Cosmaruri rusesti Negre, rascolitoare, stranii, atipice, atinse aproape toate de aripa geniului – romanele din seria Byblos a Editurii Curtea Veche si-au mai anexat o piesa de rezistenta, iesita de sub condeiul unui scriitor venerat ca mostenitor al lui Gogol si al lui Dostoievski: Iuri Mamleev. Acest roman, spune autorul in prefata, a fost creat intr-o perioada de profunda ilegalitate (anii 60), la Moscova. Nici vorba nu putea fi de publicarea lui in URSS, desi nu continea nimic de natura politica. Continea, in schimb, cosmarul acestei lumi. Publicat de o editura americana si apoi aclamat in Occident, Sectantii isi da masura violentei si naturii sale sumbre inca din primele randuri: un pasager coboara din tren intr-o statie de provincie, cere o tigara unui localnic, il ucide cu sange rece, dupa care, tolanit in preajma cadavrului, incepe sa-i povesteasca defunctului propria viata. Iuri Mamleev, Sectantii, Editura Curtea veche, Bucuresti, 2006 Mintea mea Stii ca ai creier, asa cum stii ca ai splina: n-ai vazut niciodata splina sau creierul, dar intrucat manualele iti spun ca orice fiinta umana normala are asa ceva, ajungi la concluzia ca aproape sigur ai si tu. Zamislirile acestui creier, pe care ajungi sa le cunosti, in timp, din ce mai adanc, pana intr-atat incat poti spune ca tu esti mintea ta, alcatuiesc tesaturi complexe, urzite din fire diferite si avand multe modele diferite. Incercand sa desluseasca aceste tipare, Daniel C. Dennett izbuteste sa ne povesteasca ce procese au loc in mintea noastra, dar si in mintile animalelor, sa stabileasca diferentele dintre oameni si acestea din urma, sa fixeze rolul limbajului si sa ne lumineze asupra felului in care a aparut constiinta. Raspunsurile fac recurs la diferite sisteme filosofice, dar si la descoperiri recente din neurobiologie sau cibernetica. Daniel C. Dennett, Tipuri mentale, Editura Humanitas, Bucuresti, 2006
Leave a Reply