania, ultimul fiind premiera de saptamana trecuta – „Bobby“, precedat in saptamana anterioara de marele castigator, „Still Life“. Nici anul acesta nu o sa faca exceptie, pronosticul meu fiind ca cel putin 15 din filmele prezentate in premiera mondiala in Palazzo del Cinema de pe insula Lido vor ajunge si in Romania. Care sunt marile atractii? In prima seara, pe 28 august, va fi prezentat filmul de deschidere, mult-asteptata ecranizare a romanului „Atonement“ al lui Ian McEwan. Filmul reuneste echipa surprinzatorului „Mandrie si prejudecata“ (2005): regizorul Joe Wright si actrita Keira Knightley se aventureaza pe un teren periculos, pentru ca nu exista critic de film care sa fi citit cartea lui McEwan si sa n-o considere dificil de ecranizat. Prin urmare, asteptarile sunt mari, pentru ca pelicula are toate sansele sa impresioneze juriul condus de chinezul Zhang Yimou. Si, dupa o nominalizare la Oscar acum doi ani, Keira Knightley ar putea, la cei 22 de ani ai ei, sa obtina primul premiu important din cariera, dupa o multime de alte premii de popularitate.


    Concurenti la Leul de Aur si Leul de Argint (oferit pentru regie) sunt destui. Sa nu uitam ca 2007 reprezinta revenirea catorva dintre marile nume din cinematograful mondial: Ang Lee, al carui „Brokeback Mountain“ a castigat acum doi ani, revine cu o drama de epoca, „Lust, Caution“, din Shanghai-ul anilor ‘40, cu Tony Leung si Joan Chen in rolurile principale, iar Nikita Mihalkov, premiat in 1991 pentru „Urga“, de-abia asteapta sa ne arate al sau „12“, remake „r la russe“ al celebrului „12 oameni furiosi“ (Sidney Lumet, 1957).


    Un alt remake, de aceasta data cu sanse mai mari la premiul pentru cel mai bun actor principal – prin  Coppa Volpi – este „Sleuth“, in regia lui Kenneth Branagh. Cu Michael Caine si Jude Law in rolurile principale, „Sleuth“ este un thriller de camera (inspirat dintr-o piesa de teatru), ecranizat prima oara in 1972, cu Laurence Olivier si Michael Caine in rolurile principale. Spumoasa confruntare intre orgoliile a doi barbati, unul avand ca aliati inventivitatea scriitorului de romane politiste si orgoliul matur al aristocratului, celalalt sarmul, tupeul si nonsalanta tineretii, scapa de sub control intr-un extrem de elaborat dialog, foarte ofertant pentru posibilitatile actoricesti ale interpretilor.


    Unul dintre cele mai interesante filme din competitie este „I’m Not There“, in regia lui Todd Haynes. Cu ajutorul a sase actori (printre care Cate Blanchett si Richard Gere), regizorul realizeaza o neconventionala biografie a lui Bob Dylan, acesta fiind interpretat pe rand de toti cei sase, in functie de varii aspecte din viata cantaretului. Cu niste imagini facute publice acum ceva vreme, filmul are un imens potential, desi nu este deloc genul cu succes la marele public. Daca va castiga unul dintre cele opt premii principale, probabil il vom putea vedea si pe marile ecrane din Romania.


    Anul acesta organizatorii au introdus un nou premiu, Queer Lion. Acordat filmelor care, dupa cum au declarat organizatorii, „trateaza cu acuratete“ teme legate de preocuparile minoritatilor sexuale, premiul exista de ani de zile in cadrul festivalului de film de la Berlin. Acolo se numeste Teddy Bear (Ursuletul – gluma la adresa principalului trofeu, Ursul de Aur) si se acorda unui film tematic din festival, indiferent de sectiunea in care a fost inclus. Cu cel putin zece filme tematice acum la Venetia, cu siguranta batalia pentru noul trofeu va fi interesanta. Unul dintre candidati este in competitie si reprezinta una din principalele sanse ale Italiei la un premiu: este vorba despre „Nessuna qualit  agli eroi“, in regia lui Paolo Franchi. Al doilea lungmetraj al italianului este o complicata analiza a crizei varstei a doua, centrata pe un barbat care ramane fara repere cand afla ca nu poate avea copii. El ajunge sa acorde mai multa atentie decat doreste unui tanar, intr-o situatie care degenereaza si-i afecteaza pe toti apropiatii celor doi.


    Cu Ken Loach (Palme d’Or anul trecut), Brian de Palma, Takashi Miike, Eric Rohmer, Wes Anderson, Peter Greenaway si Paul Haggis (Oscar anul trecut pentru „Crash“) in competitie, aceasta editie a festivalului de la Venetia ii da clasa pana si festivalului de la Cannes. Vom afla castigatorii pe 8 septembrie.

  • Sex, sampanie si hohote de ras

    O carte despre vacanta, pentru vacanta si intitulata chiar „Vacanta“. Este cea mai noua aparitie din spumoasa colectie „Rasul lumii“ a editurii Humanitas, coordonata cu fler si neobosita pofta de haz de catre prozatorul Radu Paraschivescu.

     

    Romanul ii apartine lui Guy Bellamy, unul dintre cei mai cititi romancieri comici din Marea Britanie. „Vacanta“, roman scris in 1995, este graitor pentru stilul autorului: o actiune atractiva, desenata simplu, personaje superficial tratate psihologic care, atunci cand nu sunt simpatice, reusesc sa fie antipatice la modul delectant si, mai ales, o suma de descrieri si consideratii de subsol pline de umor si ironie subtire. Exista in aceasta delicioasa aventura estivala o destinatie unica – Cannes, sase personaje – trei barbati si trei femei – si o singura preocupare: desfatarea simturilor. Toate cele sase personaje, impartite initial in trei cupluri, isi schimba cu vesela inconstienta partenerii si traiesc experiente sexuale inedite. Andrew Marner este un magnat de presa atractiv, un armasar neimblanzit, in ciuda faptului ca nu mai e tocmai tanar, care viseaza mai sus decat ii ingaduie conditia: sa primeasca un titlu nobiliar. Ambitiile lui sunt insa simple capricii pe langa demonii care o bantuie pe Kimberley Neal, amanta cu care a venit sa-si petreaca trei saptamani in sudul Frantei. Jurnalista si romanciera veleitara (tocmai scrie, printre sicomorii de pe Coasta de Azur, un roman pornografic intitulat „Belinda“), ea este „mereu disponibila“. Intr-atat incat „ar trebui sa i se puna un cod de bare pe frunte“. Bruce Kerwin, proaspat somer, nevrotic din vocatie, ale carui placeri sunt „mereu triste“, este insotit de sotia sa Frances, tanara, apasata de complexe, dar, mai ales, foarte grabita sa scape de ele. In sfarsit, Roger Blake: „Experienta lui profesionala era atat de vasta, incat ar fi putut candida cu succes la titlul de Maestru in Nimic“. Cunostintele dobandite de el in urma studiilor „ar fi putut incapea pe spatele unui timbru de mici dimensiuni“. Iar asta o spune chiar Esme, partenera lui, cu care dialogurile se poarta asa: „- Dragule, nu-i bine sa te imbeti. E bine sa fii in forma, bronzat si sexy. – Nu se poate sa fiu in forma, bronzat, sexy si beat? Intotdeauna am fost adaptabil“. Pentru o lectura pe plaja este tot ce va puteti dori.

     

    Guy Bellamy, „Vacanta“,

    Editura Humanitas, Bucuresti, 2007

  • Noutati

    Londra exotica

    Nascut la Londra din tata pakistanez si mama englezoaica, Hanif Kureishi a studiat filozofia la King’s College, a semnat scenarii de succes si a izbutit, gratie romanului sau „Intimacy“, sa devina un autor de prestigiu international (romanul a ajuns film sub bagheta regizorala a lui Patrice Chéreau si a castigat in 2001, la Berlin, Ursul de Aur). „Buddha din suburbie“, un roman-cult al lui Kureishi, ne lasa sa intrevedem un chip necunoscut al Angliei contemporane. Ne aflam la Londra, la sfarsitul anilor ’70. Haroon Amir, dandy indian de suburbie, le preda buddhismul unor neofiti cu pofta uriasa pentru orice forma de exotism. Experientele sexuale, culturale si halucinogene se amesteca exploziv, spre marea placere a lui Karim, fiul lui Buddha. Tanarul este insa continuu marcat de dubla sa origine, indo-musulmana si britanica. Pe de-o parte se balaceste in comunitatea „paki“, populata de copii din familii pakistaneze ce nu se pot integra, de cealalta se afla familia sa englezeasca.

     

    Hanif Kureishi, „Buddha din suburbie“,

    Editura Humanitas, Bucuresti, 2007

     

     

    Cocktail de crime

    Un nou tentacul al literaturii cu marca „chick“ loveste piata romaneasca de carte: de aceasta data este vorba de „crime chick“, un sortiment de roman politist garnisit cu toate nestematele Swarovsky si delectarile frivole ale genului vacantier pentru puicute trendy. Autoarea, Lauren Henderson, s-a nascut la Londra si a visat sa devina actrita, dar a ajuns sa faca jurnalism. Plina de spirit si vioiciune, ea face naveta intre New York si Italia, iar atunci cand nu scrie, degusta vinuri bune. „Margarita cu gheata“ („Freeze My Margarita“) este un sequel al romanelor sale cu Sam Jones („Too Many Blondes“ sau „The Black Rubber Dress“, inca netraduse la noi), care o aduce pe simpatica si neortodoxa detectiva in situatia de a se alatura unei trupe de actori care monteaza o versiune avangardista a „Visului unei nopti de vara“.

     

    Lauren Henderson, „Margarita cu gheata“,

    Editura Polirom, Iasi, 2007

  • Cele mai nastrusnice hoteluri

    Pentru unii, hotelurile de lux obisnuite au devenit deja plictisitoare, iar pentru altii e mai importanta decat luxul dorinta de avea ceva deosebit cu care sa se laude la intoarcerea dintr-o excursie. Hotelierii si-au adaptat oferta, oferind locuri de cazare mai putin obisnuite.

     

    WINVIAN: Hotel de lux din Connecticut, unde cazarea pe o noapte costa si 2.000 de dolari, iar oaspetii pot alege sa stea intr-un elicopter scos din uz al Pazei de Coasta, transformat acum intr-o casuta confortabila.

     

    AL MAHA DESERT RESORT AND SPA: Statiune din desert, la 45 de minute departare de Dubai, Emiratele Arabe Unite. Turistii pot trage aici langa o rezervatie in care traiesc gazele, vulpi ale desertului si diverse alte specii de animale specifice zonei.

     

    NGONG HOUSE: Preferat in special de cei care merg in Kenya la safari, hotelul ridicat in apropiere de Nairobi sub forma unor casute in copaci ofera toate dotarile de lux celor ce indraznesc sa incerce cazarea de aici.

     

    ANATOLIAN HOUSES: Este vorba despre un hotel din regiunea Capadochia din Turcia, construit in cinci pesteri vulcanice alaturate.

     

    JULES’ UNDERSEA LODGE : Un hotel tematic, al carui nume a fost inspirat de celebra carte „20.000 de leghe sub mari“ a lui Jules Verne, construit in Key Largo, Florida. Este subacvatic si nu se poate ajunge la el decat cu ajutorul echipamentului de scufundare.

     

    ICEHOTEL: Situat in tara lui Mos Craciun, in Laponia, hotelul este construit in fiecare an din 30.000 de tone de zapada si 10.000 de tone de gheata limpede precum cristalul.

     

    KUBE HOTEL: Ridicat in arondismentul 18 al Parisului, are o receptie sub forma de cub mare transparent, ce aduce aminte nu numai de un cub de gheata, dar si de piramida de la Luvru a arhitectului chinez Ieoh Ming Pei. In hotel exista si primul bar de gheata din Franta, construit din 22 de tone de gheata.

     

    TREE HOUSE LODGE: Pentru cei ce vor sa fie cat mai aproape de plaja pe durata sejurului e potrivit acest hotel de pe plaja Punta Uva din cadrul rezervatiei Gandoca-Manzanillo din Costa Rica. Turistii au la dispozitie doua camere de oaspeti si o baie cu dus, construite intr-un arbore sangrillo in varsta de 100 de ani.

  • Credite la toata familia

    Pentru cei pe care nu-i tine punga sa ia creditul pe care si-l doresc, bancherii au gasit o solutie: rate ce se calculeaza cumuland veniturile unei intregi familii – cu rude de gradul doi, trei sau chiar si patru. In unele cazuri, banca nici nu mai socoteste gradul de rudenie drept criteriu de asociere la un credit.

     

    In ochii bancherilor de la Volksbank Romania, una dintre cele mai agresive banci pe segmentul de retail in ultimii doi ani, chiar si promisiunea unei inrudiri viitoare intre coplatitorii unui credit este considerata suficienta pentru a accepta ca acestia sa-si puna in comun veniturile atunci cand solicita un imprumut. In cazul cuplurilor care urmeaza sa se casatoreasca si care locuiesc deja la aceeasi adresa se pot cumula veniturile, permitand astfel accesul la un credit de valoare mai mare, afirma Alina Ferseta, senior marketing and PR officer al Volksbank Romania. In plus, banca accepta in calitate de coplatitori si rude de gradul doi, trei sau patru cu solicitantul creditului, cu conditia ca acestia sa locuiasca la aceeasi adresa.

     

    Volksbank este una dintre bancile care au primit avizul Bancii Nationale a Romaniei pentru a credita clientii de retail dupa norme proprii care permit rate de pana la 65% din venituri, dar si o relaxare in privinta veniturilor ce se pot lua in calcul la stabilirea gradului de indatorare. De la introducerea noilor conditii la inceputul lunii iulie, cele mai multe solicitari din partea clientilor sunt pentru creditele de consum cu garantii imobiliare, spune Ferseta, astfel ca volumul acestora a ajuns la finele lunii august la 850 de milioane de euro, dintr-un total al creditelor de retail de 1,2 miliarde de euro.

     

    Relaxarea la criteriul privind tipurile de venituri luate in calcul atunci cand calculeaza capacitatea de indatorare a unui client este o tendinta intalnita la cele mai multe dintre banci, mai ales atunci cand este vorba de imprumuturi garantate cu ipoteca pe un imobil. Banca Comerciala Romana, spre exemplu, accepta pentru imprumuturile garantate cu garantii reale (imobile) pana la patru coplatitori externi, respectiv persoane care nu locuiesc impreuna cu solicitantul, dupa cum spune Cornel Cojocaru, director executiv in directia de comunicare a bancii. Si BCR aplica norme proprii de creditare, avizate de BNR inca din luna iunie, care permit un grad maxim de indatorare de 65% din venituri, fata de 35% anterior. La finele primului semestru din 2007, BCR avea in portofoliu credite de retail de 11,7 miliarde de lei (circa 3,7 miliarde de euro), in crestere cu peste 19% fata de decembrie 2006.

     

    Pentru bancherii de la BRD, institutie ce aplica la randul sau norme proprii de creditare de la inceputul lunii iunie, coplatitorii unui credit pot fi chiar si rude de gradul al patrulea. Rude care nici macar nu trebuie sa locuiasca la aceeasi adresa, potrivit lui Lucian Cojocaru, directorul departamentului comercial al retelei BRD, adaugand ca aceasta relaxare a conditiilor a venit odata cu aplicarea noilor norme de creditare. Conform acestora, gradul de indatorare poate urca pana la 70% din veniturile nete eligibile, unul dintre cele mai ridicate din randul bancilor ce au primit avizul BNR. La finele lunii iulie, spune Cojocaru, volumul creditelor de retail era de peste 11 miliarde de lei (3,5 miliarde de euro), dintre care 54% erau reprezentate de imprumuturi pentru consum (cu sau fara garantii imobiliare), 23% de credite imobiliare, 12% de credite auto si restul de alte tipuri de credite.

     

    Pana in prezent, opt banci au primit avizul BNR pentru normele proprii de creditare (Alpha Bank, BRD, Volksbank, BCR, Banca Transilvania, ATE Bank Romania, CEC si Bank Leumi), ce le permit sa ofere clientilor conditii de creditare mai putin restrictive. Rezultatele nu au intarziat sa se vada in portofoliile de credite, Alpha Bank si BRD anuntand deja vanzari duble sau triple de imprumuturi ipotecare.

     

    La fel de adevarat, in aceeasi masura in care asocierea mai multor coplatitori pentru un credit are avantajele ei, exista si un revers al medaliei – fiecare coplatitor „costa“. Toate bancile ce aplica norme proprii de creditare iau in calcul si un cos de subzistenta, respectiv o suma ce reprezinta cheltuielile minime ale unei familii, care diminueaza veniturile eligibile si care creste proportional cu numarul de membri ai familiei. Spre exemplu, la Volksbank cosul minim luat in calcul este de 100 de euro pentru o persoana, iar pentru fiecare membru al familiei in afara de solicitant se adauga inca 75 de euro (altfel spus, 175 de euro pentru o familie formata din doua persoane, 250 de euro pentru o familie formata din trei persoane etc.). La Banca Transilvania, care a inceput recent sa vanda credite „relaxate“, la care gradul de indatorare poate sa fie intre 45% si 70%, cheltuielile minime de subzistenta luate in calcul sunt de 245 de lei pe membru de familie, pentru primii trei membri ai familiei, iar incepand cu a patra persoana se considera 150 de lei pe membru de familie. La creditele de consum garantate numai cu cesiune de venituri, Banca Transilvania ia in considerare veniturile pe familie (sot si sotie), iar la creditele de consum garantate cu ipoteci si la creditele ipotecare/imobiliare, veniturile pe familie pot sa le cuprinda si pe cele obtinute de copii, frati si surori, dar si pe cele ale parintilor celor doi soti.

     

    La Alpha Bank si BRD, valoarea cosului de subzistenta este de 735 de lei pentru o familie de trei persoane, in timp ce BCR a ales sa diferentieze aceasta valoare in functie de profilul regional si de tipul localitatii de resedinta a clientului. ATEbank Romania permite un grad maxim de indatorare de 60% si practica un cos minim de subzistenta de 700 de lei pentru o familie formata din doua persoane adulte. Din septembrie vor incepe vanzarea de credite „relaxate“ si Bank Leumi (cu un grad de indatorare de pana la 70% si un cos de cheltuieli de cel putin 350 de lei pentru o persoana, care creste insa in functie de venituri, si minim 250 de lei pentru fiecare membru suplimentar) si CEC, care va practica un grad maxim de indatorare de 65%. Revenind insa la solutiile pe care bancherii le ofera celor ce nu pot lua singuri un credit – sau nu unul pe masura dorintelor/nevoilor lor  -, Anamaria Rotar, chief operating officer al brokerului de credite Gemini Capital Consult, mai semnaleaza o noutate. Exista banci, spune ea, care accepta drept codebitori si persoane care nu sunt rude cu solicitantul. Rotar da ca exemplu un dosar pe care il are in lucru, unde trei prieteni cumuleaza veniturile spre a contracta un credit imobiliar de achizitie a unui teren care va fi in proprietatea tuturor in cote indivize. Si in acest caz se ia insa in calcul cosul de subzistenta, iar daca doua persoane care se asociaza sunt casatorite, valoarea cosului creste in consecinta (considerandu-se ca veniturile solicitantului de credit sunt diminuate de cheltuielile intregii familii). Cu toate acestea, posibilitatea exista. Si nimic nu mai sta in calea doritorilor sa se asocieze cu vecinul de bloc, cu amicii, cu colegii de munca sau cu oricine altcineva pentru a lua un credit. Unul cat mai mare, care ii va multumi si pe ei, dar si pe bancheri, care castiga proportional.  

  • Banci (mai) relaxate

    Pana in prezent opt banci au primit avizul BNR pentru normele proprii de creditare:

     

    Banca

    Grad de indatorare (%)*

    Momentul de start pentru vanzare

    ATE Bank Romania

    60

    septembrie

    Alpha Bank

    55-65

    14 mai

    Banca Transilvania

    45-70

    15 august

    Bank Leumi

    70

    septembrie

    BCR

    65

    25 iunie

    BRD

    70

    1 iunie

    CEC

    65

    septembrie

    Volksbank

    45-65

    1 iulie

     

    Sursa: Bancile

    * pentru diferite transe de venituri

  • Angajatul roman, mobil si cinic

    Foarte mobili si, ca atare, putin atasati de firma unde lucreaza: asa sunt la ora actuala angajatii romani, conform studiilor de piata. Exista si exceptii, dar majoritatea ar pleca fara sa regrete daca li s-ar oferi un salariu mai bun. Mai mult, studiile arata ca romanii au cel mai mic grad de loialitate fata de angajator din toate statele europene.

     

    Daniela Necefor, managing partner al Total Business Solutions, spune ca pana acum nu a auzit de nicio metoda de fidelizare a angajatilor care sa functioneze 100%. „Romanii nu sunt fideli firmei unde lucreaza, sunt mobili, interesul propriu fiind peste loialitate. Daca oferta este net diferita de ceea ce au la actualul loc de munca, pleaca. Sunt si exceptii – oameni care fac pasi in cariera calculat si isi dau seama pana unde pot sa mearga. Dar acestia sunt putini.“

     

    Conform unui studiu la nivel european, realizat in perioada 16 martie-4 aprilie de Ipsos Research pe un esantion de 1.500 de angajati si comandat de furnizorul de tichete de servicii Accor Services, romanii sunt printre cei mai mobili europeni in campul muncii, in raport cu celelalte tari care au participat la studiu – Belgia, Franta, Spania, Italia, Slovacia, Cehia si Turcia. Astfel, 35% dintre angajatii romani s-au gandit deseori sa paraseasca firma unde lucreaza, 10% au planificat deja plecarea la o alta companie din Romania, iar 6% vor sa se angajeze in strainatate. „Motivele tin de mai multi factori precum nemultumirile legate de salariu, importanta acordata trainingului, somajul redus, lipsa de recunoastere din partea angajatorului si atmosfera de la locul de munca. Este o piata extrem de dinamica si angajatorul trebuie sa caute solutii pentru a atrage si a fideliza angajatii“, spune Jean Baptiste Aloy, analist in cadrul Ipsos Research.

     

    Cel mai mare procent de mobilitate apare in cazul angajatilor din industrie, 70% dintre acestia declarand ca s-au gandit sa plece din compania in care lucreaza. Pe categorii de varsta, cei mai mobili se declara cei intre 18 si 24 de ani (66%), iar pe categorii de venituri, salariatii cu un venit lunar net sub 500 de lei (64%).

     

    Unul din factorii care permit un nivel ridicat al mobilitatii este rata redusa a somajului – in Bucuresti, spre exemplu, aceasta este de 2%, in timp ce in Paris este de 9%. In plus, pe masura ce economia si investitiile straine cresc, piata locurilor de munca creste si ea, devenind foarte usor sa gasesti slujba dorita. Nivelul ridicat de mobilitate se poate explica insa si prin lipsa de recunoastere a implicarii angajatilor la locul de munca. Rezultatele studiului arata ca 47% dintre persoanele intervievate sunt nemultumite de recunosterea implicarii lor la locul de munca, perceptie semnalata si in cazul celorlalte tari din Europa, cu exceptia Belgiei.

     

    Totodata, 21% dintre respondenti spun ca motivatia lor fata de munca este in scadere, mai ales din cauza salariului si a lipsei de recunoastere din partea sefilor, in timp ce 62% au declarat ca motivatia lor este stabila, iar 13% sustin ca este in crestere. „Este explicabil procentul mic de angajati care se simt mai motivati de munca lor, avand in vedere ca desi salariatii sunt implicati in ceea ce fac (media pe ansamblul UE este de 72%), ei sunt in acelasi timp frustrati de faptul ca aceasta implicare le este prea putin recunoscuta“, considera Jean Baptiste Aloy. Pe de alta parte, salariatii din Romania au acordat cea mai mare nota vietii lor profesionale, respectiv 7,1, fata de o medie europeana de 6,2-6,5. Potrivit analistilor de la Ipsos Research, aceasta situatie poate fi explicata prin asteptarile mai mici pe care le au romanii, dar si imbunatatirile pe care acestia le-au simtit in ultimii ani.

     

    Angajatii romani asociaza munca in primul rand ideii de placere (33%) si de rutina (31%), intr-un mod mai pronuntat decat in alte tari europene, unde salariatii sunt atasati mai degraba securitatii sociale oferite de slujba. In acelasi timp, romanii se declara mandri de munca lor (88%), multumiti de ceea ce lucreaza (80%) si impliniti in viata profesionala (74%).

     

    Principalele ingrijorari ale angajatilor romani sunt nivelul salariului (pentru 58% dintre respondenti) si siguranta locului de munca (28%), in timp ce pentru persoanele cu functii de conducere, pe primul loc se afla timpul prea mare consacrat muncii (62%). Raportat la diferitele sectoare ale economiei, salariul este cea mai mare ingrijorare pentru salariatii din administratia publica, siguranta locului de munca – in domeniul transporturilor si in cel bancar, iar timpul consacrat muncii – in sectorul de telecomunicatii si cel bancar.

     

    In opinia Danielei Necefor de la Total Business Solutions, dintre toate domeniile, angajatii din vanzari sunt cei mai mobili. La polul opus, cei mai loiali sunt cei care lucreaza in domeniul bancar si in avocatura. „Cei din banci raman mai multi ani in acelasi loc, indiferent cum se numeste banca respectiva. Cei mai nehotarati sunt cei din pozitiile de entry care vor sa sara repede pe pozitiile de middle management. Foarte stabili sunt si avocatii“, spune Necefor.

     

    In cazul BRD – Groupe Société Générale, de exemplu, rata demisiilor este de  aproximativ 3% per total – ceea ce, spune Florin Luca, director executiv de resurse umane al bancii, „este o performanta“ in conditiile actuale de pe piata fortei de munca. In ultimii trei ani, BRD a recrutat peste 4.000 de persoane, dintre care peste 2.000 doar anul trecut. Factorii cei mai importanti in cazul angajatilor noi, adauga Luca, sunt performanta si stabilitatea pe post; daca acestea sunt indeplinite, angajatul respectiv se poate dezvolta si poate evolua in cadrul bancii.

     

    In opinia lui Adrian Stanciu, partener al Ascendis, adevarata mobilitate inseamna „a te muta de la Botosani la Iasi ori de la cules sfecla la ridicat blocuri“; a te muta de la o companie la alta in cadrul aceleiasi industrii este o falsa mobilitate, considera el. „Asta genereaza lipsa de crestere pentru oameni, genereaza factori mari de stres pentru toata lumea din sistem, o lipsa de stabilitate, de capacitate de a construi pe termen lung si pentru mine ca angajat, dar si pentru firma ca strategie si cresteri de salarii. Mie nu mi se pare o strategie potrivita“, spune Stanciu.

     

    O industrie foarte mobila este cea de IT&C. Nondas Karavas, director administrativ si de resurse umane al Cosmote Romania, considera ca ce se intampla acum pe piata romaneasca a muncii in IT se aseamana foarte mult cu situatia din Grecia de acum 15 ani si ca aceasta efervescenta se va mentine si in urmatorii 5-6 ani, in conditiile specificului industriei. „Dat fiind ca domeniul telecomunicatiilor este relativ nou, angajatii au o experienta de maximum 10-15 ani. Cred ca avem nevoie de oameni cu imaginatie, inovatori, flexibili, intrucat ritmul este mult mai alert si mai dinamic decat in alte sectoare de activitate. Lucrurile se schimba foarte repede, ceea ce se aplica astazi maine poate fi depasit si trebuie sa ne adaptam mereu la schimbare“, spune Karavas. La sfarsitul lunii iunie, Cosmote Romania avea peste 800 de angajati.

     

    Foarte mobili sunt si angajatii din constructii. „De construit se construieste in toata Europa, inclusiv in Europa de Est. Polonia are un deficit de 300.000 de oameni in industria constructiilor, noi avem cred ca vreo 200.000 de oameni deficit, iar problema o sa se accentueze“, spune Adrian Stanciu.

  • Functia dicteaza aranjarea mobilului

    Cautati un telefon care sa serveasca si drept player de muzica, si drept aparat foto ori camera de filmat? In loc sa aleaga printre zecile de modele din magazin un telefon cu asemenea caracteristici, reprezentantul de vanzari il indreapta pe client catre raftul unde se afla numai telefoane cu functii de divertisment.

     

    Comerciantii de telefoane mobile din Romania au constatat ca, atunci cand telefoanele mobile sunt grupate pe categorii si asezate ca atare in rafturile magazinelor, achizitia unui telefon mobil este mai simpla si mai rapida pentru clienti. Iar aceasta poate insemna in ultima instanta o crestere a vanzarilor, in conditiile unei piete care aproape ca va stagna anul acesta, dupa estimarile BenQ, la un total de putin peste 4 milioane de telefoane mobile vandute si o valoare de aproximativ 300 de milioane de euro.

     

    Pozitionarea pe categorii a produselor si organizarea optima a rafturilor devin astfel elemente ale strategiei de marketing. Ideea nu este deloc noua, fiind aplicata de lanturile internationale de retail, insa in magazinele de retail de telefoane mobile a intarziat sa apara pana anul trecut, cand mai multe companii au facut schimbari in acest sens in magazinele lor.

     

    Orange Concept Store este un exemplu al strategiei de „category management“, conform careia modul de aranjare a telefoanelor mobile in magazin influenteaza achizitia unui telefon mobil. Iar faptul ca telefoanele sunt prezentate in rafturi avand o pozitionare la vedere, pe principiul „touch & try“ (atinge si incearca), contribuie la decizia de achizitie, clientul nemaifiind nevoit sa puna intrebari privind un model de telefon la care n-are acces. In cazul Orange, acest tip de expunere a atras atentia clientilor catre zona de prezentare si, impreuna cu asezarea telefoanelor pe categorii si subventionarea acestora la vanzarea impreuna cu abonamente, a dus la o crestere cu peste 30% a vanzarilor de telefoane comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.

     

    Orange a investit peste un milion de dolari in magazinul deschis in septembrie anul trecut, pentru a avea un spatiu de expunere larg si pentru a putea grupa telefoanele mobile pe categorii, in functie de preferintele clientilor evidentiate de studiile de piata. „Pozitionarea diferita a mai multor categorii de telefoane mobile nu necesita neaparat un spatiu foarte mare de expunere. Mult mai importanta este organizarea spatiului deja disponibil din magazin“, explica Rodica E. Cazangiu, director de vanzari si distributie in cadrul Orange Romania.

     

    Deocamdata, putine sunt magazinele care deja fac acest lucru, insa pe termen mediu si lung se anunta schimbari in acest sens, pe masura ce marile companii au inceput deja sa ia in calcul diferite tactici de management de categorie. Exista o anumita suprapunere intre categoriile recunoscute de diversi distribuitori, avand in vedere ca, de pilda, „Entry“ si „Basic“ inseamna de obicei acelasi lucru, ca si „Professional“ si „Business“. Numai ca fiecare lant de magazine isi denumeste si separa categoriile cum crede mai bine de cuviinta: Germanos, sa spunem, are separat telefoane cu camera si muzicale, in timp ce la Orange ambele sunt incadrate in categoria „Multimedia“.

     

    Cei ce au imprumutat deja regulile de pozitionare a produselor in magazine au investit sume destul de mari pentru a obtine organizarea optima a rafturilor cu telefoane mobile. Germanos, spre exemplu, a cheltuit peste un milion de euro pentru transformarea completa a arhitecturii magazinelor sale, care a implicat si o strategie de management de categorie. „Un proiect de category management corect fundamentat si aplicat poate aduce o serie de beneficii companiei, de la cresterea traficului pana la cresterea vanzarilor, si incepe sa devina tot mai mult o necesitate pentru magazinele de retail de telefoane mobile“, comenteaza Adelina Pasat, director de marketing in cadrul Germanos.

     

    EuroGSM aplica deocamdata politici de category management doar pe site. „Pentru magazine suntem in faza de testare a acestui mod de prezentare a telefoanelor. Cel mai probabil insa nu vom aplica aceste politici decat in magazinele din marile orase sau resedinte de judet, pentru ca este o investitie care nu se justifica“, afirma Dan Dobrota, director de marketing in cadrul EuroGSM.

     

    Pe ce anume s-ar duce banii? In primul rand este nevoie de studii de piata si de cercetari ale nevoilor specifice fiecarui segment de clienti, in urma carora compania stabileste categoriile de telefoane si determina care este cea mai buna asezare a acestora in magazin. Dupa aceea se trece la reamenajarea magazinelor astfel incat sa corespunda strategiei, luand in calcul si criterii precum zona in care este amplasat spatiul comercial si tipul de clienti care cumpara cel mai des telefoane de acolo.

     

    In magazinele Vodafone, spre exemplu, telefoanele sunt segmentate in patru categorii importante: Basic – cele care raspund nevoilor de baza in comunicare, precum vocea si SMS-ul; Vodafone Live – celularele au functii de divertisment si informatie prin acces la portalul companiei si au in general caracteristici mai avansate, Style – criteriul de baza fiind acela al designului care corespunde cu tendintele modei si Business – care cuprinde telefoane ce raspund nevoilor complexe de comunicare ale oamenilor de afaceri.

     

    „Compania are astfel posibilitatea sa se adreseze mai multor grupuri de utilizatori. Cu cat segmentarea telefoanelor este mai bine facuta, cu atat strategia de category management poate raspunde mai bine cerintelor clientilor“, spune Andreea Stanescu, senior director consumer market in cadrul Vodafone Romania.

    Cercetarile de piata realizate de Germanos stau la baza unei segmentari putin diferite fata de cea a Vodafone, in sensul ca este ceva mai detaliata. Astfel, in magazinele companiei exista categoria telefoanelor cu camera foto de cel putin un megapixel, cu muzica, categoria telefoanelor simple, fashion si de business.

     

    „In general, incadrarea intr-un anumit segment a telefoanelor se face dupa pozitionarea data de producator, insa fiecare magazin are la libera alegere stabilirea acestor categorii si asezarea lor in magazin“, explica Adelina Pasat.

     

    In opinia celor de la Orange, un numar mare de categorii nu este neaparat o alegere buna, unul dintre motive fiind si faptul ca un anumit model de telefon se poate incadra in mai multe categorii, ceea ce face mai dificila pozitionarea in magazin.

     

    „O segmentare prea detaliata a telefoanelor devine greu de identificat si ii poate induce in eroare pe clienti“, crede Rodica E. Cazangiu. „Tocmai de aceea, la Orange categoriile de telefoane mobile nu sunt multe – Practic, Multimedia si Profesional.“

     

    O reteta universala pentru clasificarea telefoanelor pe categorii nu exista inca, singurul criteriu de baza fiind segmentul de clienti vizat, cu anumite nevoi de comunicare. „Iar schimbarea nevoilor de comunicare, pe fondul evolutiei pietei, duce implicit la o schimbare continua a segmentarii telefoanelor mobile“, spune Andreea Stanescu.