BusinessMagazin

Tag: rebranding

  • Dispare unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale Bucureştiului

    Hotelul Intercontinental, un simbol al Bucureştiului, îşi va pierde numele de la 1 ianuarie 2022 şi se va rebrandui în Grand Hotel Bucharest, după ce Compania Hotelieră InterContinental România S.A şi IHG Hotel & Resorts, proprietarul mărcii InterContinental, nu au prelungit contractul de management pe care îl aveau din 2006, înainte de aceasta unitatea de cazare funcţionând sub franciză.

    ♦ Compania Hotelieră InterContinental România S.A avea un contract de management încheiat din 2006 cu IHG Hotel & Resorts, proprietarul mărcii InterContinental.

    Hotelul Intercontinental, un simbol al Bucureştiului, îşi va pierde numele de la 1 ianuarie 2022 şi se va rebrandui în Grand Hotel Bucharest, după ce Compania Hotelieră InterContinental România S.A şi IHG Hotel & Resorts, proprietarul mărcii InterContinental, nu au prelungit contractul de management pe care îl aveau din 2006, înainte de aceasta unitatea de cazare funcţionând sub franciză. Hotelul a fost inaugurat în 1971, iar Intercontinental a fost primul brand hotelier internaţional care a intrat pe piaţa locală. Hotelul de cinci stele din centrul Capitalei are 22 de etaje, o înălţime de aproape 90 de metri şi 257 de camere şi apartamente.

    După această tranziţie, hotelul va trece printr-un proces de renovare şi modernizare care înseamnă investiţii de 21 mil. euro. Lucrările vor începe anul viitor şi vor fi finalizate în 2024.

    “Astfel de schimbări pot induce poate o percepţie diferită, dar noi avem o echipă profesionistă, ne-am pregătit pentru acest moment, hotelul va continua să presteze acelaşi tip de servicii, nu ne aşteptăm să existe probleme legate de această tranziţie”‚ precizează Lucian Marinescu, membru al Consiliului de Administraţie în Compania Hotelieră Intercontinental, care administrează hotelul cu acelaşi nume din Bucureşti.

  • Marius Popescu, ING Asigurări: “Totul rămâne la fel. Se schimbă doar numele şi identitatea vizuală”

    “Avem o experienţă de rebranding, când Netherlanden a devenit ING Asigurări. Cred că este esenţial să comunicăm foarte mult, să fim extrem de transparenţi”, declară Marius Popescu, CEO al ING Asigurări de Viaţă şi membru în Consiliul de administraţie ING Pensii.

    Pe 19 ianuarie diviziile locale de asigurări, pensii şi investiţii desprinse din Grupul ING lansează campania de comunicare dedicată publicului larg prin care anunţă tranziţia de la ING la NN – noul nume şi identitate vizuală. Campania de comunicare se va desfăşura pe toate canalele cu acces la publicul ţintă: TV, online, radio, presă şi outdoor. Spotul va fi difuzat pe 17 posturi naţionale în perioada ianuarie – martie 2014 şi va fi promovat şi în mediul online. De asemenea, demersurile de comunicare realizate pe plan local vor fi dublate, în intervalul februarie-martie 2015, de o campanie globală de rebranding creată şi susţinută de NN Group.

    Campania locală îşi propune să prezinte publicului identitatea sub care se va desfăşura, începând din aprilie 2015, întreaga comunicare contractuală şi comercială cu clienţii, partenerii şi piaţa a celor trei companii, subliniind prin conceptul său continuitatea activităţii acestora (“numele se schimbă, noi rămânem aceiaşi”). Astfel, de la acel moment, pe plan local ING Asigurări de Viaţă devine NN Asigurări de Viaţă, ING Pensii devine NN Pensii, iar ING Investment Management devine NN Investment Partners.

    Etapa de comunicare cu publicul larg debutează după ce, în luna decembrie 2014, compania a informat individual clienţii şi partenerii cu privire la schimbarea de nume şi identitate vizuală, printr-o campanie de marketing direct. Astfel, către clienţii de asigurări şi pensii au fost trimise peste 2.000.000 de scrisori şi mesaje electronice.

    Alinierea la noul brand, NN, are loc la nivel global în 2015. În toate cele 18 ţări în care grupul este prezent, diviziile de asigurări de viaţă, pensii şi investiţii, care la acest moment operează sub numele ING, vor adopta noul nume şi identitatea vizuală aferentă. În 2014, aceste divizii s-au unit sub denumirea NN Group, iar NN Group a devenit o companie independentă pe 2 iulie 2014 printr-o ofertă publică iniţială (IPO). Începând de la această dată, acţiunile NN sunt listate şi tranzacţionate pe bursa de la Amsterdam (Euronext) sub denumirea “NN Group” (simbolul “NN”). Cu aproximativ 12.000 angajaţi, NN Group oferă servicii de asigurare, pensii private şi management al investiţiilor către clienţi individuali, companii şi clienţi instituţionali. Grupul NN are peste 15 milioane de clienţi.

    În România, grupul NN include activităţile ING Asigurări de Viaţă şi ING Pensii, companii lider (conform raportărilor ASF) pe pieţele de profil, ING Pensii şi ING Investment Management, numărul patru (conform AAF) în topul companiilor de administrare a fondurilor mutuale din România. Pentru cele trei entităţi, procesul de rebranding presupune schimbarea numelui şi a identităţii vizuale, fără a aduce modificări la nivelul strategiei, al echipei de management şi angajaţi sau la nivelul relaţiei contractuale cu clienţii.

    În contextul procesului de schimbare a numelui şi identităţii vizuale, contractele clienţiilor şi beneficiile oferite nu sunt afectate, fiind protejate atât prin obligaţiile contractuale asumate de ambele părţi, cât şi prin reglementările legale în vigoare.

    Toate demersurile privind schimbarea denumirii în NN respectă legislaţia în vigoare, întregul proces fiind trecut prin filtrul autorităţilor de resort.

    Marius Popescu, CEO ING Asigurări de Viaţă şi membru în Consiliul de administraţie ING Pensii: “Etapa pe care o parcurgem acum vine după 18 ani de prezenţă puternică pe piaţa de asigurări de viaţă şi şapte pe piaţa de pensii private din România. În aceşti ani, fie că ne-am numit Nederlanden Asigurări de Viaţă, ING-Nederlanden sau doar ING, am construit relaţii de încredere cu clienţii şi companii solide, investind totodată în dezvoltarea pieţelor pe care activăm.

    În contextul procesului de schimbare a numelui, angajamentul faţă de pieţele locale şi clienţii noştri va rămâne la fel de puternic şi vom continua să consolidăm realizările noastre de până acum şi valorile pentru care publicul ne cunoaste şi recunoaşte. Nimic din ceea ce defineşte relaţia cu clienţii şi partenerii noştri nu se va schimba prin tranziţia către noul nume.

    Ne propunem să realizăm cu succes transferul de capital de imagine şi încredere de la brandul construit până acum către noul brand, NN”.

    Horia Braun, CEO ING Investment Management: „În afară de schimbarea numelui companiei în <NN Investment Partners> toate lucrurile care contează vor rămâne la fel. Echipa, calitatea serviciilor şi structura produselor nu se vor schimba. Vom menţine şi dezvolta parteneriatul strâns pe care îl avem cu ING Bank în vederea continuării distribuirii cu succes a fondurilor administrate de compania noastră, precum şi celelalte parteneriate, în special cele din zona clienţilor instituţionali. Vom continua să fim parteneri ai clienţilor noştri răspunzând adecvat nevoilor lor investiţionale”.

  • Sindicat din TVR, despre rebrandingul SRTv: Se aruncă cu nonşalanţă banii pe diferite sondaje

    “Se plâng că se plătesc sâmbete şi duminică la oameni, dar aruncă cu nonşalanţă banii pe diferite sondaje de opinie sau audituri externe, neînţelegând că, în 2014, deja toată lumea ştie ce aşteaptă publicul de la TVR şi anume programe de calitate”, a declarat Dragoş Bocanaciu, preşedintele Sindicatului pentru Unitatea Salariaţilor TV din TVR (SPUSTV).

    “O emisiune de calitate aduce audienţă”, a spus Bocanaciu, dând exemplu programului “Viaţa satului”.

    Societatea Română de Televiziune (SRTv) a comandat un sondaj pentru a vedea dacă este sau nu necesară rebranduirea principalelor sale două televiziuni – TVR 1 şi TVR 2 -, existând posibilitatea ca acestea să fie redenumite TVR, respectiv TVR Plus.

    Consiliul de Administraţie (CA) al Televiziunii Române a aprobat, pe 31 iulie, schimbarea strategiei de programe a Societăţii Române de Televiziune (SRTv), prin diferenţierea identităţii editoriale a canalelor publice.

    Potrivit respectivei hotâriri a CA, Comitetul Director (CD) trebuie să elaboreze noua strategie de programe a SRTv, care, însoţită de calendarul implementării şi de analiza tehnico-economică, vor fi supuse spre aprobare în următoarea şedinţă a Consiliului de Administraţie.

    În acest sens, Stelian Tănase, preşedintele-director general al TVR şi membru atât în CA, cât şi în CD, a declarat vineri, pentru MEDIAFAX că o parte din solicitările CA au fost rezolvate de către CD şi vor fi discutate luni, în şedinţa CA.

    “Un membru al Comitetului Director va veni luni la şedinţa CA”, a spus Stelian Tănase, care a fost contactat vineri de agenţia MEDIAFAX.

    El a mai spus că SRTv a comandat un sondaj, cu foarte multe întrebări care vizează Televiziunea Română şi care va fi gata în două săptămâni. “E un sondaj cu foarte multe întrebări”, a spus Stelian Tănase, care nu a făcut alte precizări cu privire la acest sondaj.

    Totodată, răspunzând unei întrebări, Stelian Tănase a spus că se are în vedere nu doar diferenţierea editorială a principalelor două televiziuni ale SRTv, TVR 1 şi TVR 2, ci şi redenumirea lor.

    “Cineva a făcut o observaţie foarte bună. S-ar putea înţelege (din actuala denumire, n.r.) că al doilea canal este secundar, mai puţin important. Şi atunci vrem să le dăm nişte nume uşor identificabile, dar nu suntem în faza de nume precise”, a spus Stelian Tănase.

    Totodată, Stelian Tănase a precizat că, din perspectiva sa, principala televiziune a SRTv, care este în prezent TVR 1, ar trebui să se numească TVR.

    “Eu optez în cazul TVR 1 pentru TVR, dar este părerea mea. În cazul TVR 2 au fost făcute mai multe propuneri: Super TVR, Extra TVR, Plus TVR. Dar nu am luat nicio decizie”, a explicat Stelian Tănase.

    Totodată, acesta a explicat că, în cazul în care strategia editorială a SRTv va fi modificată, această transformare nu va putea fi implementată din această toamnă.

    “Grilele oricum se vor vota, pentru că noi trebuie să ieşim cu programe, dar nu cred că putem să facem toată această reformă amplă într-un timp atât de scurt şi cu resurse atât de puţine”, a mai spus Stelian Tănase.

    Pe de altă parte, contactat vineri de MEDIAFAX, Cristian Zgabercea, coordonator cu atribuţii de producător general din TVR, a spus că Televiziunea Română încearcă să vadă prin intermediul sondajului comandat “dacă este necesară sau nu o rebranduire” a principalelor sale două canale, 1 şi 2, care sunt vizate în mod explicit de Legea numărul 41 privind organizarea şi funcţionarea SRTv.

    “Încercăm să aflăm câţiva piloni de staţie, dacă se doreşte mai mult divertisment sau mai mult sport sau mai multă actualitate. Încercăm să vedem cum ar fi mai bine să fie poziţionate aceste programe în grile. Vrem să vedem dacă lumea îşi doreşte să ne păstrăm un canal principal generalist. Vrem să vedem cum sunt poziţionate vedetele noastre în piaţă. La sfârşitul sondajului, rezultatele vor fi folosite în cadrul unor focus grupuri în şase localităţi mari din ţară”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Cristian Zgabercea.

    Întrebat ce societate face acest sondaj, Cristian Zgabercea a spus că nu îşi aminteşte denumirea acesteia, însă a precizat că este o societate specializată în astfel de chestiuni. Zgabercea a mai spus că suma plătită de TVR pe acest sondaj este “până în 24.000 de euro cu tot cu TVA”.

    “Nu s-a făcut de ani de zile un astfel de studiu la TVR şi cred că este cazul să se facă, pentru a putea lucra ştiinţific la grilele TVR şi la strategia editorială a TVR”, a mai spus Cristian Zgabercea.

    SPUSTV, sindicatul reprezentativ din TVR, a declarat, pe 30 iulie, într-un comunicat remis MEDIAFAX, că preşedintele-director general al Televiziunii Române, Stelian Tănase, vrea ca TVR 1 să se transforme în televiziune de ştiri, de la 1 septembrie, însă Comitetul Director s-a opus acestei iniţiative.
    “Conducerea SPUSTV susţine poziţia membrilor Comitetului Director al SRTV, care s-au opus initiaţivei de a transforma TVR 1 (ce are profil generalist, n.r.) într-un canal de nişă – post de ştiri de la 1 septembrie – şi de a face din TVR 2 un amestec de emisiuni de pe mai multe canale. Sperăm că cei care au dat dovadă de profesionalism să continue să ia decizii, nu la comanda vreunui preşedinte – director general, ci de fiecare dată să o facă în scopul creşterii audienţei şi importanţei TVR şi în interesul angajaţilor ei”, se spunea în comunicatul de presă remis agenţiei MEDIAFAX de Sindicatul pentru Unitatea Salariaţilor TV din TVR (SPUSTV), principalul sindicat din Societatea Română de Televiziune.

    Contactat pe 30 iulie de MEDIAFAX, Stelian Tănase, care este atât membru al Comitetului Director, cât şi al Consiliului de Administraţie, a susţinut iniţial că această informaţie “este falsă”, precizând totuşi că există o discuţie mai veche în SRTv privind definirea mai clară a principalelor două televiziuni din portofoliul SRTv – TVR 1 de TVR 2.

    Tănase a mai spus că există o propunere ca TVR 1 să se transforme într-o televiziune de “News & Current Affairs”, iar TVR 2 să funcţioneze ca televiziune generalistă.

    Situaţia în TVR a fost în ultimele săptămâni foarte tensionată, ca urmare a unei decizii a Comitetului Director al instituţiei, din care face parte şi Stelian Tănase, de reducere a timpului de lucru al salariaţilor şi, implicit, a câştigurilor lor salariale cu 20%.

    După această decizie, salariaţi ai TVR au intrat în grevă japoneză şi au protestat în mod repetat în curtea Televiziunii Române din Bucureşti, dar şi în studiourile teritoriale ale televiziunii.

    Pe 25 iunie, însă, Consiliul de Administraţie al TVR, din componenţa căruia face parte şi Stelian Tănase, a respins planul de reducere a timpului de lucru al salariaţilor de la 8 la 6 ore şi a câştigurilor lor salariale cu 20%, după cum au declarat la momentul respectiv, pentru MEDIAFAX, surse din Televiziunea Română.

  • Şi cristalele au nevoie de rebranding (GALERIE FOTO)

    Cristaleriile recurg la colaborări cu designeri, artişti sau arhitecţi celebri ai zilelor noastre pentru colecţiile lor, scrie The Telegraph. Casa franceză Baccarat, spre exemplu, a colaborat cu designerii Philippe Stark sau Jaime Hayon pentru găsirea unei soluţii de încorporare a cristalului în mobilierul modern, iar artişti ca Jeff Koons i-au proiectat candelabre şi veselă. Compania a ales să-şi marcheze ce-a de-a 250-a aniversare prin lansarea unui set de şah creat de firma japoneză de design Nendo, ca omagiu la adresa capetelor încoronate care i-au fost clienţi de-a lungul istoriei sale.

    Casa austriacă Lobmeyr a făcut echipă cu Poetic Lab pentru a crea gama Ripple Light (“lumină vălurindă”), mici corpuri de iluminat închise în sticlă vălurită care proiectează pe pereţi umbre ce seamănă cu ape curgătoare.

    La rândul său, casa Lalique a înfiinţat Lalique Maison pentru a îmbina experinţa sa în producţia de obiecte de cristal cu decoraţiunile interioare şi a apelat la la arhitecta Zaha Hadid, care i-a creat o serie de vaze. Compania are în plan şi o reîntoarcere la bijuterii de lux şi sticluţe de parfum.

    Casa irlandeză Waterford nu se mai mulţumeşte nici ea cu producţia de candelabre: după realizarea globului de cristal din Times Square din New York a trecut la o gamă de obiecte de colecţie semnate de artişti ca John Rocha sau Jo Sampson. Acesta din urmă a dat viaţă colecţiei Sampson Couture, ale cărei componente, confecţionate din cristal, aramă şi lemn, au fost produse în serii de câte numai cincizeci de exemplare.

  • STUDIU DE CAZ: Cea mai curajoasă decizie a companiei Agricola

    “CRED CĂ PRIMUL EFECT A FOST ÎNTĂRIREA LEGĂTURILOR DINTRE OAMENII CARE LUCREAZĂ ÎN CADRUL COMPANIILOR DIN CADRUL GRUPULUI”, apreciază Grigore Horoi, preşedintele grupului Agricola, impactul pe care l-a avut rebrandingul. El povesteşte că un număr mare de angajaţi au luat parte la procesul de rebranding, optând pentru diverse variante propuse. Mai cu seamă, adaugă Horoi, că managementul grupului băcăuan a dorit ca toată lumea să înţeleagă că o schimbare a imaginii de brand, mai ales în sensul modernizării, întineririi acesteia, înseamnă în primul rând o schimbare majoră de atitudine, o mai bună comunicare şi o promovare a valorilor grupului.

    Sub umbrela Agricola sunt reunite nouă firme, axate pe producţia de carne de pui, ouă şi salamuri, cu o cifră de afaceri consolidată de peste jumătate de miliard de lei, în creştere cu 10% faţă de anul anterior.
    Pe de altă parte şi de la raft semnalele sunt pozitive. “Practic, suntem consideraţi «îndrăzneţi» prin schimbarea făcută: imaginea de brand pentru produse – frunza de tei văzută din perspectiva care îi conferă forma unei inimi şi picătura de rouă – este complet diferită faţă de vechea imagine Agricola”, spune Horoi. Noile ambalaje ale produselor diferenţiază câte o culoare anume pentru fiecare categorie, de pildă albastru pentru carnea de pasăre, verde pentru salamurile crud-uscate sau galben pentru ouă.

    SI BEATRICE DANIŞ, fondator al BrandTailors, a fost surprinsă de alegerea imaginii tezaurului: “Este o imagine extrem de conceptuală şi nu credeam că grupul este pregătit să adopte o strategie atât de curajoasă”. Ea îi vizitase de mai multe ori de-a lungul anilor, dar nu lucraseră, efectiv, pe niciun proiect. Aşa a început unul dintre cele mai mari proiecte de rebranding de pe piaţa românească, “un maraton de zece luni”, spune Daniş, care dă ca repere 3.400 de ore de consultanţă lucrate în proiect, o echipă de 20 de oameni din BrandTailors, dar şi cu discipline conexe (ca fotografi sau specialişti în filmare), realizarea a 300 de materiale individuale (de la cărţi de vizită la tipizate) şi realizarea materialelor (logo şi design de ambalaje) pentru 250 de tipuri de produse. În total, investiţia Agricola se ridică la circa 1 milion de euro, sumă ce include şi activarea şi implementarea, respectiv producerea noilor ambalaje şi campania. Este un proiect de mare amploare, pentru că are deopotrivă corespondent în partea consumatorilor – prin prisma ambalajelor – dar şi la nivel de corporaţie, pentru că imaginea şi logo-ul companiei au fost schimbate, explică Beatrice Daniş. În plus, transformarea imaginii va fi vizibilă şi în cele 59 de supermarketuri Agricola, în care se vând circa 10% din produsele companiei.

    Odată cu schimbarea mărcii, la unele produse – cum e carnea de pasăre de exemplu – “folosim o nouă modalitate de ambalare în atmosferă controlată; în plus, ambalajul favorizează expunerea noii imagini”, adaugă Horoi. Unul dintre cele mai importante efecte ale rebrandingului este tendinţa crescătoare a vânzărilor din ultimul trimestru al anului. La finalul anului trecut, comparativ cu anul precedent, vânzările au fost mai mari cu 20% la carnea de pasăre, cu 18% la ready-meals şi semipreparate, cu 23% la salamurile crud-uscate, cu 13% la preparate fiert-afumate, cu 55% la ouă, respectiv 75% la praf de ouă, enumeră preşedintele Agricola. În 2012 au crescut şi exporturile de carne de pasăre, cu aproape 6 procente comparativ cu anul anterior. Totuşi, “deşi facem în fiecare an lucrurile tot mai bine, marja de profit rămâne în continuare foarte mică – pozitivă, dar foarte mică – pe fondul creşterii semnificative a costurilor la resursele de bază, fenomen înregistrat de altfel la nivelul pieţei mondiale”, mai spune Horoi, care are peste 20 de ani de când s-a implicat în afacerile Agricola şi a participat la toate momentele dramatice pe care le-a trăit compania după revoluţie. Poate cel mai dificil a fost privatizarea, urmată de adaptarea la noi reguli, paşii peste crize şi concurenţa acerbă. Piaţa preparatelor din carne se plasează în jurul a 1,2 miliarde de euro, este fragmentată, iar numărul concurenţilor se reduce vizibil.

  • Rebranding la început de an

    News Outdoor România deţine în prezent aproximativ 12% din piaţa de outdoor şi este de asemenea membru fondator al Asociaţiei Române pentru Publicitate Exterioară (ROAA). Compania este prezentă pe piaţa românească din 1997, numărându-se printre pionierii publicităţii stradale. News Outdoor România (Geticaooh) deţine spaţii publicitare în toată ţara, oferind acoperire în peste 15 oraşe, împreună cu cea mai completă reţea de panouri publicitare de pe drumurile naţionale. Compania este şi prima companie de outdoor din România care a lansat în 2010 o platformă on-line dedicată planificării şi achiziţionării de panouri publicitare în timp real.

    Noul nume, Geticaooh, vine împreună cu o nouă identitate vizuală care păstrează câteva elemente cheie care menţin în prim plan experienţa internaţională de peste un deceniu a companiei, dar aduce în plus şi un element vizual autohton, cu adânci rădăcini în originile şi tradiţiile româneşti. Sfera, simbol al continuităţii şi albastrul, care au făcut parte din imaginea companiei în cei peste zece ani de provocări şi succese, rămân în continuare elemente importante din noul logo.

    Conform datelor disponibile BRAT, ajustate cu estimările agenţiilor media şi cu estimările proprii, piaţa de outdoor în România a ajuns la o valoare netă anuală de aproximativ 40 milioane Euro pentru anul 2012, în uşoară scădere faţă de anul precedent. Potrivit actualelor semnale pentru anul 2013 piaţa de outdoor se anunţă într-o uşoară creştere, între 3% si 5%, creştere datorată inflaţiei costurilor (combustibil şi electricitate).

  • Lidl anunta primele zece magazine construite de la zero. Sapte noi orase apar pe harta nemtilor

    Reteaua Plus avea o acoperire semnificativa, in 38 de judete din
    tara, dar orase importante, precum Constanta sau Zalau, resedinte
    de judet, nu erau bifate. Lidl va veni cu magazine si in aceste
    localitati, precum si in Campulung Muscel, Turda, Scheia (Suceava),
    Moinesti si Dragasani, de asemenea localitati noi pentru compania
    germana. Pe de alta parte, Lidl va deschide magazine si in Slatina
    si Ramnicu-Valcea, unde exista deja cate o unitate din “era Plus”,
    in timp ce in Bucuresti va fi deschis cel de-al saselea magazin in
    cartierul Titan, pe bulevardul Liviu Rebreanu, potrivit unei
    decizii a companiei de la jumatatea lunii iulie, publicata in
    Monitorul Oficial. Reprezentantii Lidl nu au oferit detalii
    suplimentare legate de noile magazine pana la inchiderea
    editiei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Lidl iese la rampa. Ce inseamna rebotezarea magazinelor Plus

    Drumul pana la magazin ramane acelasi, rafturile sunt tot acolo,
    dar se vor schimba, cu siguranta, sigla, culorile in care este
    decorat magazinul si cel putin o treime dintre produsele scoase la
    vanzare. Nemtii de la Lidl nu au dorit sa comunice nimic pe
    marginea schimbarilor pe care doresc sa le faca sau in ce interval
    de timp vor avea loc. De fapt, declaratiile oficiale lipsesc cu
    desavarsire. Un lucru este insa cert: in ce priveste produsele, cel
    putin o treime dintre ele vor fi inlocuite. Si asta pentru ca in
    reteta de functionare a dicounterilor, pe care Plus, Penny si
    Kaufland au adus-o pe piata romaneasca, un rol important l-au
    ocupat de la bun inceput marcile proprii. Pentru ca discounterii
    mizeaza pe pret cat mai mic, cel putin o treime dintre produsele
    din oferta lor sunt marci proprii, acestea fiind in medie cu 10-20%
    mai ieftine decat marcile consacrate.

    Pentru cumparator, calitatea intrinseca a magazinelor precum
    Plus si Lidl este legata de promotii si preturile mici afisate la
    raft; asteptarile nu sunt prea mari in privinta gamei sau a
    experientei de cumparare, asa cum se intampla in cazul altor tipuri
    de magazine, declara Anca Tazlaoanu, brand consultant in cadrul
    BrandTailors. Un lucru s-a intiparit insa clar in mintea
    cumparatorului care mergea la Plus: marcile proprii inseamna
    calitate germana. Lidl nu are de pierdut teren la acest capitol,
    fiind tot o retea nemteasca.

    In plus, Lidl nu intra ca un necunoscut, argumenteaza Tazlaoanu,
    macar daca stam sa ne gandim de cate ori am vazut pe strada sacose
    de plastic inscriptionate cu acest nume, desi marca nu a fost
    prezenta pana acum in Romania. Prin urmare, unii dintre
    cumparatorii Plus au avut deja o prima experienta cu Lidl sau, daca
    nu ei, atunci membri din familiile lor. “In acest context, ar
    trebui ca vizitele cumparatorilor in magazin sa se pastreze relativ
    la acelasi nivel”, crede reprezentanta BrandTailors. Ba chiar, daca
    impresia cumparatorilor este si mai buna decat in cazul Plus,
    frecventa vizitelor in magazin ar putea chiar sa sporeasca, iar
    valoarea cosului zilnic sa creasca. Povestea discounterilor incepe
    cu doar sase ani in urma, in 2005, cand si-au facut intrarea
    aproape in acelasi timp patru nume, dintre care trei nemtesti
    (Plus, Penny, Kaufland) si o afacere dezvoltata local (Minimax
    Discount). O prezenta firava aveau spatiile Profi, aflate acum in
    proprietatea fondului de investitii Enterprise Investors, care a
    investit masiv in extindere, deschizand zeci de noi magazine. In
    2005, hipermarketurile traiau momente de glorie, iar magazinele de
    tip discount pareau ca se inscriu intr-o lupta inegala. Cei care au
    mizat insa pe acest format s-au dovedit marii castigatori ai
    ultimilor ani, mai cu seama cand, pe fondul scaderii puterii de
    cumparare, clientii se dovedesc tot mai chivernisiti.

    Mai ales in ultimii trei ani discounterii s-au raspandit rapid
    in tara, iar numarul de magazine de acest tip depaseste 400.
    Oportunitatea momentului a fost sesizata de Lidl, unul dintre cei
    mai mari comercianti din Europa, care curta de ani buni Romania. La
    inceputul anului trecut, Lidl a preluat operatiunile dezvoltate de
    nemtii de la Plus in Romania (98 de magazine la acea vreme) si
    Bulgaria (23 de magazine atunci). Tranzactia, evaluata la 200 de
    milioane de euro, a vizat si centrele logistice care deservesc
    spatiile de vanzare, dar si proiectele aflate in dezvoltare. Cu
    peste 8.000 de magazine la nivel international, Lidl este unul
    dintre cei mai agresivi comercianti din segmentul
    discounterilor.

  • Rebranduirea McDonald’s: nu vor mai exista casieri, iar comanda se va face digital

    Pe langa schimbarea modului in care arata si sunt amenajate
    restaurantele sale, in planul de modernizare a companiei sunt
    prevazute si modificari la nivelul felului in care se face comanda.
    Clientii McDonald’s isi vor putea achita nota de plata cu ajutorul
    unor carduri cu banda magnetica, emise direct de companie, sau pe
    baza celor de fidelitate. In primul rand, comenzile nu vor mai fi
    facute ca pana acum, cu ajutorul casierilor, ci cu ajutorul unor
    “touchscreen”-uri speciale, cu ajutorul carora clientii isi vor
    alege ceea ce vor sa li se aduca la masa. Conform sursei citate, ei
    vor putea opta pentru un meniu mult mai diversificat ca pana acum
    si vor putea petrece mult mai multe ore intr-un McDonald’s, caci
    fast-food-urile vor avea program prelungit. Deocamdata, schimbarea
    este anuntata doar la nivel european, in cele peste 7.000 de
    restaurante pe care compania le detine pe batranul continent.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • McDonald’s se rebranduieste cu 1 mld. dolari. Vezi cum va arata cel mai cunoscut lant de fast-food din lume

    Procesul de modernizare va incepe cu faimoasa sigla a
    McDonald’s, formata din arcadele aurite care formeaza litera “M”,
    pe fundal rosu. Culoarea rosu-neon va disparea, urmand sa fie
    inlocuita cu o nuanta ceva mai discreta, iar galbenul aprins se va
    transforma intr-un galben mustar, informeaza si editia electronica
    a USA Today.


    Cititi mai multe     pe www.incont.ro