GRADUL DE INDATORARE

In 2005, volumul total al finantarilor acordate populatiei si firmelor a fost de circa 22% din PIB, iar pentru 2006 oficialii bancii centrale (prin vocea prim-viceguvernatorului Florin Georgescu) anticipeaza ca va depasi la sfarsitul acestui an 24% din PIB. Chiar si asa, „ponderea creditelor neguvernamentale in PIB este de cel putin trei ori mai mica la noi decat in Vest“, spune Liviu Voinea, directorul de cercetare de la Grupul de Economie Aplicata – „deci ele oricum vor creste in continuare“. Un alt indicator al gradului de indatorare al populatiei este creditul mediu pe cap de locuitor. „In Romania, media este de 135 de euro, in timp ce in noile state ale Uniunii Europene este de 823 de euro“, atrage atentia Manuela Plapcianu. In statele Uniunii Europene, aceasta medie atinge 12.398 de euro pe cap de locuitor.

Mai mult, un studiu efectuat de Bank Austria Creditanstalt in sapte tari din Europa de Sud-Est arata ca, in Romania, cheltuielile cu alimentele, medicamentele si utilitatile reprezinta in medie 81,2% din venitul mediu pe cap de locuitor. Si la capitolul venituri medii, prapastia dintre Romania si tarile din jurul nostru e imensa: veniturile medii ale romanilor sunt de 236 de euro, in timp ce in Europa Centrala si de Est ating 625 de euro, iar in Europa Centrala si de Vest ajung la 2.333 de euro. Puse cap la cap, cele doua statistici arata un motiv fundamental pentru care majoritatea romanilor sunt nevoiti sa ia credite atunci cand vor sa-si cumpere obiecte de folosinta indelungata.

Practic, venitul net disponibil, ramas dupa acoperirea cheltuielilor de baza, nu lasa loc de achizitii „cu banii jos“. Din aceasta perspectiva, creditul este inca pentru multi singura posibilitate de a-si satisface chiar si strictul necesar cu privire la dotarea gospodariei. Desigur, spune Manuela Plapcianu, limitarea cea mai importanta privind volumul creditelor de consum „trebuie privita in special din perspectiva veniturilor medii ale populatiei“. Chiar si asa, vicepresedintele de la HVB Bank anticipeaza ca pe termen mediu cererea pentru creditele de consum va ramane totusi ridicata.

O alta statistica, aceeasi concluzie: calculand gradul de indatorare a persoanelor fizice pe veniturile proprii, care este de circa 15%, „potentialul de crestere a creditului acordat populatiei este foarte evident“, spune seful cercetarii de la Raiffeisen. In opinia sa, creditul acordat populatiei va ramane in continuare componenta cea mai dinamica a creditului neguvernamental „si mai ales componenta sa de credit de consum“. Ca urmare a restrictiilor BNR introduse in ultima perioada si a altor posibile restrictii in viitor, „creditul acordat populatiei este posibil sa incetineasca pe termen scurt, dar pe termen mediu el va creste in continuare accelerat“, conchide Ionut Dumitru.

In fine, veniturile actuale inca mici, corelate cu procesul de convergenta catre Uniunea Europeana, alimenteaza asteptarile de crestere viitoare a salariilor populatiei. Principiul este simplu: atat timp cat veniturile vor creste in viitor, ratele unui credit luat azi vor fi maine mai usor de suportat. Salariul mediu in Romania s-ar putea dubla sau tripla pana in 2010, potrivit unei analize realizate in noiembrie de Business Magazin, pe baza previziunilor consultantilor de resurse umane. Daca estimarile lor sunt justificate, in doar cinci ani salariul mediu net ar creste spre 600 de euro.

Pe de alta parte insa, previziunile optimiste nu sunt sustinute de Comisia Nationala de Prognoza, care a estimat pentru 2010 un salariu mediu pe economie de 337,1 euro. Deocamdata, „Romania este o piata de tip latino-american“, crede Dragos Cabat, vicepresedintele asociatiei analistilor financiari, CFA Romania. Adica este o piata cu disparitati foarte mari intre categoriile sociale. Exista, explica Cabat, o categorie de persoane fizice deosebit de bogate, care utilizeaza insa in proportie redusa serviciile bancare in calitate de persoane fizice. Apoi exista o patura in crestere de persoane fizice, faimoasa clasa de mijloc – antreprenori sau manageri de companii care folosesc in mod extensiv serviciile bancare. Acestia au constituit segmentul de clientela „atacat“ in ultimii doi ani de catre bancile romanesti. Cea de-a treia categorie o constituie masa de clienti cu venituri reduse, cei ce au devenit tinta predilecta pentru banci abia incepand cu anul 2005.

„Aceasta structura a clientelei explica in ge-neral si evolutia in timp, si pe regiuni in modul de utilizare a produselor bancare“, spune Cabat. Finantarea persoanelor fizice a evoluat de la produsele cele mai simple, pe termen redus si care au implicat sume mai mici (credite de consum), catre produse mai complexe, perioade lungi de finantare si sume importante (credite ipotecare, imobiliare, credite de nevoi personale fara obiect specificat).