Basescu si mai cum?

Traian Basescu, intr-adevar, nu mai e ce-a fost. Fireste, nici noi nu mai suntem ce eram in 2004, cand Traian Basescu era ce nu mai este acum. Din acest punct de vedere au dreptate si Heraclit din Efes („nu te poti scalda de doua ori in apa aceluiasi rau“), dar si cei care au votat sambata „DA“ la referendum, pentru ca nu se mai regasesc in scenariul politic regizat de fostul presedinte suspendat sau „NU“ pentru ca ideea unei puteri jucate intre Geoana, Marko Bela, Vadim Tudor si Dan Voiculescu le displace mai mult inca decat persoana lui Traian Basescu.

Si, indiferent cum priviti rezultatul votului de sambata, e rau ca Basescu s-a schimbat. Numai ca stiti ce? Nici nu mai conteaza. Nu pentru mine sau pentru dumneavoastra. Ci chiar nu mai este important pentru directia in care merge Romania. NU credeti? In 2004, Traian Basescu si curentul politic pe care l-a reprezentat, Alianta Dreptate si Adevar, s-au proiectat ca alternativa la un sistem cadorisit cu aproape toate epitetele negative din vocabularul analistilor politici. Ce au reusit sa schimbe concret din ceea ce nu ar fi reusit ceilalti e discutabil; nu poate nega nimeni insa ca au reusit sa impuna perceptia unei schimbari. Iar asta ne-a ajutat mai ales pana la 1 ianuarie 2007. Si cam atat.

Decizia Uniunii Europene favorabila Romaniei avea nevoie de o justificare politica puternica pentru a putea fi acceptata fara prea multe strambaturi de opinia publica europeana. Iar alegerile prezidentiale din 2004 si configurarea noului guvern au fost exact munitia necesara pentru discursurile acelor decidenti europeni constienti de nevoia strategica si economica de a accepta Romania ca membru al UE. Insa dupa ce a trecut 1 ianuarie, a fost clar ca fiecare actor politic de la noi este liber sa se desfasoare la scena deschisa: impactul in exterior al scandalului care nu a incetat nicio clipa (poate doar a intrat in surdina o perioada) era mult atenuat de noul statut al Romaniei si de incontestabilele performante economice.

Ei, din nefericire pentru Traian Basescu, situatia asta nu se poate incheia prea curand, decat poate ca urmare a unui cataclism. Iar o noua (de ce NU?) suspendare din functie a presedintelui nu e mai mult decat o furtuna, poate de un grad mai mare, intr-un pahar cu apa. 

Campania electorala oficiala pentru referendum a intarit sentimentul ca lui Traian Basescu ii este foarte greu sa mobilizeze acelasi gen de emotie ca in 2004: PSD condus de Mircea Geoana este o copie nereusita (din mai multe puncte de vedere) fata de PSD condus de premierul Adrian Nastase si criticat puternic de „o anumita parte a presei“. Chiar daca au reusit sa castige in Parlament o batalie in fata inamicului din urma cu trei ani, social-democratii nu s-au ridicat totusi la nivelul de la care i-a doborat Basescu in toamna lui 2004. Si, din acelasi motiv din care nu poti sa cosesti buruienile cu drujba, si profilul candidatului pentru revenirea la Cotroceni a fost mult diluat. Astfel incat, cu toate mitingurile, lozincile si stradaniile unor intelectuali si analisti foarte neatenti la granita dintre sublim si ridicol, candidatul Traian Basescu n-a mai putut fi resuscitat si a trecut o campanie tinut in viata doar de inertia si amintirile unor vremuri apuse.

In momentul in care scriu aceste randuri, rezultatul referendumului va fi probabil cunoscut. Dar in orice situatie, candidatul Traian Basescu are o mare problema: trebuie sa se reinventeze. Basescu I nu mai poate fi Basescu II, asa cum singur ne-a spus, pentru ca in acest caz Basescu II va fi si ultimul. Dintr-un electorat care se obisnuieste tot mai mult cu cresterea economica neimpinsa de la spate de stat raman din ce in ce mai putini pe care sa-i convingi ca mergem intr-o directie gresita si ca esti singurul lor salvator pentru ca tara sa revina pe sine. Iar vorbele frumoase dintr-o campanie romantica precum cea din 2004 (la fel ca aceea din 1996) vor suna fals intr-o campanie mai tehnica, asa cum se intrevede pentru urmatoarele prezidentiale.

Asa ca, daca inamicii lui nu fac o greseala colosala intre timp, candidatul Traian Basescu poate sa nu mai castige urmatoarele alegeri prezidentiale sau cel putin sa nu le mai castige din primul tur, asa cum a tot dat de inteles. Pentru ca in cazul lui, cea mai convenabila functie este aceea de pretendent; investit in functie, candidatul care a castigat prin victorii atat de frumoase si Primaria Capitalei, si Palatul Cotroceni isi dovedeste limitele. Si, mai ales daca adversarii incep sa scada in calibru, s-ar putea sa intre in categoria acelor personaje pe care oamenii le vad la televizor, dar nu stiu de unde sa le ia sau de ce sa le dea ascultare.