STRUCTURA CREDITARII

Creditul de consum a crescut din nou in ianuarie 2006, dupa o scadere in ultima luna a anului trecut, soldul ajungand la 16,48 miliarde de lei (4,55 miliarde de euro). Ritmul anual de expansiune a accelerat la 205% pe an (ianuarie 2005-ianuarie 2006). In pofida masurilor dure luate de banca centrala prin stabilirea gradului maxim de indatorare la 30% din venituri, bancherii se asteapta totusi la cresteri, chiar daca nu la fel de puternice precum cele din anii trecuti.

„Nu cred ca mai putem vorbi de cresteri spectaculoase pentru creditul de consum, asa cum au fost in 2003, 2004 si 2005“, crede Madalina Teodorescu, director executiv credite retail la Raiffeisen Bank. Trendul va fi totusi crescator, „dar fara variatii spectaculoase“. Chiar daca semnaleaza, la randul ei, o scadere a volumului de credite de consum la finele anului trecut, Rozaura Stanescu, director dezvoltare produse la BRD-Groupe Société Générale, spune ca atata timp cat va exista o oferta buna, creditele de consum se vor cumpara „fara doar si poate“. BRD, a doua banca din sistem, a lansat luna trecuta un nou credit de consum, Expresso Lejer, prin care ofera finantari de pana la 40.000 de lei (sau 10.000 de euro), fara comisioane la acordare, giranti sau copie dupa cartea de munca. Dobanzile sunt de 10,9% pe an la lei, respectiv 9,9% pe an la euro, iar perioada de rambursare poate ajunge la 10 ani.

„Acest produs ne-a adus acum un boom al creditelor de consum“, spune Stanescu, „dar si varianta anterioara, Expresso Dublu (pentru nevoi personale garantate cu ipoteca) continua sa aiba un ritm de vanzare constant“. Explicatia tine de faptul ca acopera nise diferite de clienti, cel din urma permitand valori mai mari de imprumut. La fel cum exista nise diferite pentru creditele bancare si cele vandute in magazine. Grupul francez Société Générale este prezent din 2004 in Romania si cu o societate de credite de consum, Finance Credite de Consum.

In magazin „se vinde insa produsul, iar creditul este doar un mijloc de a obtine bunul respectiv“, distinge Rozaura Stanescu, „pe cand la banca vii pentru a lua niste bani pentru care stabilesti ulterior destinatia“. Mai precis, creditarea are in magazin o componenta mai mare de impulsivitate, iar finantatorul care ofera banii e mai putin important in viziunea clientului – pe cand alegerea unei banci pentru a lua un credit se face pe baza unei analize mult mai atente.

Si la Bancpost, planurile bancherilor par sa faca abstractie de cele ale bancii centrale. „In 2006 ne vom dubla portofoliul de credite, pe toate componentele“, spune Mihai Bogza, presedintele institutiei. Unul din produsele strategice este creditul ipotecar, pentru care Bancpost practica pana pe 30 aprilie o dobanda de 6,9% fixa in primul an atat in euro, cat si in lei, scadenta maxima fiind de 25 de ani, iar suma finantata de 75% din valoarea de piata a proprietatii. Anul trecut, soldul creditelor a urcat la Bancpost cu 36%, ajungand la echivalentul a 702 milioane de euro.

Cea mai rapida majorare a venit la creditele pentru persoane fizice (41%, fata de un ritm de 25% in cazul creditelor pentru clientii companii). Bancile nu sunt insa decat o rotita – e adevarat, cea mai importanta ca pondere – in mecanismul de „consum pe datorie“. Alaturi de oferta de finantare de la banci vine si cea din partea societatilor de credite de consum si din partea companiilor de leasing. Asa-numitele „institutii financiare nebancare“ – care nu au avut pana acum nici un fel de restrictii de creditare – vor intra, din acest an, sub autoritatea, reglementarea si cel mai probabil restrictiile bancii centrale.

Chiar daca anticipeaza restrictii similare celor care sunt in prezent valabile pentru bancheri, managerul general al TBI Credit, Traian Baicu, spune ca vrea ca in 2006 sa dubleze volumul de activitate. Cum? „Lansam tipuri noi de credite, mergem in mai multe magazine, simplificam relatia cu cei care vor un credit“. TBI Credit, care are in acest moment aproximativ 70.000 de contracte incheiate, vinde credite prin intermediul a 100 de magazine unde are punct de vanzare propriu, prin 35 de sucursale si prin alte 1.500 de magazine cu care are relatii.

In 2006, Baicu vrea sa mai adauge retelei inca 100 de magazine si 20 de sucursale. Dar cresterea pe care o anticipeaza va veni, spune el, din diversificarea produselor: au de cateva luni si carduri de credit in portofoliu si vor lansa curand si credit de nevoi personale. Pentru moment, la nivel de costuri, produsele nu sunt diferentiate; „pentru toate, costul (DAE, dobanda anuala efectiva – n.r.)  e de circa 25%“, dar, spune Baicu, „s-ar putea ca in viitor sa le diferentiem“. Pe lansarea de noi produse mizeaza si Florin Andronescu, CEO al Credisson, cea mai mare companie de consumer finance din Romania.

„Vom intra agresiv in vara pe piata cardurilor de credit“, spune Andronescu, adaugand ca are in plan emiterea a circa 150.000 de astfel de carduri. „Nu vad nici un motiv pentru care creditarea nu ar mai creste si in acest an“, adauga presedintele companiei de consumer finance. In opinia sa, creditul de consum este posibil sa aiba insa o crestere mai mica decat alte tipuri de credite, pentru ca romanii isi reorienteaza prioritatile, in special, catre creditele de nevoi personale, care nu au destinatie declarata. „Probabil ca cea mai mare parte a acestora se reflecta tot in consum“, admite Andronescu. Spre ce se reorienteaza banii romanilor? „Spre case, consumuri uzuale, facturi la utilitati.“

Ca „in magazine, produsul vinde creditul si nu invers“ este de acord si presedintele companiei de consumer finance Credex, Dan Craciun. Societatea a luat fiinta anul trecut, printr-o colaborare intre distribuitorul de electrocasnice Altex si Raiffeisen Bank, cea de-a treia banca din sistem. In acest moment, compania este prezenta doar in cateva dintre magazinele retelei, „fiind intr-un stadiu pilot“, explica Dan Craciun. Pentru finantarea in rate a produselor pe care le vinde, Altex colaboreaza cu Euroline Retail Service si Finans Servicii Financiare, precum si cu BCR si Raiffeisen Bank.

In anii trecuti, partea leului pentru vanzarile in rate o aveau produsele albe (electrocasnice), dar acum centrul de greutate se muta catre produsele IT si produsele negre (electronice). Valoarea medie a unui credit este de aproximativ 500 de euro si, „chiar daca au mai existat fluctuatii, exista o tendinta clara de crestere a acestei valori“. Potrivit lui Craciun, ponderea creditelor este de aproximativ 60% din vanzarile totale in magazinele Altex.

Cum au fost afectate vanzarile in rate de restrictiile bancii centrale? „S-a simtit un recul in septembrie (cand au fost emise aceste norme – n.r.)“, spune Craciun, dar efectul este putin discutabil, adauga el. „August a fost o luna total atipica, pentru ca oamenii s-au inghesuit in magazin, speriati ca mai tarziu nu vor mai putea lua credite“, explica presedintele Credex. Reculul din septembrie poate fi, in aceste conditii, doar o urmare fireasca a „excesului“ din luna precedenta.

La cel mai mare distribuitor de echipamente IT din Romania, Flamingo International, reculul creditelor a fost insa puternic – „a avut loc practic o injumatatire a celor care cumpara cu credit“, spune vicepresedintele companiei, Dragos Simion. Astfel ca procentul de vanzari realizat pe credit a fost fluctuant incepand cu octombrie, variind „undeva intre 25 si 40%“, spune el – „din cauza normelor bancii centrale care au restrictionat accesul la creditare“, pentru ca inainte de aparitia acestor reglementari, magazinele Flamingo vindeau undeva intre 30 si 50% prin credit. Valoarea medie a creditelor este, la Flamingo, de aproximativ 400-600 de euro. In cele 100 de magazine ale companiei, finantarile sunt acordate de Unicredit, Raiffeisen si, in ultima vreme, de Credisson.

„Avem si o societate proprie de finantare, Premium Finance“, adauga Simion, „dar pana acum a fost folosita ca intermediar de logistica intre finantatorii din magazin si clienti“. Premium Finance a fost infiintata la finele anului trecut, dar in prezent managementul Flamingo inca mai analizeaza oportunitatea „de a o creste“ si de a oferi produse proprii. „Tine, in mare masura, si de urmatoarele miscari ale bancii centrale“, recunoaste Simion, adaugand ca se afla intr-o perioada de analiza a pietei.