Drumul pana la magazin ramane acelasi, rafturile sunt tot acolo,
dar se vor schimba, cu siguranta, sigla, culorile in care este
decorat magazinul si cel putin o treime dintre produsele scoase la
vanzare. Nemtii de la Lidl nu au dorit sa comunice nimic pe
marginea schimbarilor pe care doresc sa le faca sau in ce interval
de timp vor avea loc. De fapt, declaratiile oficiale lipsesc cu
desavarsire. Un lucru este insa cert: in ce priveste produsele, cel
putin o treime dintre ele vor fi inlocuite. Si asta pentru ca in
reteta de functionare a dicounterilor, pe care Plus, Penny si
Kaufland au adus-o pe piata romaneasca, un rol important l-au
ocupat de la bun inceput marcile proprii. Pentru ca discounterii
mizeaza pe pret cat mai mic, cel putin o treime dintre produsele
din oferta lor sunt marci proprii, acestea fiind in medie cu 10-20%
mai ieftine decat marcile consacrate.
Pentru cumparator, calitatea intrinseca a magazinelor precum
Plus si Lidl este legata de promotii si preturile mici afisate la
raft; asteptarile nu sunt prea mari in privinta gamei sau a
experientei de cumparare, asa cum se intampla in cazul altor tipuri
de magazine, declara Anca Tazlaoanu, brand consultant in cadrul
BrandTailors. Un lucru s-a intiparit insa clar in mintea
cumparatorului care mergea la Plus: marcile proprii inseamna
calitate germana. Lidl nu are de pierdut teren la acest capitol,
fiind tot o retea nemteasca.
In plus, Lidl nu intra ca un necunoscut, argumenteaza Tazlaoanu,
macar daca stam sa ne gandim de cate ori am vazut pe strada sacose
de plastic inscriptionate cu acest nume, desi marca nu a fost
prezenta pana acum in Romania. Prin urmare, unii dintre
cumparatorii Plus au avut deja o prima experienta cu Lidl sau, daca
nu ei, atunci membri din familiile lor. “In acest context, ar
trebui ca vizitele cumparatorilor in magazin sa se pastreze relativ
la acelasi nivel”, crede reprezentanta BrandTailors. Ba chiar, daca
impresia cumparatorilor este si mai buna decat in cazul Plus,
frecventa vizitelor in magazin ar putea chiar sa sporeasca, iar
valoarea cosului zilnic sa creasca. Povestea discounterilor incepe
cu doar sase ani in urma, in 2005, cand si-au facut intrarea
aproape in acelasi timp patru nume, dintre care trei nemtesti
(Plus, Penny, Kaufland) si o afacere dezvoltata local (Minimax
Discount). O prezenta firava aveau spatiile Profi, aflate acum in
proprietatea fondului de investitii Enterprise Investors, care a
investit masiv in extindere, deschizand zeci de noi magazine. In
2005, hipermarketurile traiau momente de glorie, iar magazinele de
tip discount pareau ca se inscriu intr-o lupta inegala. Cei care au
mizat insa pe acest format s-au dovedit marii castigatori ai
ultimilor ani, mai cu seama cand, pe fondul scaderii puterii de
cumparare, clientii se dovedesc tot mai chivernisiti.
Mai ales in ultimii trei ani discounterii s-au raspandit rapid
in tara, iar numarul de magazine de acest tip depaseste 400.
Oportunitatea momentului a fost sesizata de Lidl, unul dintre cei
mai mari comercianti din Europa, care curta de ani buni Romania. La
inceputul anului trecut, Lidl a preluat operatiunile dezvoltate de
nemtii de la Plus in Romania (98 de magazine la acea vreme) si
Bulgaria (23 de magazine atunci). Tranzactia, evaluata la 200 de
milioane de euro, a vizat si centrele logistice care deservesc
spatiile de vanzare, dar si proiectele aflate in dezvoltare. Cu
peste 8.000 de magazine la nivel international, Lidl este unul
dintre cei mai agresivi comercianti din segmentul
discounterilor.
Leave a Reply