De-a lungul timpului, articolele legate de eventuale acuzatii
potrivit carora sistemul de promovare a medicamentelor nu ar fi
transparent au fost contestate de companiile farmaceutice. In ciuda
datelor de vanzari, care avantajau, in majoritatea cazurilor,
doctoriile mai scumpe, lipsa dovezilor clare facea ca partile
implicate sa vorbeasca despre coduri etice, responsabilitate
sociala, acces largit la tratament si deontologie. Vidul
reglementarilor legale a permis prescrierea medicamentelor mai
costisitoare in dauna celor cu efect similar, dar chiar de cateva
ori mai ieftine, cat timp statul le deconta, indiferent de
valoare.
De ce recomanda doctorii varianta mai scumpa banuieste toata
lumea, insa pana acum nu a fost oficial. Dar tocmai s-a creat un
precedent. Compania farmaceutica Johnson & Johnson va plati o
amenda de 70 de milioane de dolari dupa intelegerea cu autoritatea
de reglementare a pietei de capital din SUA pentru platile
“improprii” facute doctorilor din Grecia, Polonia si Romania.
Potrivit unui raport al The Securities and Exchange Commission,
angajati ai unei subsidiare romanesti au mituit medicii salariati
in sistemul de stat si farmacisti pentru a prescrie produsele
farmaceutice promovate activ de catre companie. Profitul obtinut de
J&J a fost de 3,5 milioane de dolari in perioada 2000-2007, mai
arata raportul. Vanzarile din Romania ale J&J din 2010 au fost
de 46 milioane de euro, cu o cota de piata de 2%, clasandu-se pe
locul 15 intre cele mai mari companii din industria de medicamente
locala, potrivit unui clasament al firmei de cercetare si analiza
de piata Cegedim Romania. Compania vinde medicamente pentru
sistemul nervos central, imunologie, virologie si oncologie, iar
cel mai vandut produs este destinat tratamentului
schizofreniei.
“Investigatia a fost solicitata de conducerea responsabila a
companiei in momentul in care anumite informatii au fost aduse la
cunostinta acesteia si a luat toate masurile necesare pentru
consolidarea implementarii politicilor interne de conformitate
imediat dupa aparitia semnelor de intrebare si inainte de
raportarea rezultatului investigatiei interne”, au raspuns
oficialii Johnson & Johnson la solicitarea BUSINESS Magazin, cu
mentiunea ca practicile au incetat imediat dupa initierea
investigatiei interne.
Practicile din Romania sunt asadar amendate in Statele Unite,
dar nu au fost niciodata pedepsite oficial la Bucuresti. Consiliul
Concurentei a prezentat de curand un raport care analizeaza,
printre altele, modul de promovare a medicamentelor din piata
farmaceutica. Sanctiunile insa intarzie sa apara. “Nu dorim sa
comentam cu privire la nicio potentiala investigatie suplimentara
pe care vreo autoritate, alta decat Departamentul de Justitie si
SEC, ar putea sa o intreprinda”, spune Makis Papataxiarchis,
directorul executiv al J&J Romania, care precizeaza ca
niciodata conducerea companiei nu a stiut ce se intampla pe teren.
Oficialii J&J spun ca investigatiile, daca exista, sunt
confidentiale, iar efectuarea lor va ramane in intregime la
discretia autoritatilor locale.
Dincolo de demersurile Consiliului Concurentei, legea le permite
si medicilor sa primeasca atentii si, in consecinta, sa prescrie
ceea ce sunt rugati de catre reprezentantii medicali. Dupa actuala
legislatie, medicii romani pot primi bani sau cadouri, cu valoare
simbolica sau necostisitoare. Conform actului normativ care
reglementeaza stimularea prescrierii medicamentelor, “cand
publicitatea pentru medicamente se adreseaza persoanelor calificate
sa prescrie sau sa elibereze astfel de produse, nu trebuie sa li se
ofere, sa li se acorde sau sa li se promita cadouri, avantaje in
bani sau natura, cu exceptia acelora care nu sunt costisitoare si
care sunt relevante pentru practica medicala sau farmaceutica”
(art. 805 alin. (1) din Legea nr. 95/2006).
Potrivit oficialilor Consiliului Concurentei, atat timp cat
publicitatea adresata medicului prescriptor se realizeaza prin
oferirea de avantaje in bani, nedefinirea sintagmelor “simbolic” si
“costisitoare” conduce la situatia in care sumele de bani
influenteaza medicul prescriptor. Nu se mentioneaza asadar in lege
daca 1.000 de euro si o vacanta in Elvetia au sau nu valoare
simbolica sau daca sunt costisitoare. Asadar, ramane la latitudinea
reprezentantilor medicali. In Franta si Spania, de exemplu, un
doctor nu ar trebui sa accepte cadouri in numerar sau in alt mod,
cu exceptia micilor cadouri a caror valoare nu depaseste 30 de
euro. Marea Britanie foloseste constructia “materiale cu valoare
neglijabila”, insa o defineste ca avand o valoare mai mica de sase
lire sterline, fara TVA. Medicii olandezi pot primi anual daruri de
cel mult 150 de euro, iar, peste ocean, sunt permise cadourile a
caror valoare este mai mica de o suta de dolari si “sunt in
beneficiul pacientilor”.
Leave a Reply