Comenteaza cu Razvan si Ionut: Remaniere sau restructurare?

Razvan – Restructurarea, cu ce folos?

Singurul scop al restructurarii sau comasarii nu e altul decat
acela ca seful statului sa inlature colegii de partid neconvenabili
si sa isi puna apropiatii pe cat mai multe portofolii.

Sa ne amintim de iarna lui 2009 cand, in urma unei asemenea
operatiuni, Elena Udrea a ajuns de la portofoliul turismului la cel
al turismului si dezvoltarii regionale. Noua restructurare ar
pune-o pe blonda de la Palatul Victoria pe 3-4 portofolii, surse
apropiate PDL indicand ca Udrea ar trebui sa preia si ministerul
condus de Radu Berceanu, respectiv cel al Transporurilor si
Infrastructurii.

Pe langa limitarea puterii tripletei Berceanu-Videanu-Blaga,
desigur ca schimbarea unor ministri ar fi rationala (oficiali care
nu cunosc masurile adoptate de Guvern – Seitan -, care spun ca nici
macar nu au cerut sa fie in minister – Cseke Atilla – sau care
atrag fonduri europene pentru sefii de cabinet). Garantia ca in
locul lor vor veni unii mai competenti e aceeasi cu cea ca poti
iesi viu din spitalele romanesti (fara generalizari). Bun venit
domnilor Valeriu Tabara, Negoita sau alte capete luminate si
portofolii cat mai multe doamna Udrea, domnule… Basescu, pana la
urma.

Ionut – Restructurare, cu mult folos

Orice restructurare a unui sistem bolnav nu poate aduce decat
beneficii, pentru simplul motiv ca schimba ierarhii, deranjeaza,
agreseaza anumite verigi ale sistemului. Sigur ca este foarte
posibil ca restructurarea sa insemne si mai multa miere pentru
niste trantori, dar atata vreme cat nu suntem de acord cu
remanierea permanenta (in speranta ca vor aparea si nume noi, nu
doar o rotire a cadrelor) inseamna ca acceptam ca acest sistem este
satisfacator.

Exista si un argument cat se poate de pragmatic pentru o
restructurare. Mai putine ministere inseamna un headcount mai redus
si implicit fonduri pentru salarii, delasari, diurne, etc. mai
mici. Daca aceasta reducere ar fi insa dublata si de introducerea
unor criterii care sa asigure macar o urma de cuantificare a
productivitatii, atunci nu ar mai fi decat un pas ca si in cazul
aparatului de stat sa se instituie regula 10% pe care multe dintre
companiile multinationale o au, potrvit careia cei mai ineficienti
10% dintre angajati sunt concediati in fiecare an, locul lor fiind
luat de angajati noi, care vin, asa cum este normal, cu un suflu
proaspat si unghi de abordare care poate, de multe ori sa schimbe
in (mai) bine un intreg sistem.

CONCURS:

Spune-ne parerea ta si poti castiga una dintre cartile:

Castigatorii acestei editii vor fi publicati in revista BUSINESS
Magazin care va aparea in 5 iulie.

Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *