Verde la creditul in valuta

Volumul  creditelor acordate in valuta ar putea exploda de anul viitor, in conditiile in care BNR a eliminat, in sedinta de saptamana trecuta, restrictia impusa bancilor de a acorda credite peste nivelul de 300% din capitalurile proprii.

Liber la creditarea in devize straine este mesajul bancii centrale, eliminarea restrictiei privind acordarea de credite peste pragul de 300% din capitalurile proprii reprezentand practic un prim indiciu privind relaxarea politicii monetare in prima parte a anului viitor. Decizia provoaca, cu siguranta, un val de bucurie in randul bancherilor, care incercasera pe parcursul ultimului an numeroase metode de a fenta restrictiile BNR si de a reusi sa acorde mai multe credite.

Campaniile de marketing ale bancilor ar putea sa includa, intr-un orizont de timp foarte scurt, oferte din ce in ce mai atractive la creditele in valuta, ceea ce ar putea duce la o reorientare catre creditele in devize, dupa ce mult timp BNR a incercat sa impiedice acest lucru. Am putea asista astfel la o modificare a ecartului dintre dobanzile practicate de bancile comerciale la creditele in valuta (circa 7% in prezent pentru euro) si dobanzile la creditele in lei (situate acum la 12%).

Restrictia BNR, impusa ca o masura pentru temperarea avantului luat de creditul in valuta, a fost vazuta de analisti drept inutila, in conditiile in care bancherii au gasit intotdeauna solutii de evitare: fie au adus mai multi bani de la bancile-mama, fie au actionat doar ca intermediari pentru acestea. Patentat anul trecut ca reactie la masurile de temperare a creditarii, exportul de credite a ajuns intre timp la peste 3 miliarde de euro.

Ce a contribuit la decizia guvernatorului Isarescu de a elimina acum aceste restrictii, la doar un an dupa introducere? In primul rand, in mod evident, eficienta ei: limitarile introduse anul trecut a BNR s-au transpus deja in diminuarea cu 13% a ponderii creditului in valuta in totalul creditului neguvernamental, de la 60% in iulie 2005. Eliminarea restrictiei ar putea aduce insa o inversare de trend, ritmul de crestere a creditului in valuta riscand sa-l devanseze din nou pe cel al imprumuturilor in lei. 

Pe de alta parte, expansiunea creditului si implicit a consumului pe parcursul anului in curs n-a reusit sa impiedice mentinerea tendintei de scadere a inflatiei pana la niveluri pe care nici cele mai optimiste prognoze ale BNR nu le anticipasera. Plasarea ratei anualizate a inflatiei din octombrie la cel mai redus nivel din ultimii 16 ani (4,8%) a facut ca bancherii din strada Doamnei sa nu considere necesara o alta interventie asupra instrumentelor care tempereaza presiunile exercitate de cererea interna. Cresterea medie a preturilor de 0,21% in luna octombrie comparativ cu luna anterioara, potrivit Institutului National de Statistica, este sub prognozele BNR. Practic, banca centrala a castigat (pana acum cel putin) pariul cu inflatia, in conditiile in care tinta BNR viza pentru 2006 un nivel al inflatiei de 5%, cu o marja inclusa de plus/minus un punct procentual.

Supraperformanta in privinta dezinflatiei, inregistrata in ultimele luni, ar putea avea insa efecte negative asupra procesului dezinflationist in 2007, an pentru care BNR are o tinta de inflatie de 4% plus/minus un punct procentual.

Inversarea de trend este anticipata si de analisti, care avanseaza o inflatie cu cel putin 1% mai mare decat cea anuntata de BNR. Tendinta se va mentine si in 2008, an pentru care Florin Citu, economistul-sef al ING, avanseaza o estimare de inflatie de 4,8%, fata de 3,8%, cat este prognoza BNR. Tocmai ca urmare a anticiparii unei inversari de trend a inflatiei la nivelul anului 2007, autoritatile au decis sa devanseze o parte din majorarile de preturi anuntate initial (preturile la gaze au fost majorate cu 8,5% incepand cu 11 noiembrie), pentru a profita de recordul dezinflatiei.

Preluarea unei parti din presiunile inflationiste prevazute pentru anul viitor (prin majorarea inca de pe acum a preturilor la utilitati) permite BNR sa-si lase loc de manevra pentru a jongla, in urmatoarea sedinta a BNR, din data de 28 decembrie, cu instrumentele de politica monetara. Este adevarat ca analistii nu intrevad majorarea dobanzii nici in luna decembrie. Totusi, ghidandu-se dupa experienta unora dintre statele integrate in 2004 in UE, respectiv a Cehiei si a Poloniei, care au dorit sa se protejeze din timp de presiunile inflationiste inevitabile dupa momentul aderarii, BNR ar putea decide o majorare a dobanzii de politica monetara. Pentru a avea o imagine mai corecta asupra a ceea ce se va intampla, e nevoie insa ca urmatoarea transa de date statistici sa ofere o evaluare a presiunilor inflationiste atrase de majorarile de preturi.