BusinessMagazin

Tag: magazine

  • Cum au reuşit fiii unui miner să creeze unul dintre cele mai mari lanţuri de magazine din lume

    Crescuţi într-o familie modestă, fraţii Karl şi Theo Albrecht şi-au depăşit condiţia şi au pus bazele lanţului de retail alimentar Aldi, transformat într-un imperiu financiar cu venituri anuale de peste 30 de miliarde de euro.
     
    Karl Albrecht, născut pe 20 februarie 1920, şi Theo Albrecht, născut pe 28 martie 1922, au crescut într-o familie de condiţie umilă, în oraşul industrial Essen, din Renania de Nord, Germania. Tatăl lor era miner, dar după ani de muncă sub pământ a contractat emfizem şi a trebuit să renunţe la această meserie, aşa că s-a angajat într-o brutărie.

    Familia a fost obligată să găsească un alt mod de a se întreţine, aşa că a decis să deschidă un mic magazin alimentar pentru a putea trăi decent. Fiii familiei Albrecht erau determinaţi să nu se facă mineri, ca tatăl lor. O perioadă, Theo a rămas să lucreze în magazinul familiei şi a învăţat comerţul cu alimente, în timp ce Albrecht a învăţat arta delicateselor. Cei doi fraţi au luptat şi în al Doilea Război Mondial.

    După război, s-au întors în Essen, unde au preluat conducerea micului business de familie şi au decis să îl extindă prin deschiderea mai multor filiale.

    Ideea lor s-a bazat pe faptul că muncitorii din regiunea industrială Ruhr nu erau atraşi de magazinele de lux, ci îşi doreau mărfuri accesibile pe care le puteau cumpăra zilnic. Fraţii au început să îşi extindă afacerea în Ruhr în anii ’40. Până în anul 1954 au deschis 50 de filiale, păstrând sloganul businessului: „Cea mai bună calitate la cel mai mic preţ”.

    Până la acel moment, cei doi fraţi reuşiseră să îşi câştige o reputaţie destul de puternică în rândul furnizorilor. Amândoi erau cunoscuţi pentru stilul lor nemilos de negociere şi pentru dexteritatea cu care îi convingeau pe furnizori să le dea cea mai bună ofertă pentru a-şi menţine cele mai mici preţuri în magazinele Aldi. De asemenea, îşi câştigaseră o reputaţie pentru economia pe care o făceau pentru magazinele lor – de pildă, stingeau întotdeauna luminile dintr-o cameră pentru a avea facturi mai mici, nu îşi făceau niciodată publicitate şi de multe ori nu foloseau nici măcar rafturi.

    Numele lanţului de magazine Aldi, ales oficial în 1961, a fost creat din primele litere ale numelui Albrecht şi primele litere din cuvântul discount.
    Karl Albrecht şi-a permis un singur lux, acela fiind golful. Această pasiune l-a determinat să construiască în sudul Germaniei, în anul 1976, un hotel destinat iubitorilor de golf, ridicându-şi de asemenea propria vilă, aşezată astfel încât sa fie conectată la traseul de golf al hotelului.

    Theo Albrecht, pe de altă parte, era un împătimit al jocurilor de noroc. După ce a strâns o datorie de aproximativ 3,5 milioane de euro, în 1971 a fost răpit de un avocat şi ţinut ostatic timp de 17 zile până a plătit datoria. Mai târziu s-a aflat că cerut o scutire la plata impozitului susţinând că a fost o cheltuială de afaceri.

    La sfârşitul anilor ’60, cei doi fraţi şi-au împărţit imperiul financiar, împărţind businessul în Aldi Nord, condus de Theo, şi Aldi Süd, condus de Karl. În acea perioadă, Aldi începuse să devină foarte cunoscut în Germania, iar magazinele companiei începuseră să primească şi clienţi bogaţi, dornici să profite de reducerile lanţului de retail.

    Karl Albrecht a murit în anul 2014, la vârsta de 94 de ani, lăsând în urmă o avere estimată la 18,4 miliarde de euro. Fratele său, Theo, a murit în 2010, la vârsta de 88 de ani.

    În prezent, Aldi operează 3.230 de filiale în Germania, cu o echipă de 50.000 de angajaţi. De asemenea, are sucursale în toată Europa, în Australia şi în Statele Unite, ceea ce duce la o cifră de afaceri globală de pste 30 de miliarde de euro la nivelul întregului grup; Aldi Nord a înregistrat anul trecut venituri de 13 miliarde de euro, iar Aldi Süd, de 17,3 miliarde de euro, potrivit site-ului Statista.com. Compania susţine că 87% dintre nemţi fac cumpărături la Aldi în mod regulat. 

  • Este OFICIAL: Unul dintre cei mai mari retaileri vine în România. Este anunţată deschiderea a sute de magazine

    „Ambiţia pentru anul 2020 este să ajungem la 100 de magazine, iar în cinci ani ne vedem undeva la 250 de magazine, dar asta nu înseamnă că saturăm piaţa.“

    Grupul kik, unul dintre cei mai importanţi retaileri de modă din Germania şi din Europa, care a intrat pe piaţa locală în toamna anului trecut, a ajuns la 26 de magazine şi mai vrea alte 14 deschideri până la finalul anului.

    „Mai avem proiecte în derulare. Deja pentru octombrie avem trei deschideri confirmate, în Târgu-Mureş, Bacău şi Dorohoi. Şi până la finalul anului am încredere că vom atinge 40 de magazine. Ambiţia pentru anul 2020 este să ajungem la 100 de magazine, iar în cinci ani ne vedem undeva la 250 de magazine, dar asta nu înseamnă că saturăm piaţa“, a spus Raluca Hartmann, director general al kik România.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Câţi bani face o antreprenoare din Republica Moldova cu un business cu produse basarabene deschis în Capitală

    După absolvirea facultăţii de economie a Universităţii Ştefan cel Mare din Suceava, Angela Cupcea s-a angajat în domeniul bancar. Povesteşte că, pentru că îi stă în fire să fie activă şi sociabilă, la bancă nu se simţea în largul său, ci îşi dorea o schimbare, visul ei dintotdeauna fiind să aibă o afacere. „Aşa că într-o bună zi, împreună cu soţul meu, care tot era în sectorul bancar, am plecat de la bănci şi ne-am apucat de afacerea noastră”, spune ea. Au intrat aşadar în lumea antreprenoriatului cu o investiţie de 20.000 de euro „adunaţi pe parcursul anilor de muncă la bancă”.

    Având suficiente cunoştinţe despre produsele din Basarabia, a ajuns la concluzia că ar fi util să promoveze Moldova nu doar prin vorbe, ci şi prin intermediul acestora. „Pe moment, ideea ni s-a părut interesantă, pentru că nu existau magazine care să vândă produse variate exclusiv moldoveneşti. De altfel, acesta a şi fost scopul nostru de bază – de a aduna într-un singur magazin produse de înaltă calitate fabricate în Republica Moldova.” Iniţial au intrat pe piaţa românească în 2015, prin deschiderea a două magazine care operau sub numele de Bunătăţi din Basarabia.

    Ulterior, au descoperit că pe piaţa locală operează un business similar lor, Vinurile Basarabiei, iar împreună cu reprezentanţii acestei afaceri au decis să schimbe numele celor două businessuri în Basarabia (acestea au însă în continuare activităţi operate de SRL-uri diferite, firma lor denumindu-se Dolce Teador, iar firma care operează sub brandul omonim fiind Basarabia Drinks).

    Aceasta nu a fost însă singura schimbare: au închis primele două unităţi, iar în 2017 au redeschis primul magazin sub noul nume, Basarabia, iar anul trecut pe al doilea, ambele aflate în Capitală. Afacerea a înregistrat în 2018 o cifră de afaceri de 1,3 milioane de lei şi un profit de 137.000 de lei, iar pentru 2019 reprezentanţii acesteia aşteaptă o creştere de 25%. Ei şi-au propus ca în perioada următoare să se concentreze pe îmbunătăţirea brandului deja creat, de la servicii, la produse în sine. „Este anul perfecţionării a ceea ce am învăţat deja să facem.”

    În ceea ce priveşte investiţiile, reprezentanţii magazinelor Basarabia şi-au propus să investească 70.000 de lei în deschiderea altor unităţi, dintre care una în toamna aceasta, precum şi în promovarea afacerii pe mai multe canale. „Un lucru nou pentru perioada următoare este o prezenţă cât mai vizibilă în online, să ne facem cunoscuţi. Motivul principal al acestui pas este reprezentat de evoluţia puterii de cumpărare a consumatorilor. Dat fiind faptul că se creează tot mai multe magazine online, piaţa este în continuă dezvoltare. Clienţilor li se pare mult mai uşor şi rapid să comande produsele dorite prin intermediul unor clicuri şi să le fie livrată comandă acasă. Deci scopul principal este şi acela de a ne promova mai mult”, explică Angela Cupcea.

    Valoarea bonului mediu în unităţile Basarabia este de aproximativ de 35-40 de lei. În perioada următoare Angela Cupcea spune că se aşteaptă ca valoarea bonului mediu să crească, ca urmare a renegocierii contractelor de achiziţii, în vederea extinderii gamei de produse. Potrivit descrierii făcute de antreprenoare, majoritatea clienţilor sunt pesoane cu venituri medii, printre aceştia existând şi un număr considerabil de persoane în vârstă, majoritatea locuind în imediată vecinătate, dar există şi un segment distinct de clienţi care lucrează în clădirile de birouri din zonă.

    Cele mai mari provocări cu care soţii Cupcea s-au confruntat în dezvoltarea afacerii au fost, spun ei: găsirea spaţiilor pentru magazine, preţurile pentru chirie fiind foarte mari, lipsa mâinii de lucru, birocraţia, inflaţia, concurenţa neloială, scăderea cererii interne şi creşterea salariilor. „Sunt impedimentele cu care ne confruntăm noi şi cred că toţi oamenii de afaceri care activează, nu neapărat pe un segment asemănător cu al nostru.” 

    În prezent businessul are o echipă de cinci angajaţi. „Lucrăm cot la cot cu ei. Forţa unei afaceri de succes stă şi în angajaţi, iar ţinta noastră a fost întotdeauna aceea de a forma oamenii care vin în echipa noastră. Nu doar dezvoltăm magazinele de la zero, ci le creştem ca pe copiii noştri. Aceasta este politica după care ne ghidăm şi pe care o transmit mai departe angajaţilor, astfel încât clientul să fie mulţumit şi să revină şi altă dată”, spune Angela Cupcea.

    În privinţa extinderii la nivel naţional, fondatorii businessului spun că încă testează piaţa şi analizează potenţialul existent pentru o astfel de nişă. „Plănuim să deschidem magazine şi în alte oraşe ale ţării: Cluj, Braşov, Constanţa. Având în vedere cererea pieţei în toţi aceşti ani pe Bucureşti, unul dintre proiectele noastre este să ne extindem şi în afară Capitalei, propunându-ne ca în perioada următoare să ne axăm şi pe acest aspect. Sunt convinsă că experienţa noastră poate aduce plusvaloare şi pe acest segment”, crede Cupcea.

    Anual businessul înregistrează aproximativ 45.000 clienţi. Cele mai căutate produse în magazinele Basarabia sunt bomboanele Bucuria, vinurile şi coniacurile moldoveneşti şi „biscuiţii cu gustul amintirilor din copilărie”. În ceea ce priveşte competiţia, Angela Cupcea spune că aceasta ar fi reprezentată în special de reţelele mari de hipermarketuri. „E drept, expansiunea marilor reţele influenţează piaţa pe care ne desfăşuram noi, se simte, dar încercăm să le facem faţă.” Crede însă că specialităţile care se regăsesc pe rafturile lor îi ajută să fie competitivi. „Aproximativ 95% din produsele noastre sunt produse care nu se regăsesc pe rafturile supermarketurilor.”

  • LaDoiPaşi, franciza Metro Cash & Carry în retailul de proximitate, a atins pragul de 1.000 de unităţi la nivel naţional şi ţinteşte dublarea numărului de magazine până în 2023

    „Vom continua expansiunea la nivel naţional, motivaţi de dorinţa de a sprijini şi alţi antreprenori în dezvoltarea unor afaceri sănătoase, dar şi de creşterea interesului clienţilor faţă de magazinele de proximitate”, spune Irinel Popescu, şef departament retail la Metro Cash & Carry România.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ce se întâmplă cu magazinele Pepco din România

    „Primul magazin din România l-am deschis în 2015, iar apoi ne-am extins puternic astfel că acum reţeaua numără 237 de unităţi. La finalul lunii septem­brie vom depăşi pragul de 250 de magazine în România“, spune Marcin Stanko, director operaţional al grupului Pepco.
    Grupul are peste 1.700 de magazine în 11 ţări, iar cifra de afaceri estimată pentru 2019 este de 2 mld. euro.

    „Suntem prezenţi în 11 ţări, din Estonia până în Bulgaria, pe o distanţă de 3.000 km. Acoperim o piaţă totală cu 100 de milioane de consumatori.“

    România este a doua cea mai importantă piaţă pentru grup după Polonia. „În fiecare an deschidem 300 de magazine, dintre care 50 doar în România. Doar în Polonia avem un ritm de expansiune mai rapid, dar în anii ce vor urma focusul va fi România.“

    Executivul polonez adaugă că e suficient spaţiu pe piaţă pentru a dubla acest număr de magazine în România. El explică faptul că ce diferenţiază Pepco de alţi retaileri precum H&M sau Inditex este faptul că poate merge peste tot. Compania a început într-adevăr expansiunea cu oraşe mari precum Bucureşti, Cluj-Napoca sau Iaşi, dar a ajuns apoi şi în localităţi de doar câteva mii de persoane.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Premieră la Apple: Gigantul tehnologic va furniza piese oficiale magazinelor de reparaţii independente

    Acest lucru înseamnă că magazinele de reparaţii independente vor primi piese oficiale pentru repararea produselor ieşite din garanţie, la acelaşi preţ oferit furnizorilor de servicii autorizaţi, cum ar fi Best Buy, care efectuează lucrări sub garanţie.

    Ben Bajarin, un analist al Creative Strategies, a spus că această mişcare ar putea crea mai multe oportunităţi pentru Apple de a vinde servicii sau accesorii dacă încurajează proprietarii de iPhone-uri să ofere telefoanelor folosite prietenilor şi familiei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Giganţii se iau la trântă în tribunal: Walmart dă în judecată Tesla după ce mai multe acoperişuri ale retailerului au luat foc

    Gigantul American Walmart dă în judecată compania Tesla după ce acoperişul magazinului a luat foc la mai multe locaţii ale retailerului Walmart, pe acestea fiind montate panouri solare Tesla, potrivit MarketWatch.

    Walmart dă în judecată Tesla pentru că ar fi încărcat contractul şi acuză compania de „neglijenţă crasă” învinuind-o pentru incendiile care ar fi pornit pe acoperişul mai multor magazine ale retailerului din California, Maryland şi Ohio.

    „Subliniem ce este evident deja dar panourile solare proiectate, instalate, inspectate şi întreţinute corect nu iau foc dintr-odată, iar incidenţa mai mult incendii care implică panouri solare Tesla este negreşit un semn de neglijenţă din partea Tesla”, se arată în acuzaţiile aduse în tribunal de Walmart.

    Tesla a cumpărat SolarCity Corp în iunie 2016 pentru 2,6 miliarde dolari. În acel moment, SolarCity era cel mai mare instalator de panouri solare pe mediul rezidenţial din SUA, iar CEO-ul Tesla Elon Musk era atunci şi preşedinte şi cel mai mare acţionar în ambele companii.

    SolarCity a fost fondată şi condusă de doi veri de-ai lui Elon Musk, care au părăsit ulterior afacerea. Unii acţionari ai Tesla reclamat în instanţă achiziţia, iar acel caz va fi judecat în martie 2020.

    Avocaţii Walmart nu au ezitat să atace şi tranzacţia de achiziţie în sine în cadrul procesului.

    „Pe baza informaţiilor şi a convingerilor, când Tesla a cumpărat SolarCity pentru a salva compania eşuată (a cărei executivi erau doi veri primari ai lui Elon Musk), Tesla a eşuat să corecteze practicile haotice de instalare ale SolarCity sau măcar să adopte protocoale adecvate de gestiune, care ar fi fost extrem de importante în lumina descoperirii practicilor impropii de instalare”, se arată în acuzaţii.

     

  • Povestea omului care construit un imperiu de de 13 miliarde de dolari, 474 de magazine şi 10.000 de angajaţi

    După ce a deschis câteva magazine stradale în sudul statului California, Joe Coulombe a avut o idee care avea să îi schimbe viaţa.
     
    El s-a bazat pe faptul că tinerii educaţi, cu venituri mari, îşi doresc mai mult decât un simplu supermarket. Prin urmare, în 1967, el a deschis în un magazin cu un design tropical în care a început să vândă vinuri şi alte tipuri de alcool.
     
    Văzând că unitatea se bucură de succes, Coulombe a deschis şi alte magazine în apropierea unor colegii sau universităţi, introducând treptat diverse bunuri de consum.
     
    40 de ani mai târziu, în octombrie 2017, Trader Joe’s avea 474 de magazine în 44 de state americane.
     
    Începând cu anul 1979, compania Trader Joe’s a fost deţinută de antreprenorul german Theo Albrecht, până la moartea sa în 2010, când proprietatea a trecut la moştenitorii săi. Familia Albrecht deţine, de asemenea, lanţul german de supermarketuri ALDI Nord. Compania are birouri în Monrovia, California şi Boston, Massachusetts.
     
    Trader Joe’s are peste 10.000 de angajaţi şi venituri anuale de aproximativ 13 miliarde dolari.

  • Consiliul Concurenţei a autorizat preluarea magazinelor din staţiile Petrom de către Auchan

    Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care Auchan Romania SA preia magazinele destinate comercializării produselor alimentare şi non-alimentare din staţiile Petrom, informează reprezentanţii Consiliului Concurenţei într-un comunicat.

    În urma analizei acestei concentrări economice, Consiliul Concurenţei a constatat că operaţiunea propusă nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei effective pe piaţa romȃnească sau pe o parte substanţială a acesteia şi nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurenţial normal.

    Auchan Romania este membră a grupului Auchan Holding SA, principalul obiect de activitate fiind comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun.

    În România, Auchan îşi desfăşoară în prezent activitatea prin 33 hipermarketuri şi prin 22 magazine de proximitate MyAuchan.

    OMV Petrom Marketing S.R.L are ca obiect principal de activitate “Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţara unde mallurile dispar tot mai des iar cele care au rămas se transformă. Ce le-a luat locul

    Unele dispar, într-adevăr, altele însă se transformă, graţie posibilităţii de a oferi oamenilor experienţe pe care aceştia nu le pot comanda online, cum ar fi participarea la tot felul de exerciţii fizice alături de alte persoane.

    Aşa se face că, pe alocuri prin SUA, magazinele dispărute din centrele comerciale sunt înlocuite de săli de yoga, Pilates, fitness, de box sau unde se poate lucra numai la câte un tip de aparat, cum ar fi cel de vâslit sau bicicleta, scrie New York Times.

    Aceste săli înlocuiesc chiar şi magazine din spaţii stradale, cei care le deschid preferând să meargă acolo unde mai sunt şi altele, pe modelul aplicat de restaurante care funcţionează unul lângă altul în ideea că o persoană care a luat masa la un local din zonă va dori la un moment dat să încerce şi alte oferte.

    Atunci când se alege locul deschiderii unei săli de fitness ori de yoga sau Pilates, un element important în luarea deciziei îl constituie preţurile pe şedinţă cerute de celelalte săli din zonă, pentru a evita comparaţia de preţuri pe care o fac consumatorii. Adeseori, pe lângă grupurile de săli în care se poate face mişcare sau yoga apar şi centre de wellness în care clienţii celor dintâi se pot recupera.